Colica biliară, sau criza de fiere, afectează aproximativ 10-15% din populație la nivel global, fiind cauzată de blocarea canalelor biliare, cel mai frecvent de calculi (pietre) formați în vezica biliară.
Ulcerul gastric sau ulcerul la stomac este un defect al mucoasei gastrice, o ulcerație dureroasă sau o „rană” apărută în peretele stomacului. Afecțiunea este frecvent întâlnită - aproximativ unul din zece oameni suferă la un moment dat de ulcer.
Anatomia și Rolul Vezicii Biliare
Vezicula biliară, colecistul sau „fierea”, în denumire populară, este un organ cavitar cu formă ovoidă, localizat în fosa vezicii biliare, pe fața inferioară a lobului hepatic drept, care are un volum de 30-60 cm³. Anatomic, aceasta prezintă 3 părți: fundul, corpul și colul colecistului. Corpul și fundul aderă la parenchimul hepatic, iar colul se alătură canalului cistic care se unește cu cel hepatic comun. La confluența dintre aceste canale se formează ductul coledoc, care, împreună cu canalul pancreatic, se deschide în duoden printr-o mică porțiune numită ampulla Vater. Rolul colecistului este de a colecta, depozita și concentra bila în repausul digestiv și de a o evacua în timpul digestiei alimentelor.
Când vorbim despre colica biliară, ne referim la două aspecte. Cel de-al doilea aspect este reprezentat de termenul bilă, un lichid digestiv produs de celulele hepatice și stocat în vezica biliară, care are rol în emulsionarea, absorbția grăsimilor ingerate și a vitaminelor. Acest lichid este compus în principal din apă, săruri biliare, colesterol, pigmenți biliari (cum ar fi bilirubina) și alte substanțe organice și minerale. În timpul meselor, colecistul se contractă, eliberează suc biliar necesar digestiei prin canalul cistic în coledoc, care apoi se deschide în duoden. De acolo, bila este amestecată cu alimentele digerate și enzimele digestive pentru a continua procesul de digestie și absorbție în tractul digestiv.
Cauzele Colicii Biliare și ale Ulcerului Gastric
Cauzele Colicii Biliare
Litiază biliară este cea mai frecventă afecțiune a tractului biliar și principala cauză a colicii biliare. Litiază biliară se definește prin prezența de calculi în căile biliare. Există 2 tipuri majore de calculi, clasificați în funcție de compoziție: calculi colesterolici și calculi pigmentari. În general, calculii biliari sunt de compoziție mixtă, adică pot conține atât colesterol, cât și pigmenți biliari. Aceștia se pot forma în vezicula biliară sau în orice segment al căilor biliare și pot rămâne adesea asimptomatici.
Principala cauză a colicii biliare este reprezentată de calculii biliari. Aceștia sunt formațiuni solide care se dezvoltă în vezica biliară, fiind compuși în principal din colesterol și bilirubina. Calculii formați în colecist pot bloca evacuarea sucului biliar, determinând astfel distensie și tensiune în pereții veziculei biliare. Consecința este apariția durerii biliare. Principala cauză care conduce la colica biliară o reprezintă blocarea calculilor biliari în canalul cistic. Astfel, fluxul normal al bilei este obstrucționat, provocând durerea în partea superioară a intestinului. Apariția calculilor biliari este favorizată de o dietă care conține prea multe grasimi.
În cazuri mai rare, colica biliară este declanșată de o inflamație a colecistului fără litiază, denumită colecistită alitiazică. În absența pietrelor, o altă cauză frecventă de criză de fiere este dischinezia biliară - o afecțiune funcțională în care fierea (vezica biliară) se contractă prea slab sau prea puternic, ori complet dezorganizat. Această afecțiune este adesea descrisă de pacienți drept bila leneșă sau fierea leneșă.
Cauzele Ulcerului Gastric
Ulcerul gastric sau duodenal poartă denumirea de ulcer peptic. Leziunile ulcerate iau naștere atunci când apare un dezechilibru între acțiunea pepsinei (suc digestiv secretat de stomac), a acidului clorhidric și mecanismele de protecție locală (mucus, bicarbonat, capacitatea de refacere a țesuturilor și microcirculația).
Factorii care influențează creșterea de acid gastric sunt reprezentați de utilizarea medicamentelor de tipul antiinflamatoarelor nesteroidiene (aspirina, ibuprofen), fumatul, consumul excesiv de alcool sau infecția cu H. pylori.
