V-ați oprit vreodată să vă gândiți ce s-ar întâmpla dacă limba voastră maternă ar dispărea? Ar fi, cu siguranță, foarte trist. Cu toate acestea, dispariția limbilor este o realitate. De pe Google, aflăm că aproape jumătate din limbile cunoscute astăzi sunt pe cale de dispariție. Diversitatea lingvistică este o parte a diversității biologice. Atunci când dispar specii de animale sau plante, planeta are de suferit. Tot așa, dacă limbile s-ar pierde și am ajunge să comunicăm doar în engleză, spaniolă, germană, franceză și chineză, întreaga lume ar fi mult mai săracă.
Dar ce este o limbă maternă? Limba maternă este prima limbă pe care o persoană o învață în primii ani de viață și pe care o va folosi pe tot parcursul vieții, ca instrument de gândire și comunicare. Modul în care gândim și ne definim este strâns legat de limba noastră maternă. Fiecărei limbi îi corespunde o cultură specifică. Orice limbă este asociată cu un mod diferit de a vedea realitatea. Când vorbim de limba maternă, ne referim la limba pe care ființa umană o dobândește de la părinți sau în cadrul familiei lărgite. În acest mediu imediat, limba maternă se dobândește în mod natural, fără intervenții lingvistice conștiente, de aceea este, în general, limba în care se atinge cel mai mare grad de competență lingvistică atunci când sunt cunoscute sau stăpânite și alte limbi.
În cazul copiilor noștri, care au o limbă de predare în școală diferită de limba lor maternă, limbă adoptivă care este cunoscută de către părinții lor într-o mai mică sau mai mare măsură, este de la sine înțeles că acești copii nu ajung la școală fără anumite competențe lingvistice. Cu toții au avut experiențe anterioare de la o vârstă foarte fragedă, care au fost dobândite prin intermediul primei lor limbi, limba română, limbă pe care au auzit-o încă de la naștere și în care familia lor a comunicat cu ei. Sunt cunoștințe pe care le pot folosi atunci când încep educația școlară. Limba maternă este limba pe care se bazează cea mai mare parte a înțelegerii lor, a vocabularului și a cunoștințelor de bază. Limba maternă este esențială pentru învățare, deoarece facilitează dobândirea abilităților de lectură și scriere, abilități care stau la baza dezvoltării personale. De asemenea, este o expresie unică a identității noastre, a unității noastre ca popor și o sursă de cunoaștere și de dezvoltare a creativității.
Din momentul în care un copil este introdus într-o limbă nouă, trebuie să îi oferim oportunități pentru ca acesta să continue să își dezvolte utilizarea primei limbi, deoarece acest lucru va facilita învățarea unor niveluri mai complexe de competențe și cunoștințe, proces pe care modelele de educație multilingvă îl încurajează pentru a construi o punte către învățarea unei noi limbi. Pe lângă aceasta, limba este poate singurul mijloc prin care are loc procesul de socializare între ființele umane, prin care vorbitorul construiește sensuri pentru a le schimba în dialog cu ceilalți, construind noi semnificații sociale și culturale. Am văzut că este dificil ca o persoană să aibă o relație socială bună cu ceilalți, atunci când nu își exprimă cu ușurință ideile, opiniile și sentimentele. În acest sens, limba este un instrument indispensabil pentru stabilirea de legături sociale între oameni, deoarece permite exprimarea oricărui subiect pe care dorim să-l abordăm în conversațiile noastre zilnice. Existența umană este indisolubil legată de relațiile sociale, menținute prin comunicare și dialog.
Comoara spirituală a oricărei națiuni este limba. Cel mai important lucru pentru orice persoană este limba în care învață mai întâi să vorbească și să recunoască lumea. Aceasta este limba copilăriei, limba vorbită în familie, limba primelor relații în societate. Statul român, prin intermediul Institutului Limbii Române, direct subordonat Ministerului Educației, oferă copiilor români care trăiesc în diaspora, șansa de a intra în contact atât cu limba lor maternă literară, cât și cu valori ale patrimoniului cultural românesc, prin cursul de limbă, cultură și civilizație românească.
Dispoziţii generale Art. 12. Predarea şi învăţarea disciplinei Limba şi literatura maternă au un rol primordial în formarea personalităţii elevilor, în păstrarea identităţii naţionale, în verbalizarea unor achiziţii ştiinţifice, în modul de formare a deprinderilor şi abilităţilor de comunicare orale şi scrise. Acesta fragment din Metodologia privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi literaturii materne, al Limbii şi literaturii române, studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor naţionale şi al Educaţiei muzicale în limba maternă din 10.09.2012 este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Pentru a vedea actul la zi cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Art. 13. În perioada şcolarizării, pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, disciplina Limba şi literatura maternă se studiază, la grupele/clasele/unităţile de învățământ cu predare în limba maternă, în acelaşi număr de ore ca şi Limba şi literatura română în învăţământul cu predare în această limbă. Art. 14. Finalităţile disciplinei Limba şi literatura maternă se reflectă, nemijlocit, prin competenţe generale şi prin atitudini şi valori formate în perioada învăţământului preuniversitar, derivate din structura curriculară. Art. 15. Scopul studierii disciplinei Limbă şi literatură maternă în perioada şcolarizării este acela de a forma şi transmite copiilor, adolescenţilor şi tinerilor, în funcţie de ritmul lor propriu, valori ale culturii, ale practicii comunicaţionale şi literare de bază, ajutându-i să exprime gânduri, stări, sentimente sau opinii.
