Punerile de vedere ale oamenilor cu privire la avort sunt diferite și contradictorii.
La mijlocul secolului trecut, toți oamenii recunoșteau în această practică o crimă și omor premeditat și în cele mai multe țări era interzis prin lege.
Astăzi, lucrurile s-au schimbat, mulți nu mai consideră avortul o crimă și multe state chiar au adoptat politica de promovare a practicii avortului.
Există o mulțime de motive pentru care unele femei avortează, printre care dificultăți economice, probleme în relația de cuplu, dorința de a-și continua instruirea ori de a-și face o carieră sau teama de a fi o mamă fără partener.
Știați că 37,5% din cazurile de moarte ale mamelor în Moldova este avortul?
În anul 2004, avorturile au reprezentat 441 la fiecare 1000 de copiii născuți vii, iar în Transnistria revin 1190 de copii avortați la fiecare 1000 copii născuți vii.
În țara noastră 10% din avorturi sunt făcute la adolescente.
Într-un articol realizat de Ludmila Șargov se spune că 78% din femeile Moldovei au făcut 2 sau mai multe avorturi, iar cu șase ani în urmă 83% din totalul sarcinilor erau întrerupte.
Privind la statistici ai impresia că este vorba de un adevărat genocid.
Legislația Republicii Moldova nu interzice practica avortului.
Ce spune Dumnezeu cu privire la avort?
La prima vedere, am putea spune că Biblia nu are nimic de spus în privința avortului, deoarece acest termen nu se regăsește pe paginile ei.
Cuvântul ”avort” nu este menționat pe paginile Sfintelor Scripturi, dar Biblia vorbește mult despre omor și chiar prezintă o lege specifică care se aplică la subiectul nostru.
Acest text va arunca multă lumină asupra practicii avortului.
Viața este un dar de la Dumnezeu.

(Geneza 9:6; Psalmul 36:9)
În ochii lui Dumnezeu, viața este sacră, mai ales cea umană.
Acest principiu este valabil și în cazul unui făt care se află în uter, un loc special creat de Dumnezeu în care un copil se poate dezvolta în siguranță.
„M-ai ocrotit în pântecele mamei mele”, a spus un scriitor biblic.
El a adăugat: „Ochii tăi m-au văzut când eram doar un embrion și în cartea ta au fost așternute în scris toate părțile lui în zilele când au fost întocmite”.
Psalmul 139:13-16 vorbește despre implicarea activă a lui Dumnezeu în crearea și formarea noastră în pântece.
Sub inspirație divină, regele David i-a spus lui Dumnezeu: „Ochii tăi m-au văzut când eram doar un embrion”.
În plus, Dumnezeu știa cu ceva timp înainte ca Ieremia să se nască ce însărcinare specială avea să-i încredințeze acestuia.
Iată ce i-a spus el: „Te-am cunoscut înainte să te fi întocmit în pântecele mamei tale și te-am sfințit înainte să fi ieșit din pântece.
Te-am făcut profet pentru națiuni”.
Mediculu Luca, unul dintre scriitorii Bibliei, a folosit același termen grecesc atât referitor la un fetus, cât și referitor la un nou-născut.
Ieremia 1:5 ne spune că Dumnezeu ne cunoștea înainte ca să ne fi întocmit în pântece.

Punctul de vedere divin cu privire la viața unui copil nenăscut este reflectat și de Legea Israelului antic și de conștiința noastră, ambele date de Dumnezeu.
Exodul 21:22-25 spune că pedeapsa pentru cineva care provoacă moartea unui copil în pântece este aceeași cu cea dată pentru cineva care comite crimă.
Aceasta arată clar că Dumnezeu consideră un copil în pântece ca fiind o ființă umană la fel ca și un adult.
Potrivit Legii mozaice, un om care lovea o femeie însărcinată și omora astfel un copil nenăscut trebuia pedepsit cu moartea.
Pentru viața pe care o luase, ucigașul plătea cu propria viață.
(Exodul 21:22, 23)
Dacă se ceartă doi oameni, și lovesc pe o femeie însărcinată, și o fac doar să nască înainte de vreme, fără altă nenorocire, să fie pedepsiți cu o gloabă, pusă de bărbatul femeii, și pe care o vor plăti după hotărârea judecătorilor.
Dar dacă se întâmplă o nenorocire, vei da viață pentru viață, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie.
Textul acesta scoate clar în evidență următoarele adevăruri:
- Dumnezeu protejează viața copilului nenăscut și a mamei în aceeași măsură.
Biblia spune că dacă copilul se naște înainte de vremea hotărâtă, fără să se întâmple o altă nenorocire, oamenii care au început cearta și au lovit pe femeia însărcinată vor fi puși să plătească o despăgubire, pentru că au întrerupt dezvoltarea normală a fetusului.
Dacă însă, se întâmplă ”o altă nenorocire” vor plăti identic.
Care putea să fie o altă nenorocire?
Aceasta poate fi pierderea vieții fetusului sau a mamei, sau a ambilor.
În oricare din aceste cazuri oamenii care se certau trebuie să plătească cu viața lor.
Le va fi aplicată pedeapsa capitală, chiar dacă omorul săvârșit de ei nu a fost unul premeditat.
Procedura de avort, însă, este un omor premeditat și cu atât mai mult sunt vrednici de moarte ucigașii.