Infecția cu Helicobacter pylori. H. pylori este o bacterie foarte comună, întâlnită la aproximativ 50% din populație, care trăiește în stratul mucos al stomacului. La o parte din indivizii purtători, bacteria se înmulțește necontrolat și erodează mucoasa gastrică, determinând inflamație cronică, gastrită atrofică și mai apoi boală ulceroasă. Factorii care determină transformarea unei infecții cu H. pylori în ulcer gastric sau duodenal țin de genetica persoanei, dar și de particularitățile bacteriene și de localizarea infecției.
Folosirea în exces a anti-inflamatoarelor nesteroidiene (AINS). Aceste medicamente folosite în tratamentul durerii, irită mucoasa gastrică și inhibă mecanismele de protecție ale acesteia. Scad secreția de bicarbonat, stimulează aciditatea și proliferarea HP.
Alte cauze mai puțin frecvente includ statusul hipersecretor și stresul.
Simptomele Colicii Biliare și ale Ulcerului Gastric
Simptomele Colicii Biliare
Simptomele caracteristice litiazei biliare sunt reprezentate de colica biliară, care se manifestă prin durere intensă în regiunea epigastrică sau hipocondrul drept, cu potențială iradiere în spate și/sau umărul drept. Durata unei crize de colică biliară este, de obicei, mai mare de 15-20 de minute. Durerea biliară poate fi însoțită uneori de greață, vărsături, transpirații, subfebrilitate sau febră. Simptomele pot dura de la câteva minute la câteva ore și pot indica probleme mai grave dacă sunt însoțite de febră sau frisoane.
Colica biliară reprezintă o durere intensă și bruscă localizată în partea dreaptă superioară a abdomenului, cauzată de obstrucția canalului biliar. Intensitatea durerii din colica biliară poate varia de la moderată la foarte severă. Pacienții descriu adesea durerea ca fiind constantă și colicativă. Crizele de colica biliară apar de obicei seara sau noaptea, la câteva ore după o masă bogată în grăsimi.
Principalul simptom care apare în colica biliară este durerea. La început durerea apare în partea superioară a abdomenului. Dacă nu este tratată corespunzător, aceasta poate să migreze în umărul drept. În cazuri rare, durerea se poate simți și în spatele sternului. Simptomele de durere pot apărea după o masă copioasă sau indigestie. Tocmai de aceea, colica biliară apare foarte des în timpul perioadei sărbătorilor, atunci când mesele sunt mai bogate în grăsimi. În cazuri mai severe, colica biliară poate provoca febră sau schimbarea culorii urinei.
Durerea provocată de ulcerul gastric este similară cu cea din colica biliară, dar este mai frecventă pe stomacul gol și se ameliorează cu mâncarea sau medicamentele antiacide.
Simptomele Ulcerului Gastric
Cei mai mulți pacienți care trec printr-o criză de ulcer gastric se prezintă la medicul gastroenterolog acuzând un sindrom dispeptic ulceros, principalul simptom fiind durerea epigastrică (durere localizată între partea inferioară a sternului și ombilic). Perioadele dureroase alternează cu perioade libere, la unele persoane perioadele dureroase putând coincide cu anotimpurile de tranziție, primăvara sau toamna. Durerea poate avea caracter de arsură, senzație de gol sau de apăsare. Este uneori însoțită de grețuri și vărsături acide (cu gust acru) după care se ameliorează, iar în cazuri foarte rare, sunt prezente vărsăturile ciclice.
Principala afecțiune care intră în diagnosticul diferențial este dispepsia. Aceasta se caracterizează prin durere epigastrică, senzație de plenitudine postprandială, balonare.
Diagnosticarea Colicii Biliare și a Ulcerului Gastric
Diagnosticarea Colicii Biliare
Diagnosticul colicii biliare se stabilește pe baza anamnezei, a examenului clinic al pacientului și cu ajutorul ecografiei abdominale. Simptomatologia specifică, precum și examinarea fizică a abdomenului, în care se constată sensibilitatea la palpare în zona de proiecție a colecistului, sunt factori importanți în determinarea diagnosticului. Ecografia abdominală reprezintă prima investigație și metodă de elecție în evaluarea unei dureri abdominale. Aceasta permite diagnosticul de litiază biliară în condiții de repaus alimentar.
Metoda de screening non-invazivă și preferată pentru diagnosticarea litiazei biliare este ecografia abdominală, care oferă o acuratețe mare și este potrivită pentru depistarea și prevenirea complicațiilor în timp.
Din anamneza reiese simptomatologia specifică colicii biliare, iar examinarea pacientului poate evidenția abdomenul sensibil la palpare în aria de proiecție a colecistului. Ecografia abdominală este prima investigație utilă în evaluarea unei dureri abdominale. Cu ajutorul ei se poate face diagnosticul diferențial al durerii. În colica biliară, ecografia abdominală poate decela pietre în colecist sau în canalele biliare sau poate decela inflamația lor.
În plus, este recomandată efectuarea unui bilanț de analize de sânge, inclusiv enzime pancreatice și hepatice, în cazurile în care există inflamație asociată colicii biliare.
Diagnosticul de colica biliara este stabilit de medicul gastroenterolog. În primul rând, medicul va analiza simptomele și istoricul medical. De asemenea, pacientul va răspunde la întrebări legate de alimentație, modul de viață și va oferi informații despre existența acestei probleme în familie. Pentru a înțelege dacă pacientul trece printr-un episod de colica biliara, medicul va recomanda examen imagistic. Astfel, procedura recomandată va fi examen CT sau RMN. De asemenea, pentru a finaliza procedura de diagnosticare, medicul va recomanda și un set de analize de sânge. De exemplu, medicul va recomanda analiza de colesterol total, HDL, LDL și hemoleucograma. Valorile modificate ale acestor analize vor completa tabloul de diagnostic.
Diagnosticarea Ulcerului Gastric
Diagnosticul ulcerului gastric se face pe baza endoscopiei digestive superioare (EDS), care prin utilizarea unui tub flexibil numit endoscop, permite vizualizarea leziunilor și atunci când este cazul biopsierea mucoasei gastrice pentru identificarea infecției cu H. pylori (intervenția se realizează după administrarea unui anestezic local care să ușureze pasajul esofagian al endoscopului).
În stabilirea diagnosticului de ulcer, prima etapă este reprezentată de cunoașterea unor detalii din istoricul pacientului și anume folosirea frecventă a anti-inflamatoarelor nesteroidiene, o infecție cunoscută cu H. pylori sau chiar istoricul familial. În unele cazuri, poate fi indicat un sfat genetic, pentru identificarea riscului de ulcer gastric la pacienții care au rude apropiate diagnosticate cu această afecțiune.
Metoda diagnostică preferată pentru ulcerele de stomac este endoscopia digestivă superioară (EDS). Testarea pentru H. pylori poate fi realizată prin:
- Probe de țesut recoltate în timpul endoscopiei digestive superioare.
- O probă de sânge, în care se caută anticorpi specifici - nu reprezintă o metodă utilă pentru detecția unei infecții active, deoarece anticorpii sunt prezenți în sânge pentru câțiva ani, chiar și după eradicarea infecției.
- O probă din materii fecale (examen coproparazitologic), unde se caută antigenul specific acestei bacterii.
- Testul ureazei - un test respirator cu o durată de aproximativ 15 minute, neinvaziv și nedureros.
Tratamentul Colicii Biliare și al Ulcerului Gastric
Tratamentul Colicii Biliare
În terapia temporară a colicii biliare se utilizează antiinflamatoare și spasmolitice administrate intravenos, acestea având rolul de a reduce durerea și inflamația asociată. Tratamentul medicamentos cu acid ursodeoxicolic poate fi încercat, dar este important de menționat că acesta nu elimină cauza principală a litiazei biliare.
Tratamentul curativ și terapia de elecție pentru litiaza biliară simptomatică este colecistectomia, adică intervenția chirurgicală de îndepărtare a colecistului. În cazul litiazei biliare asimptomatice și necomplicate, decizia de a efectua intervenția chirurgicală depinde de mai mulți factori: vârsta pacientului, prezența altor afecțiuni asociate (comorbidități) și dimensiunea calculilor.
Tratamentul temporar al colicii biliare se face cu antiinflamatoare, care reduc durerea și inflamația asociate. În plus, sunt utile prokineticele în vărsături și pansamentele gastrice, atunci când se folosesc frecvent antiinflamatoare.
Tratamentul pentru colica biliară are drept scop principal golirea vezicii biliare. Atunci când nu este tratată corespunzător, colica biliară poate reapărea. Așadar, cel mai comun tratament pentru colica biliară îl reprezintă intervenția chirurgicală. Având în vedere că vezica biliară nu este un organ esențial pentru organism, acesta poate funcționa perfect normal și fără acesta. Procedurile chirurgicale pot fi:
- Clasică - această procedură este recomandată atunci când vezica biliară este foarte inflamată.