Art. 16. În judeţele în care, din motive bine întemeiate, nu se pot asigura inspectori de specialitate, monitorizarea actului de predare se asigură de metodişti în specialitate. Art. 17. În vederea consolidării competenţelor lingvistice, cadrele didactice acordă atenţie folosirii corecte a limbii materne, în cadrul tuturor disciplinelor predate în limbile minorităţilor. Art. 18. Pe lângă acurateţea terminologiei şi conţinutul ştiinţific, în cadrul tuturor disciplinelor, se insistă pe dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă. Art. 19. Limba maternă în educaţia antepreşcolară şi preşcolară. Art. 20. Dezvoltarea limbajului, sub aspectul comunicării receptive, al capacităţii de ascultare şi înţelegere, precum şi al comunicării expresive, al capacităţii de vorbire şi comunicare constituie un câştig pentru copilul care gândeşte şi se exprimă în propria limbă.
Dincolo de cadrul legislativ, se subliniază necesitatea păstrării relațiilor lingvistice ale copiilor, pentru ca această direcție să contribuie la consolidarea identității și creativității. În plus, studiul limbii materne poate facilita tranziția către bilingvism și multilingvism, cu beneficii cognitive și sociale dovedite în numeroase cercetări.
În ceea ce privește metodele de predare, opiniile variază între practicile tradiționale, care pun accent pe traducere și pe exerciții repetitive, și cele moderne, care încurajează învățarea prin exemple, situații de comunicare și simulări. Astfel, la vârste timpurii este absolut necesar ca profesorii să implementeze atât elemente de traducere în limba maternă, cât și situații de învățare contextuală, pentru fixarea noilor cunoștințe. În ultimii ani, în România, documentația specifică, cum ar fi planificările calendaristice, a revenit în conținutul limbii române, dar echilibrul între tradițional și modern rămâne esențial pentru eficiența învățării.
Studiile despre transferul lingvistic evidențiază că bilingvismul facilitează învățarea unei noi limbi prin facilitarea transferului de la o limbă înrudită. Transferul lingvistic este mai facil atunci când există asemănări fonetice, lexicale sau sintactice între limbile implicate. Astfel, învățarea limbii germane poate fi mai ușoară pentru un vorbitor de engleză, decât învățarea limbii ruse, datorită similitudinilor dintre engleză și germană. Observațiile despre transferul lingvistic subliniază, de asemenea, rolul dezvoltării competențelor în limba maternă ca suport pentru învățarea altor limbi.
Desigur, exemplele din cercetări arată că vârsta are o influență importantă asupra învățării celei de a doua sau a treia limbi, iar beneficiile bilingvismului nu sunt limitate la copilărie. Însă studiile indică că adoptarea treptată a limbilor suplimentare poate optimiza rezultatele, iar creierul uman este capabil să se adapteze pe parcursul întregii vieți. Așa cum arată experiența multor țări, promovarea bilingvismului și a multilingvismului necesită sprijin familial, comunitar, politici educaționale adecvate și formare continuă a cadrelor didactice.
Beneficiile unui creier bilingv - Mia Nacamulli
- Limba maternă sprijină identitatea și coeziunea socială în comunități diverse.
- Predarea în limba maternă contribuie la dezvoltarea competențelor de lectură și scriere.
- Transferul lingvistic între limbi apropiate poate facilita învățarea altor limbi.
- Educația bilingvă și multilingvă poate întări creativitatea și capacitatea meta-lingvistică.
În concluzie, comunicarea în limba maternă nu este doar o chestiune de handedness cultural, ci un pilon al educației, al identității și al dialogului social. Protejarea limbilor materne, promovarea predării în limba maternă în școli și în diaspora, precum și încurajarea învățării de limbi străine cu respect pentru origine sunt căi reale de a menține diversitatea ca valoare comună a umanității.
| Aspect | Impact |
|---|---|
| Identitate | Limba maternă reflectă identitatea și istoria unui popor |
| Educație | Stabilirea competențelor lingvistice în limba maternă facilitează învățarea ulterioră |
| Cognitiv | Bilingvismul/ multilingvismul întărește capacități cognitive și flexibilitatea mentală |
| Societate | Comunicarea în mai multe limbi favorizează cooperația și coeziunea comunității |
Vizibilitatea limbii române în diaspora, promovarea dialogului intercultural și evaluarea beneficiilor și riscurilor tehnologiei AI în traduceri și predare pot susține o politică educațională incluzivă și adaptată la realitățile secolului în care trăim. Alegerea de a educa în limba maternă, alături de deschiderea spre alte limbi, conturează o societate mai tolerantă, mai creativă și mai conectată global.
tags: #cominicare #in #limba #materna