Oamenii au ajuns să creadă azi o minciună, care le este repetată des de pe ecranele televizoarelor, în ziare, reviste, etc. precum că fetusul încă nu are viață, nu este persoană, nu este om, etc.
Dumnezeu afirmă categoric în Biblie că…
- Viața copilului avortat are aceeași valoare ca și viața fiecăruia din noi.
Chiar în acest text din cartea Exod, Dumnezeu nu specifică nicio deosebire când spune că se poate întâmpla o nenorocire și vorbește în aceeași măsură despre valoarea vieții copilului ca și a mamei lui.
Viața fetusului are aceeași valoare ca și a fiecăruia din noi.
Iată de ce, în cazul când ar fi murit, ucigașii, adică oamenii care își rezolvau conflictul și au lovit femeia, aveau să plătească cu viața lor.
Nu te lăsa înșelat de cei ce spun că copilul nu are viață decât de la o anumită perioadă.
Dumnezeu pune viața cu toată valoarea ei în momentul conceperii omului.
- Tatăl are datoria să protejeze viața copilului nenăscut și a mamei.
De multe ori bărbații își impun soțiile să facă avort.
Sau, poate au relații amoroase imorale și apoi, ca să nu se căsătorească și să nu poarte nicio responsabilitate, impun fetelor sau femeilor să comită avort.
Acești oameni vor purta vina toată viața pentru acest sânge vărsat al propriului lor copil.
Chiar dacă trăim într-un stat care nu pedepsește acest omor premeditat, nu vor scăpa de judecata lui Dumnezeu.
Tatăl copilului are datorie înaintea lui Dumnezeu și înaintea copilului să asigure condiții bune pentru soția lui pe tot timpul sarcinii și astfel să asigure condiții bune de dezvoltare pentru copilul lor.
Această datorie nu se limitează doar la ei.
- Statul și societatea au datoria să protejeze viața copilului nenăscut și a mamei.
În cazul în care cei doi oameni care se certau și au lovit o femeie însărcinată și au făcut-o să nască înainte de vreme, fără să se fi întâmplat vreo altă nenorocire, Scriptura spune că aceștia trebuie ”să fie pedepsiți cu o gloabă, pusă de bărbatul femeii, și pe care o vor plăti după hotărârea judecătorilor”.
Judecătorii erau reprezentații statului și de la ei se aștepta să ia hotărâri drepte pentru protecția vieții și a sănătății fetusului, a mamei și în general, pentru protecția familiei.
Ce trist este să vedem astăzi cum statul, după ce face programe și spitale pentru protejarea mamei și a copilului, în același timp, prin lege acceptă și promovează practica avortului, care presupune omor premeditat.
Nu tot așa este la Dumnezeu pentru că…
- Dumnezeu protejează viața omului.
Cel ce a creat și dă viața cere în Cuvântul Său să fie luată viața ucigașului.
Aceasta nu pentru că n-ar pune preț pe viața lui, ci tocmai pentru că viața fiecărui om are o valoare inestimabilă care nu poate fi înlocuită cu nimic și pentru că prețul vieții victimei poate fi plătit doar cu viața criminalului.
Dacă un om omoară pe cineva, ucigașul să fie omorât, pe mărturia martorilor.
Un singur martor nu va fi de ajuns ca să fie osândit cineva la moarte.
Să nu primiți răscumpărare pentru viața unui ucigaș vinovat de moarte, ci să fie pedepsit cu moartea.