- Laparoscopic - această intervenție se realizează printr-o incizie mică în abdomen, în care este introdus un tub subțire de care este atașat o cameră video.
Atunci când este posibil, calculii biliari pot fi dizolvați și cu tratament medicamentos. Această opțiune este preferată atunci când calculii sunt mici. O altă opțiune de tratament este litotripsia cu unde de șoc. În acest caz, calculii sunt identificați ecografic, iar prin intermediul unui aparat, sunt trimise unde de șoc în organism pentru a sparge pietrele.
Tratamentul Ulcerului Gastric
Ulcerul gastric necomplicat este tratat abordând cauzele care au determinat boala:
- Inhibitori de pompă de protoni (IPP), care reduc secreția acidă și protejează mucoasa gastrică.
- Antagoniști ai receptorilor de histamină-H2 scad secreția de acid clorhidric, blocând efectul histaminei.
- Antiacidele scad aciditatea sucului gastric, însă reprezintă mai degrabă un tratament simptomatic și nu tratează cauză.
- O combinație de antibiotice în cazul infecției cu H. pylori.
Se interzice folosirea aspirinei și a antiinflamatoarelor nesteroidiene.
Tratamentul este realizat cu medicamente care reduc aciditatea și cu protectoare ale mucoasei. Ulcerele gastrice și duodenale sunt considerate refractare dacă după 8-12 săptămâni de tratament nu se constată endoscopic vindecarea mucoasei.
Ulcerul gastric - Cauze si simptome
Complicațiile Colicii Biliare și ale Ulcerului Gastric
Complicațiile Colicii Biliare
Colica biliară netratată poate duce la complicații severe, precum pancreatita acută, o afecțiune care necesită intervenție medicală rapidă. De o importanță deosebită este fistula biliară, o conexiune anormală între vezica biliară și un alt organ, cel mai adesea intestinul. Aceste complicații subliniază importanța diagnosticării și tratării prompte a colicii biliare.
Atunci când nu este tratată, colica biliară poate provoca diverse complicații ce pot pune în pericol viața pacientului. Complicațiile constau în acumularea de calculi biliari. De exemplu, icterul mecanic este o complicație a colicii biliare. În acest caz, secreția biliară este însoțită de reflux biliar. În acest caz, funcția hepatică este afectată și poate duce la insuficiență hepatică. Atunci când medicul nu intervine urgent pentru a elimina calculii biliari, aceștia pot afecta pancreasul întrucât se pot poziționa la ieșirea coledocului în duoden. O altă afecțiune ce apare ca urmare a colicii biliare este peritonita acută. În acest caz, prezența unui număr foarte mare de calculi biliari în vezica biliară poate produce perforația acesteia. Astfel, conținutul biliar care este foarte acid va infecta peritoneul și va afecta țesuturile din jur.
Studiile legate de colecistectomie (îndepărtarea chirurgicală a colecistului) au evidențiat anumite dezavantaje, cum ar fi un risc crescut de cancer colorectal la femei după aproximativ 15 ani de la intervenție, precum și posibilitatea de reflux biliar și apariția diareei.
Complicațiile Ulcerului Gastric
Hemoragia digestivă este cea mai frecventă complicație și poate duce la anemie. În cazul unui ulcer gastric hemoragic, în leziunea ulcerativă este erodat un vas de sânge. Calibrul acestui vas stabilește severitatea simptomelor. Se manifestă prin scaune de culoare neagră, vărsături cu sânge cu aspect de „zaț de cafea”, iar în situații când hemoragia internă este severă, apare tranzitul intestinal accelerat cu exteriorizarea la nivelul rectului de sânge proaspăt sau parțial digerat. Sunt prezente semnele de anemie acută și instabilitatea hemodinamică: stare de oboseală, slăbiciune, amețeli și dispnee (respirație dificilă), hipotensiune.
Perforația apare atunci când, în evoluția sa, ulcerul depășește întreaga grosime a peretelui gastric sau duodenal. Este un proces extrem de dureros și periculos, deoarece bacteriile și conținutul digestiv intră în contact cu cavitatea abdominală, ceea ce poate duce la declanșarea unei peritonite (infecția cavității abdominale) și chiar a unei septicemii (stare de infecție generalizată). Un ulcer perforat reprezintă o urgență medicală.
