România se confruntă cu o scădere alarmantă a natalității, atingând cele mai mici niveluri din ultimul secol. Dacă acum 100 de ani se nășteau peste 600.000 de copii anual, în 2024 acest număr a scăzut sub 150.000, o tendință îngrijorătoare care poate genera probleme economice serioase.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că în 2024 s-au născut 149.612 copii, iar în 2025 se prognozează 145.669 de nașteri, cel mai mic număr din ultimul secol. Această scădere este accentuată de faptul că numărul deceselor (246.012 în 2024) este de aproape două ori mai mare decât numărul nașterilor, ducând la un spor natural negativ constant.
Populația României a scăzut constant în ultimele decenii, de la un vârf de 23,2 milioane în 1990 la 19,12 milioane în 2021. Estimările sugerează că România ar putea ajunge la doar 14 milioane de locuitori până în 2100, dacă tendințele actuale se mențin.
Cauzele Scăderii Natalității
Există multiple cauze care contribuie la această tendință alarmantă:
- Stilul de viață modern și prioritizarea carierei: Tinerii din ziua de azi pun un accent mai mare pe carieră, stabilitate financiară și dezvoltare personală înainte de a întemeia o familie și a avea copii. Mulți consideră că este necesar să fie "bine pregătiți" cu un job stabil înainte de a deveni părinți, spre deosebire de generațiile anterioare.
- Migrația: Un număr semnificativ de români, inclusiv tineri și familii tinere, aleg să emigreze în căutarea unor oportunități economice mai bune și a unui standard de viață superior. Se estimează că aproximativ 12 milioane de români trăiesc în afara granițelor țării.
- Costurile ridicate de creștere a unui copil: Cheltuielile asociate cu educația, sănătatea și întreținerea unui copil sunt considerate prohibitive de către multe familii, mai ales în contextul inflației și al incertitudinii economice.
- Schimbarea mentalității și a valorilor: Se observă o acceptare tot mai mare a unor modele de familie alternative, precum concubinajul, și o prioritizare a experiențelor individuale și a independenței în detrimentul formării unei familii tradiționale.
- Incertitudinea economică și socială: Instabilitatea economică, lipsa unor servicii sociale adecvate (grădinițe, creșe, spitale) și lipsa de încredere în instituții determină mulți tineri să amâne sau să renunțe la ideea de a avea copii în România.
- Impactul războiului din Ucraina: Instabilitatea regională generată de conflictul din Ucraina a contribuit, de asemenea, la o reticență în a face planuri pe termen lung și a concepe copii.
Efectele Scăderii Natalității
Consecințele declinului demografic sunt profunde și afectează multiple aspecte ale societății românești:
- Presiune asupra sistemului de pensii: Un număr tot mai mic de angajați va trebui să susțină un număr tot mai mare de pensionari, ceea ce pune o presiune uriașă pe bugetul de pensii și poate duce la crize financiare majore în viitor. Generația "decrețeilor", numeroasă, se va pensiona în următorii ani, exacerbând această problemă.
- Îmbătrânirea populației: Rata mortalității este mai mare decât cea a natalității, ceea ce duce la o populație tot mai îmbătrânită și la o scădere a numărului de persoane tinere și apte de muncă. Vârsta medie a populației a crescut la 42,9 ani.
- Scăderea forței de muncă: Reducerea numărului de tineri duce la o scădere a forței de muncă disponibile, afectând productivitatea, inovația și competitivitatea economică a țării.
- Declin economic: O populație mai mică înseamnă o piață de consum mai mică, investiții reduse și o creștere economică mai lentă.
- Impact asupra serviciilor sociale: Scăderea numărului de copii duce la închiderea școlilor și la o reducere a nevoii de servicii pentru copii în anumite zone, în timp ce în alte zone, unde natalitatea a fost mai mare, există o suprasolicitare a acestor servicii.
Ce înseamnă scăderea ratei natalității pentru lume | BBC News
Situația Natalității în Alte Țări Europene și Măsuri de Stimulare
România nu este singura țară europeană care se confruntă cu un declin demografic. În 2023, Uniunea Europeană a raportat 3,67 milioane de nașteri, în scădere cu 5,4% față de anul anterior. Rata medie de fertilitate în UE a fost de 1,38 copii per femeie.
Cu toate acestea, unele state au implementat măsuri eficiente pentru a încuraja natalitatea:
- Ungaria: Oferă tratamente de fertilizare in vitro gratuite, scutiri pe viață de impozitul pe venit pentru femeile cu cel puțin 4 copii și credite avantajoase pentru familiile tinere, cu posibilitatea de ștergere a datoriei la nașterea a 3 copii.
- Danemarca: A lansat campanii de promovare a vacanțelor romantice și a oferit discounturi pentru familii pentru a crește natalitatea.
- Franța, Irlanda și Suedia: Se remarcă prin rate mai ridicate ale natalității, parțial datorită politicilor de sprijinire a familiilor și a migrației.
În România, deși au existat promisiuni politice privind stimularea natalității (vouchere pentru grădinițe, ajutoare bănești, facilități fiscale), puține au fost implementate eficient. Statul a impus chiar contribuții de sănătate pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, iar programul de fertilizare in vitro are fonduri limitate.
Perspective și Posibile Soluții
Experții demografi, precum profesorul universitar doctor Vasile Ghețău, sunt sceptici cu privire la posibilitatea de a opri declinul populației României. Ei subliniază că mortalitatea generală ridicată și speranța de viață scăzută plasează țara în dezavantaj în UE. De asemenea, migrația netă pozitivă este improbabilă în următoarele decenii.
Sociologul Barbu Mateescu consideră migrația ca fiind singura soluție pe termen mediu și lung, dar recunoaște dificultatea atragerii populației din țări cu migrație mare către România, din cauza decalajelor economice și sociale.
Pentru a combate această criză demografică, sunt necesare politici publice coerente și pe termen lung, care să includă:
- Sprijin financiar și fiscal: Reducerea TVA pentru produsele destinate copiilor, acordarea de alocații sociale adecvate, stimulente fiscale pentru familiile cu mai mulți copii și facilități pentru angajatorii care creează spații pentru îngrijirea copiilor.
- Acces la servicii de calitate: Extinderea rețelei de creșe și grădinițe, îmbunătățirea calității sistemului educațional și a serviciilor medicale, în special în zonele rurale.
- Stabilitate economică și socială: Crearea unui mediu economic predictibil și stabil, care să ofere tinerilor încredere în viitor și să reducă incertitudinea asociată cu întemeierea unei familii.
- Programe de sprijin pentru fertilitate: Extinderea și finanțarea adecvată a programelor de fertilizare in vitro și a altor tratamente de reproducere asistată.
- Protecția mamelor și a părinților: Măsuri legislative care să protejeze mamele împotriva concedierii abuzive după revenirea din concediul de creștere a copilului și programe de muncă flexibilă.
Vârsta medie la care femeile din România au primul copil (27 de ani) influențează direct rata natalității, fiind mai mică decât în alte țări europene, dar implicând totodată o probabilitate mai mică de a avea un al doilea sau al treilea copil. Lipsa stabilității locative, costul profesional al maternității și presiunea de a consolida poziția profesională sunt factori importanți care determină amânarea sau renunțarea la a avea copii.
Este esențial ca statul român să prioritizeze politicile demografice și să investească în viitorul familiilor, pentru a contracara declinul populației și a asigura o dezvoltare sustenabilă a țării.
tags: #cu #cat #a #crescut #maternitatea