(Exodul 20:13)
Oamenii sunt înzestrați cu conștiință.
Dacă o femeie ascultă de glasul conștiinței, sau vocea interioară, prețuind viața copilului ei nenăscut, conștiința o va răsplăti.
a Dar, dacă își ignoră conștiința, aceasta o va mustra sau chiar o va condamna.
Dar dacă perspectiva de a crește un copil pare copleșitoare, mai ales când sarcina nu a fost planificată?
Iată ce promisiune încurajatoare le face Dumnezeu celor care dau dovadă de loialitate și trăiesc conform normelor stabilite de el: „Cu cel loial te vei purta loial, iar cu omul ireproșabil te vei purta ireproșabil”.
(Psalmul 18:25)
În paginile Bibliei mai citim: „Căci Iehova iubește dreptatea și nu-i va părăsi pe cei loiali lui”.
Ruth b, o mamă fără partener, a spus: „Aveam deja trei copii mici și mă simțeam incapabilă să am grijă de patru.
Totuși, după un avort, am simțit că am făcut ceva îngrozitor”.
Isus Cristos a reflectat modul de gândire al lui Dumnezeu când a spus: „Eu am venit să-i chem la căință nu pe cei drepți, ci pe cei păcătoși”.
(Luca 5:32)
Dacă regretăm în mod sincer o greșeală pe care am făcut-o și ne căim și dacă îi cerem lui Dumnezeu să ne ierte, el ne va ierta cu mărinimie chiar și păcatele grave.
Unei persoane care se căiește și se roagă cu umilință, Dumnezeu îi dă o conștiință curată și pacea minții.
„Prin rugăciuni și implorări împreună cu mulțumiri, faceți-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre, iar pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire, vă va păzi inima și mintea”, se spune în Filipeni 4:6, 7.
c După ce a studiat Biblia și și-a vărsat inima înaintea lui Dumnezeu în rugăciune, Ruth a dobândit acea pace interioară.
Ea a simțit că la Dumnezeu este „adevărata iertare”.
Persoanele care au făcut avort pot fi iertate de Dumnezeu.
Dacă acceptă punctul de vedere al lui Dumnezeu cu privire la viață, acestea nu mai trebuie să se lase copleșite de sentimente de vinovăție.
„Iehova este îndurător și binevoitor . . . Cât de departe este răsăritul de apus, atât de mult a îndepărtat el de la noi fărădelegile noastre.”
(Psalmul 103:8-12)
Iehova b îi va ierta pe toți cei care se căiesc cu sinceritate de păcatele săvârșite în trecut, precum avortul.
Oricât ar fi de oribil să rămâi însărcinată ca urmare a violului și/sau incestului, face asta ca uciderea unui copil să fie răspunsul la așa ceva?
Două greșeli nu fac un lucru corect.
Copilul care este un rezultat al violului și/sau incestului poate fi dat spre adopție unei familii iubitoare care nu poate avea copii - sau copilul poate fi crescut chiar de mama lui.
Al doilea argument care se aduce împotriva poziției creștine cu privire la avort este, “Dar atunci când viața mamei este în pericol?”
Sincer, este cel mai dificil de răspuns la această întrebare legată de avort.
În primul rând, să nu uităm că această situație se întâlnește la mai puțin de 0,01% din totalul avorturilor care se fac astăzi în lume.
Din ce în ce mai multe femei recurg la avort deoarece nu vor ca trupurile lor să se “deterioreze” și nicidecum pentru că ar vrea să-și salveze viața.
În al doilea rând, să nu uităm că Dumnezeu este un Dumnezeu al miracolelor.
El poate păzi viața mamei și a copilului chiar dacă toate analizele medicale arată contrariul.
Cu toate acestea, în final, decizia se ia între soț, soție și Dumnezeu.
Motivele aduse pentru 94% dintre avorturile care se fac în lume astăzi sunt altele decât că viața mamei ar fi în pericol.
Marea majoritate a cazurilor pot fi clasificate în categoria "O femeie și/sau partenerul ei au hotărât că nu doresc copilul pe care l-au conceput".
Acesta este un gest de o răutate inimaginabilă.
Chiar și în situația cea mai dificilă a celorlalte 6% din cazuri, avortul nu ar trebui să fie niciodată prima opțiune.
Pentru femeile care au făcut un avort - păcatul de a face un avort nu este mai puțin de iertat ca orice alt păcat.
Prin credința în Hristos și pocăință autentică, toate păcatele pot fi iertate (Ioan 3:16; Romani 8:1; Coloseni 1:14).

DEZBATERE DESPRE CONSILIEREA PRE-AVORT - TVR - UNIVERSUL CREDINTEI -
tags: #citate #versete #privind #avortul