Stenoza de pilor este o complicație care apare în urma vindecării unui ulcer localizat la nivelul canalului piloric (pasajul de legătură între stomac și duoden). Se datorează țesutului cicatriceal format la nivelul ulcerului și poate cauza blocarea parțială sau totală a tractului digestiv. Se manifestă prin vărsături alimentare, greață și durere.
Cancerul gastric apare mai frecvent la pacienții cu ulcer gastroduodenal însoțit de infecția cu H. pylori.
Prevenirea Colicii Biliare și a Ulcerului Gastric
Prevenirea Colicii Biliare
Pentru a preveni apariția colicii biliare și a reduce riscul de formare a calculilor biliari, este esențial să adopți un stil de viață sănătos și să urmezi un regim alimentar echilibrat. Un aspect crucial în prevenirea colicii biliare este menținerea unui program regulat al meselor. Consumă 3 mese principale și 2-3 gustări pe zi, evitând să sari peste mese.
În colica biliară regimul alimentar trebuie să conțină alimente ușoare, sărace în grăsimi animale și carbohidrați și bogate în fibre vegetale, carne albă și lactate semidegresate, cereale integrale, alimente regăsite în dieta mediteraneeană. Se exclud prăjelile, mâncarea de tip fast-food, tocatura, sosurile, rântășurile, maionezele, cremele, grăsimea animală, dulciurile concentrate, sucurile, acestea având capacitatea de a contracta colecistul și de a declanșa o colică biliară. În plus, pot duce la creșterea grăsimilor din sânge și la precipitarea cristalelor de colesterol din sucul biliar, contribuind la formarea litiazei biliare.
Pentru a preveni colica biliară este important să menții o dietă echilibrată pentru a preveni apariția calculilor biliari. Astfel, este recomandat să eviți plăcintele cu carne, torturile și biscuiții, brânzeturile maturate, cârnații sau carnea grasă, produsele alimentare ce conțin ulei de cocos sau palmier. O dietă echilibrată ar trebui să conțină fructe și legume proaspete, dar și alimente bogate în fibre. În plus, prin menținerea acestui stil de viață vei putea să îți ții greutatea sub control. Întrucât obezitatea este considerată o cauză ce poate provoca această afecțiune, este important să combini dieta echilibrată cu exercițiile fizice.
O dietă echilibrată, menținerea unei greutăți sănătoase și exercițiile fizice regulate pot ajuta la reducerea riscului de formare a calculilor biliari și de apariție a colicii biliare.
Prevenirea Ulcerului Gastric
Ulcerul gastric poate fi prevenit prin adoptarea unui regim de viață echilibrat. Aceste va include, în primul rând, renunțarea la fumat, dar și reducerea consumului de alcool și evitarea abuzului de antiinflamatoarelor nesteroidiene sau, atunci când nu este posibil, se recomandă administrarea acestora împreună cu protectoarele gastrice și testarea pentru H. pylori. O altă măsură importantă vizează evitarea consumului de mâncăruri prăjite, grase și foarte condimentate, dar și respectarea unui orar riguros al meselor, întrucât acestea nu este bine să fie consumate la intervale neregulate și în mare grabă.
Regimul alimentar recomandat persoanelor care suferă de ulcer gastric are ca obiectiv stimularea cât mai redusă a secreției gastrice și neutralizarea prin intermediul alimentelor alcalinizante a secreției acide. Printre alimentele recomandate se numără carnea slabă gătită la grătar, cuptor sau fiartă, legumele gătite, piureuri, salata din frunze, laptele integral sau parțial degresat, brânza proaspătă de vaci, ouăle proaspete fierte, pastele făinoase, mămăliga, budinca de chia, sucurile de morcovi sau mere, ceaiurile.
Diagnostic Diferențial
Pacienții care au litiază biliară pot interpreta orice simptom abdominal ca fiind generat de calculii biliari. Cu toate acestea, adesea acești pacienți pot fi diagnosticați cu afecțiuni diferite, precum: gastrită, ulcer gastric, sindromul colonului iritabil sau chiar litiază renală, apendicită, pancreatită sau infarct miocardic.
Durerea provocată de ulcerul gastric este similară cu cea din colica biliară, dar este mai frecventă pe stomacul gol și se ameliorează cu mâncarea sau medicamentele antiacide. Durerea provocată de apendicită începe de obicei în partea dreaptă jos a abdomenului și este însoțită de febră, greață și pierderea apetitului. Durerea cauzată de pancreatită este severă și constantă, adesea însoțită de febră și vărsături persistente.
tags: #colica #biliara #si #ulcerul #gastric