Cesiunea de creanță este definită de art.1566 alin 1 Cod civil: "Cesiunea de creanța este convenția prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanța împotriva unui terț". Subiecții de drept sunt: creditorul care transmite creanța (cedent), dobânditorul creanței (cesionar), "terțul" asupra căruia exista creanța (debitorul care este îndatorat sa execute prestația si care se numește debitor cedat). Părţile contractului de cesiune de creanță sunt cedentul și cesionarul.

Dispoziţiile legale referitoare la cesiunea de creanţă nu sunt aplicabile transferurilor de creanțe realizate pe calea unei transmisiuni universale sau cu titlu universal (succesiune universală, comasare, absorbție, divizare) și nici transferului titlurilor de valoare și altor instrumente financiare. Pot fi cesionate creanțele care au ca obiect o sumă de bani sau o altă natură, respectiv obligații de a face sau a nu face, născute din orice contract, din promisiuni sau din delicturi, ori din acte juridice unilaterale, inclusiv creanțe viitoare sau afectate de modalități.

  • De cele mai multe ori se cesionează creanțele cu datoria de a plăti o sumă de bani, afectate de un termen suspensiv sau din promisiuni bilaterale de înstrăinare.
  • Nu pot face obiectul cesiunii creanțele declarate netransmisibile prin lege (art. 1569 alin. (1) noul Cod Civil); multe creanțe cu caracter intuitu personae sunt de asemenea netransmisibile.
  • Este important să distingem între cesiunea cu titlu oneros și cea cu titlu gratuit. Cesiunea cu titlu oneros este validă între părți, fără a necesita o formă specială, în timp ce cesiunea cu titlu gratuit (donație) trebuie să îndeplinească condițiile de formă pentru validitate, inclusiv forma autentică pentru donații (art. 1567 alin. (1) și art. 1011 C. civ.).

    Chiar dacă cesiunea își produce efectele între cedent și cesionar din momentul încheierii contractului, opozabilitatea față de terți (debitor cedat și alți terți interesați) necesită formalități de publicitate. Debitorul cedat devine debitor exclusiv al cesionarului odată cu publicitatea și obediența față de cesiune.

    Efectele principale ale cesiunii de creanță

    Principalul efect este transmiterea dreptului de creanță de la cedent la cesionar, împreună cu toate drepturile conexe, garanțiile (fideiusiune, gaj, ipotecă, privilegii) și accesoriile (inclusiv dobânzile și veniturile aferente), conform art. 1568 C. civ. Efectul translativ acoperă și dobânzile și veniturile viitoare, precum și cele scadente la data cesiunii, dar neîncasate încă. Excepția o reprezintă situația în care cedentul nu poate transmite posesia bunului luat în gaj fără acordul constituitorului (art. 1568 alin. (2) noul Cod Civil).

    Transmisia integrală a drepturilor, garanțiilor și accesoriilor este în general posibilă, iar valoarea creanței se transmite la valoarea nominală, indiferent dacă cesiunea este oneroasă sau gratuită. Se poate efectua și cesiune parțială, în care cedentul și cesionarul își împart drepturile proporțional în încasarea creanței, conform art. 1584 C. civ.

    Deoarece cesiunea este un contract complex, operează și efectele operațiunii juridice care se realizează prin intermediul acesteia (de exemplu vânzare, împrumut sau donație). Efectele cesiunii față de debitorul cedat sunt stabilite de art. 1578 C. civ. Debitorul poate opune cesionarului mijloacele de apărare care ar fi putut invoca împotriva cedentului; odată ce cesiunea este opozabilă debitorului, acesta poate fi obligat să plătească direct cesionarului.

    Forma cesiunii și publicitatea

    Chiar dacă cesiunea își produce toate efectele între părți la încheierea contractului, opozabilitatea terților necesită formalități de publicitate. În particular, pentru debitor cedat, momentul opozabilității este esențial pentru obligarea acestuia la plată către cesionar. Cesiunea poate implica contracte complexe (de vânzare, împrumut, donație etc.) în cadrul cărora se realizează efectele cesiunii.

    Riscuri specifice în cesiunea de creanță bancară

    În contextul creanțelor cesionate în sektorul bancar către entități (de ex. recuperatori de creanțe sau entități offshore), notificarea debitorului este esențială pentru opozabilitatea procesului. Conform reglementărilor aplicabile creditelor, notificarea cesiunii debitorului este obligatorie în România și în cazul creditelor consumatori. Notificarea include informații despre entitatea de recuperare a creanțelor, dreptul debitorului de a contesta existența creanței, dreptul de a primi răspuns, și dreptul de a se adresa instanței pentru contestarea creanței. Lipsa notificării poate face executarea ulterioară nulă sau ilegală.

    Notificarea trebuie să includă prin ce efecte cesiunea devine opozabilă, termenul de contact cu entitatea de recuperare a creanțelor, dreptul de contestație în 30 de zile și dreptul de a contesta existența creanței în fața instanței. Reprezentanții entităților de recuperare trebuie să se identifice și să se poată legitima în fața consumatorilor.

    Verificarea legalităților în cesiunea bancară

    Notificarea consumatorului este o condiție esențială pentru opozabilitatea cesiunii în cazul creanțelor bancare, conform OUG 50/2010, modificată prin OUG 52/2016. În unele cazuri, instituțiile de recuperare nu pot percepe comisioane sau dobânzi suplimentare decât în limitele legale, iar penalitățile pot fi eliminate în cazul contestației în instanță. Dacă există incertitudini cu privire la fondul creanței sau la formulare, contestarea executării poate duce la nulitatea totală a actelor de executare sau la restituirea sumelor obținute nelegal.

    Este crucial ca cesiunea să respecte dispozițiile art. 1567, 1568, 1578, 1584 C. civ. și să fie însoțită de notificare într-un termen rezonabil. În cazul unei cesiuni parțiale, efectele se distribuie proporțional între cesionar și cedent, iar garanțiile rămân atașate creanței cesionate până la finalizarea tranzacției.

    Concluzii operaționale despre cesiunea de creanță cu sarcină

    Prin cesiune, dreptul de creanță este transferat de la cedent către cesionar în legătură cu debitorul cedat, împreună cu toate garanțiile și accesoriile. Formele oneroase pot fi transmise cu eficacitate între părți, iar cele gratuite implică condiții de formă. Publicitatea este necesară pentru opozabilitate față de terți. În cazul creanțelor bancare, notificarea debitorului este crucială pentru validitatea cesiunii în fața consurmatorilor, iar cadrul legal asigură drepturile consumatorilor în fața eventualelor practici abuzive de recuperare a creanțelor.

    Infografic: Cesiunea de creanță - părți, obiect, efecte

    Ce este recesiunea? | Cum o recunoaștem? | Cum o resimte consumatorul? | Cristian Sima

    tags: #cesiunea #de #creanta #cu #sarcina

    Postări populare: