Abandonul copiilor în maternitate reprezintă o problemă socială complexă care necesită intervenții eficiente din partea autorităților și a comunității. Cauzele abandonului sunt variate și includ sărăcia, depresia post-natală, lipsa informațiilor despre planificarea familială și vulnerabilitatea mamelor tinere sau aflate în situații de risc. Fenomenul, deși în scădere în ultimii ani datorită eforturilor instituționale, continuă să afecteze sute de nou-născuți anual în România, plasând țara pe un loc îngrijorător în Europa. Abandonul copiilor în maternități și secții de pediatrie rămâne o problemă socială dureroasă, cu implicații profunde asupra vieții micuților și a societății în ansamblu.
În această situație, Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului stabilește cadrul pentru intervenții și protecția copiilor părăsiți sau aflați în risc. Art. 9. Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale. Acesta fragment din Legea nr. Dacă se constată că un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identităţii sale sau de unele dintre acestea, instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate să ia de urgenţă toate măsurile necesare în vederea restabilirii identităţii copilului. Art. 11. Răspunderea pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (2) este de competenţa unităţilor sanitare, iar medicul de familie are obligaţia să întocmească certificatul medical constatator al naşterii copilului, chiar dacă mama nu este înscrisă pe lista cabinetului său, în situaţia naşterii în afara unităţilor sanitare.
Identitatea, înregistrarea nașterii și rolul autorităților în cazurile de părăsire
Art. 12. În termen de 5 zile de la sesizarea prevăzută la alin. (1), dacă mama nu poate fi identificată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului transmite dosarul către serviciul public de asistenţă socială în raza administrativ-teritorială unde s-a produs nașterea, cu certificatul medical constatator al nașterii. Acesta procedură asigură stabilirea numelui și prenumelui copilului în conformitate cu Legea nr. 272/2004. Art. 13. În situaţia copilului părăsit de părinţi în alte unităţi sanitare, obligaţia de a realiza demersurile prevăzute de lege pentru înregistrarea nașterii copilului revine serviciului public de asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială a fost părăsit acesta, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 12. Art. 14. Expertiza medico-legală necesară pentru înregistrarea nașterii copilului este gratuită. Art. 15. Metodologia privind realizarea obligațiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în colaborare cu ministerele relevante.
În cazul unui copil găsit sau al celui părăsit de părinți, responsabilitatea pentru înregistrarea nașterii este clar definită și se asigură prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv prin implicarea poliției și a autorităților administrative locale. Art. 16. Cel care ia un copil pentru a-l îngriji temporar are obligația de a-l întreține și, în 48 de ore, să anunțe autoritatea administrației publice locale. Art. 17-21. Drepturile copilului în privința relațiilor personale, ascultării în instanțe și programelor de vizite sunt reglementate pentru a asigura interesul superior al copilului.
- Art. 29. În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului în proceduri rămân aplicabile.
- Art. 32. Modalitățile de exercitare a drepturilor copilului sunt reglementate de autoritățile locale, în colaborare cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Proceduri și măsuri de protecție
Art. 24. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice stabilește măsurile necesare pentru întoarcerea copilului la părinți sau la un alt reprezentant legal, imediat după identificarea acestora. Procedura de întoarcere a copiilor în țară, de identificare a părinților sau a altor reprezentanți, precum și facilitățile de sprijin se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Art. 25. Misiunile diplomatice și consulare străine au obligația de a sesiza autoritățile române despre situațiile copiilor cetățeni străini aflați pe teritoriul României.
Art. 27. Consiliul Național al Audiovizualului monitorizează programelor audiovizuale pentru protecția dreptului copilului. Art. 34-37. Măsuri referitoare la mediul familial, planuri de servicii și plasament, precum și dreptul copiilor la creștere în condiții ce susțin dezvoltarea lor armonioasă, includ obligațiile părinților și ale autorităților locale.
“CODE Kids - povestea unui progres” – documentar despre copiii care învață gratuit robotică
Abandonul în contextul local: exemplul Sectorului 1, București
Un exemplu concret din România: în Sectorul 1, a fost înființat în 2006 Biroul Prevenire și Intervenție în Situația Părăsirii Copilului în Maternități, ca răspuns la sesizările primite de la spitale. Această structură reunește asistenți sociali calificați, menită să intervină rapid prin consiliere psiho-socială și monitorizare atentă a cazurilor. Rolul echipei este să interacționeze direct cu mamele aflate în risc, să ofere sprijin pentru obținerea actelor de identitate și să faciliteze accesul la servicii sociale. Prin colaborarea cu spitalele, Poliția și Evidența Populației, numărul copiilor părăsiți a fost diminuat.
În conformitate cu prevederile legale, părinții au obligația să comunice intenția de a pleca la muncă în străinătate serviciului public de asistență socială din localitatea de domiciliu. Evoluția practică a delegării autorității părintești poate fi revocată sau modificată în funcție de schimbările situației copilului și de deciziile instanței, iar părinții trebuie informați în mod adecvat despre acest proces.
Condiții practice pentru părinți aflați în situații de risc
Caracteristică esențială: dialogul cu autoritățile și intervenția timpurie pot preveni abandonul. Părinții au drepturile și responsabilități egale în creșterea copilului, iar instanța decide în interesul superior al copilului în cazuri de conflict privind locuința sau exercițiul drepturilor părintești. Art. 37-41 descriu responsabilități ale părinților și măsuri de protecție în diverse situații, inclusiv vizite, consiliere și planuri de servicii.
Important este să se asigure serviciile de asistență socială în aproape toate localitățile țării, pentru a evita situațiile în care lipsa resurselor devine un impediment major în prevenirea abandonului. Abordarea multidisciplinară implică DGASPC, autorități locale, instituții medicale și organizații private autorizate în sprijinul copiilor și familiilor lor.
Aspecte despre drepturi, reabilitare și reintegrare
Art. 42-45. Părinții care solicită redarea exercițiului drepturilor părintești beneficiază de asistență juridică gratuită, iar protecția copilului poate implica tutea sau adopția, în funcție de interesul superior al copilului. Planurile de servicii pregătesc reintegrarea copilului în familie ori plasamentul în familie largită sau în unități de protecție specială, în funcție de situație. Art. 46-47. Planul de servicii este orientat spre prevenirea abandonului, asigurarea condițiilor de viață adecvate și sprijin pentru dezvoltarea copilului.
Art. 50-51. Unitățile de asistență specială și protecție specială pot fi organizate de ONG-uri autorizate în baza unor convenții cu Direcția pentru Protecția Copilului, cu scopul de a asigura suportul necesar copiilor aflați în risc. Măsurile de protecție sunt pregătite astfel încât să permită menținerea copilului în familie ori să faciliteze o tranziție sigură către o opțiune durable de protecție.
Concluzii practice pentru situația ta
În contextul unei situații reale precum cea descrisă în cazul unui tată care are copilul în îngrijire, este esențial să se obțină certificatul de naștere, să se coopereze cu serviciul public de asistență socială și să se monitorizeze implementarea planului de servicii, cu implicații în deciziile instanței referitoare la drepturile părintești. Părintele are dreptul să lumineze instanța despre intențiile legale și să ceară revocarea delegării dacă condițiile se modifică, iar copilul are dreptul la ascultare în proceduri, cu prioritate acordată interesului său superior.
“CODE Kids - povestea unui progres” – documentar despre copiii care învață gratuit robotică
tags: #copilul #parasit #in #maternitate #leg #272