Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este estimată să afecteze între 30-50% dintre sarcini. Frecvent, după naștere, boala se remite, dar pot exista și extracerbări; pirozisul devine mai frecvent și mai sever în ultimul trimestru de sarcină. Nivelele crescute ale hormonilor sexuali feminini (progesteronul) precum și factorul mecanic (uterul gravid) determină scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior cu apariția pirozisului.">

Ce este pirozisul în timpul sarcinii și ce-l cauzează

Pirozisul se manifestă prin arsuri retrosternale și disconfort la nivelul esofagului, adesea crescând în ultimul trimestru. Pe lângă relaxarea sfincterului esofagian inferior (din cauza progesteronului), mărimea uterului exercită presiune asupra stomacului, favorizând refluxul acid în esofag.

Pirozisul în sarcină este în mod obișnuit o condiție benignă, dar poate reduce semnificativ confortul și calitatea somnului. Mai mult, unele femei pot experimenta episoade de indigestie, balonare și greață asociate. De regulă, manifestările se intensifică în trimestrul III, când uterul ocupă mai mult spațiu în abdomen.

Faptori de risc și diagnostic

  1. Vârsta gestațională avansată.
  2. Antecedente de pirozis în sarcină.
  3. multiparitatea (număr crescut de sarcini).
  4. Hernie hiatală, obezitate, poziționare a stomacului sub diafragmă.

Diagnosticul BRGE în sarcină se bazează în principal pe simptomatologie. Endoscopia digestivă superioară rămâne metoda de elecție, cu precauții speciale în ceea ce privește sedarea în timpul explorării. În cazuri persistente sau cu simptome alarmante, investigațiile suplimentare pot fi luate în considerare.

Tratamentul BRGE în sarcină: principii generale

Modificările stilului de viață reprezintă cheia tratamentului inițial pentru simptomele ușoare: mese fractionate, absentarea alimentației tardive nocturne, poziția semisezânde, evitarea alcoolului, fumatului și a gumelor de mestecat.

Clasificarea FDA a medicamentelor în sarcină este folosită ca ghid pentru alegerea terapiilor: Categoria A: studii controlate umane fără risc fetal; Categoria B: studii pe animale nu relevă risc, sau studii umane inadecvate; Categoria C: studii pe animale relevă risc; Categoria D: dovezi de risc fetal definite, dar poate exista un raport beneficiu/risc; Categoria X: contraindicat în sarcină.

Antiacidele și terapiile non-absorptive

Antiacidele sunt preferate pentru acțiunea rapidă în cazurile ușoare. Cele pe bază de Ca/Mg sunt recomandate în urma unui consens european recent datorită profilului lor de securitate. Formele pe bază de aluminiu pot provoca constipație; evitarea magneziului în ultimul trimestru este de dorit. Alginatele formează o barieră la nivelul stomacului și pot fi asociate cu antiacidele. Sulcralfatul (categoria B FDA) inhibă activitatea pepsinei și protejează mucoasa locală.

Reglatori ai motilității digestive

Metoclopramidul (clasa B FDA) este folosit în special în tratamentul grețurilor și vărsăturilor. Cisapridul (clasa C FDA) poate îmbunătăți clearance-ul esofagian și evacuarea gastrică. Antagonistii receptorilor H2 (clasă B FDA) sunt utilizați pentru simptomele refluxului care nu cedează la modificările stilului de viață. Acolo unde este indicat, inhibitorii pompei de protoni (IPP) pot fi luați cu precauție; omeprazolul este IPP clasificat ca fiind de clasă C, în timp ce noii IPP (pantoprazol, esomeprazol, rabeprazol) au date limitate despre siguranță în oameni, însă în animale apare un profil de siguranță mai bun. Dacă este confirmată infecția cu Helicobacter pylori, se poate administra un regim asociind IPP (40 mg/zi), claritromicină și amoxicilină, urmat timp de 7 zile; în astfel de cazuri IPP-urile pot fi înlocuite cu blocanți H2. Metronidazolul și tetraciclina sunt contraindicate în sarcină.

Remedii per alimentație și stil de viață pentru pirozis în sarcină

În timpul sarcinii, dieta joacă un rol crucial în gestionarea pirozisului. Recomandările includ mese mici și frecvente (5-6 pe zi), evitarea alimentelor grase, condimentate, prăjite, sucurilor citrice, cafelei, alcoolului, cuburi mari de masă seara și fumatului. Ceaiurile neacide precum mușețelul pot avea efect calmant, iar ceaiul de mentă poate ajuta într-o anumită măsură. Aloe vera natural poate avea efect calmant, de asemenea, bicarbonatul de sodiu este folosit de unele persoane. Este important, însă, să discutați cu medicul despre folosirea oricărui tratament pentru siguranța mamei și a fătului.

Opțiunile alimentare recomandate includ înlocuiri: legume verzi, castraveți, morcovi, cartofi fierți sau copți, banane, mere, pere, lapte degresat sau alternative vegetale, surse grase precum uleiul de măsline folosit moderat, și proteine slabe precum carne slabă de pui sau curcan, pește, ouă, linte, tofu. Evitarea roșiilor și a produselor pe bază de roșii, citricele, ceapa crudă, usturoiul, ciocolata, cafeaua, alcoolul, băuturile carbogazoase, și menta poate reduce simptomatologia. Multe dintre aceste recomandări pot varia în funcție de toleranțele individuale.

Întrebări frecvente despre arsuri în sarcină

  • Pot arsurile gastrice să afecteze bebelușul? Nu direct; pirozisul afectează doar mama, însă este important să fie gestionat pentru confortul acesteia.
  • Ce antiacide sunt sigure în sarcină? Antiacidele pe bază de carbonat de calciu sau hidroxid de magneziu/calciu sunt considerate sigure dacă se folosesc conform indicațiilor. Evitați antiacidele cu aluminiu în doze mari sau cele cu sodiu excesiv.
  • De ce apar arsurile mai des în al treilea trimestru? Uterul voluminos exercită presiune asupra stomacului, iar nivelul hormonilor rămâne ridicat, relaxând sfincterul.
  • Pot remediile naturiste ca ghimbirul sau ceaiul de mușețel să ajute? Da, pot oferi ameliorare temporară; utilizarea moderată este recomandată, iar consultul medical este indicat dacă simptomele persistă sau se agravează.

Monitorizare și când să ceri ajutor medical

Dacă arsurile sunt frecvente, persistente sau însoțite de simptome precum dificultăți la înghițire, scaune negre, durere toracică intensă sau pierdere în greutate neintenționată, este necesar să consulți medicul. Endoscopia este indicată în cazuri suspecte sau pentru a evalua leziunile mucoasei esofagiene. În cazuri severe ce nu răspund la tratament, pot fi luate în considerare intervenții chirurgicale sau endoscopice.

Rezumat practic

Pirozisul în sarcină este comun și, de regulă, benign, dar poate degrada semnificativ confortul. Primul pas este modificarea stilului de viață: mese mici, poziție verticală după masă, evitarea alimentelor care irită mucoasa. Dacă simptomele persistă sau sunt greu de gestionat, medicul poate recomanda antiacide sigure sau terapii ce reduc aciditatea. În cazuri rezistente, solutionări medicale pentru siguranța mamei și a fătului vor fi luate în considerare.

Infografic: mecanismul BRGE în sarcină (relaxarea sfincterului și presiunea uterului asupra stomacului)

De vorba cu Iulia! 15 05 2018

tags: #cu #ce #tratam #pirozisul #in #sarcina

Postări populare: