Perioada imediat următoare nașterii este plină de provocări pe multiple planuri pentru mamă și familie, iar cu cât sunteți mai bine pregătite pentru ce urmează, cu atât crește șansa unei tranziții mai line. În cadrul clinicii puteți beneficia de oportunitatea unor ședințe de psihoterapie pentru a depăși problemele care apar destul de frecvent după naștere, asupra cărora vă informăm pe scurt în cele ce urmează.
Ce este depresia post-partum?
Una dintre aceste provocări o constituie simptomele care se pot instala cu o amplitudine variabilă (insomnie, iritabilitate, crize de plâns, sentimente de copleșire, labilitate afectivă) - cunoscute și sub denumirea de „baby blues”. Acestea sunt frecvent întâlnite în primele zile după naștere, atingând un maxim în ziua a patra și se remit treptat în următoarele două săptămâni după naștere, când modificările hormonale încep să se stabilizeze. Simptomatologia depresivă rămâne ulterior de cele mai multe ori redusă, nesemnificativă, dar este necesar să fie monitorizată pentru a se observa și interveni prompt în cazul în care revine la un nivel alarmant. Ajutând mai mult proaspăta mamă să treacă peste anxietățile inerente acestei perioade, printr-un puternic sprijin afectiv, moral şi chiar material al întregii familii, dar mai ales al partenerului de viață, simptomatologia depresiei post-partum se poate remite foarte rapid.
Care sunt cauzele?
Deși de cele mai multe ori, simptomele cauzate de variațiile hormonale se remit după două săptămâni, depresia post-partum (DPP) este o realitate și o afecțiune frecvent întâlnită în clinică. Aproximativ una din opt femei dezvoltă depresie post-partum de lungă durată în săptămânile și lunile de după naștere. Modificarea situației hormonale imediat după naștere sau avort, precum și durerea experimentată la avortul spontan sau indus sau la nașterea normală sau mai ales a unui făt mort pot declanșa, de asemenea, depresie post-partum. Deși este descrisă și la bărbați, această patologie are un impact mult mai important la femei. Modificările hormonale specifice acestei perioade pot determina depresie mai ales când se asociază cu alți factori de risc: existența unor episoade depresive anterioare, antecedente de depresie în familie, mame care NU alăptează, fumătoare, statut socio-economic precar, sarcină nedorită/neplanificată, absența sprijinului partenerului, al prietenilor și al familiei sau un stres excesiv resimțit după naștere.
Cum să recunoașteți această problemă?
Simptomele în cazurile de depresie post-partum cu intensitate mică sunt similare celor de „baby blues”, dar sunt prezente mai mult timp (peste două săptămâni). În cazul unei DPP severe, simptomele pot surveni oricând în primul an de după naștere și sunt identice cu cele ale unei depresii severe: tristețe, pierderea interesului, dificultăți de concentrare, agitație sau lentoare psihomotorie, senzație de oboseală exagerată, tulburări ale apetitului, ale somnului, scăderea libidoului, gânduri de suicid, sentimente de culpabilitate legate de incapacitatea de a avea grijă de copil, anxietate excesivă în legătură cu starea lui de sănătate, sentimente ambivalente sau negative față de sugar. Unele femei cu depresie post-partum au temeri că își vor răni bebelușul. Acestea însă nu trebuie confundate cu dorința de a-i face rău copilului!
Atenționări despre contextul avortului și SPA
Stresul Post Avort (SPA) este o formă particulară a unui diagnostic mai amplu, cunoscut în literatura de specialitate drept Tulburări de Stres Post-traumatic (TSPT). Stresul post-avort este o reacție de stres care poate apărea oriunde, imediat sau la ani de zile după efectuarea avortului. Cauzele includ incapacitatea femeii de a-și exprima sentimentele legate de sarcină și avort, lipsa unui sistem de sprijin viabil, secretul păstrat și negarea durerii pierderii. Femeile pot trece prin regasirea de sine, negocierea cu responsabilități și dezvoltarea de mecanisme de apărare, cum ar fi negarea, compensațiile, izolarea sau crizele de anxietate.
Consecințe și impact asupra familiei
DPP poate îngreuna îndeplinirea îndatoririlor materne, afectând îngrijirea copilului și atașamentul față de acesta, precum și viața de cuplu. Bebelușii mamelor depresive tind să fie mai puțin atașați de mamele lor și pot întârzia dezvoltarea limbajului, a comportamentelor specifice vârstei și a cognitivii.
Ce puteți face?
Instituirea promptă a tratamentului este importantă atât pentru mamă cât și pentru copil și familie. Intervenția cât mai devreme crește șansele de recuperare rapidă, iar dezvoltarea copilului este mai puțin afectată. Studiile au demonstrat că medicația antidepresivă și psihoterapia cognitiv-comportamentală s-au dovedit eficiente pentru multe femei; consilierea și terapia suportivă sunt considerate tratament de primă intenție pentru depresia post-partum de intensitate mică și moderată. Alăptarea oferă multiple beneficii atât pentru copil cât și pentru mamă, de aceea este esențial să se identifice antidepresive sigure în timpul alăptării.
Stresul Post Avort (SPA) reprezintă un alt cadru în care intervențiile psihologice pot sprijini recuperarea. Este indicat să se ofere sprijin profesional în mod receptiv, cu focus pe reconstrucția Eu-lui, pe reconcilierea cu sine și cu ceilalți, precum și pe accelerarea proceselor de adaptare. În practică, consilierea psihologică individuală, terapia centrată pe traumeu și intervențiile de suport pot reduce efectele negative ale SPA și ale amintirilor legate de avort.
Resurse de suport și trasee de îngrijire
România dispune de servicii variate pentru sprijinul emoțional după avort: sistemul public (medicul de familie, CAS pentru trimitere la psiholog sau psihiatru), centre de sănătate mintală, psihologi acreditați, linii de urgență și platforme online de telemedicină. Partenerul și familia rămân factori protecțori importanți, iar sprijinul lor necondiționat reduce semnificativ riscul izolării și al ruminației prelungite.
Sfat de Sănătate. Cauzele pentru care pierdem o sarcină
Reacții emoționale normale după avort și când să ceri ajutor
Reacțiile emoționale după avort sunt extrem de variate și nu există un mod „corect” de a simți. Majoritatea femeilor nu dezvoltă tulburări psihiatrice severe, dar un procent semnificativ poate trece prin tristețe, vinovăție sau ambivalență care necesită sprijin adecvat. Este normal să existe ușurare, doliu, tristețe sau ambele simultan, în funcție de contextul deciziei. Ingrijirea psihologică poate include discuții terapeutice, suport în grupuri de impact perinatal, și ghidare pentru gestionarea emoțiilor.
Sinteză asupra riscurilor și recomandări practice
Concluzia echilibrată a literaturii este că avortul nu cauzează în mod direct depresie clinică la femeile fără factori de risc preexistenți, dar poate precipita sau agrava vulnerabilități la femeile cu caracteristici psihosociale opozante. Identificarea factorilor de risc - antecedente personale de depresie, presiune socială, ambivalență, lipsa sprijinului, stigmatizarea - permite intervenții preventive și sprijin proactiv. Dacă simptomele persistă peste 2 săptămâni sau interferează cu somnul și funcționarea zilnică, este recomandată evaluarea psihiatrică urgentă.
Resurse și sprijin în practica clinică
Există resurse pentru sprijin emoțional: consiliere psihologică individuală, grupuri de suport, linii de criză, și servicii de sănătate mintală perinatală disponibile în România. Sprijinul partenerului și al familiei, în condiții de comunicare deschisă și empatică, rămâne cel mai puternic factor protector împotriva dezvoltării problemelor emoționale pe termen lung.
Stadii și traiectorii de vindecare
Vindecarea de la avort este un proces unic pentru fiecare femeie. Iertarea de sine, exprimarea emoțiilor în mod autentic, și reconcilierea cu copilul avortat pot face parte din parcursul terapeutic. În cazul unor traume persistente, consilierea specializată poate ajuta la reconstruirea stimei de sine, adaptarea la sarcinile viitoare sau la deciziile de adopție, și la gestionarea anxietății sau depresiei.
tags: #consiliere #psihologica #dupa #avort
Postări populare:
- Eroinele românești în tranziția de la simbol la subiect
- Descoperă confortul scutecelor Extra Care pentru bebeluși
- Cauzele posibile ale lipsei răspunsului la chemare la un bebeluș de trei luni
- Pregătirile pentru a doua naștere a Sorei Deliei Matache
- Ce trebuie să știi despre sănătatea ta dentară în timpul sarcinii