În cursul sarcinii este un fenomen natural ca femeile să experimenteze o creștere în greutate. Aceasta se întâmplă deoarece organismul se pregătește să susțină atât dezvoltarea fătului, cât și transformările necesare pentru a asigura o sarcină sănătoasă. Fundamentul acestor modificări constă în nevoia de nutrienți vitali, obținuți prin alimentație. Cu toate acestea, ideea că o viitoare mamă ar trebui să consume alimente "pentru doi" este un mit.
Există o greutate ideală în sarcină?
Nu putem vorbi de o greutate ideală în sarcină, dar putem vorbi de valori normale pentru creșterea în greutate. Pe timpul sarcinii, este recomandat ca viitoarea mămică să ia minim 5 kilograme în greutate și maxim 18, în funcție de IMC (indicele de masă corporală) pe care mama îl avea înainte de sarcină și de numărul de bebeluși pe care îi va aduce pe lume. Este normal și indicat ca o mamică ce suferă de obezitate să ia mai puțin în greutate pe parcursul celor 3 trimestre față de o mamică ce era subponderală înainte de a deveni însărcinată.
De ce este importantă monitorizarea greutăţii în timpul sarcinii?
Numărul de kilograme adunate în timpul sarcinii este, așadar, important. Pe de o parte nu trebuie să fie prea mic, pentru că, în acest caz, bebelușul ar fi subdezvoltat și ar avea un risc de retard fizic și neuropsihic. Mamele care iau mai puțin de 5 kg în timpul sarcinii au, de regulă, bebeluși care sunt considerați prea mici pentru vârsta lor gestațională. Pe de altă parte, numărul de kilograme nu trebuie să fie nici prea mare, pentru că, într-un asemenea caz, s-ar complica nașterea și ar periclita sănătatea ulterioară a mamei și a bebelușului.
Prin urmărirea evoluției greutății, viitoarele mame au șansa de a ajusta în timp util și eficient planurile alimentare și nivelul de activitate fizică, asigurându-se că atât ele, cât și copiii lor beneficiază de toți nutrienții necesari pentru o dezvoltare sănătoasă. Acest demers nu doar că sprijină o sarcină fără probleme, dar facilitează și o recuperare mai rapidă post-partum.
Recomandări generale de creștere în greutate în funcție de IMC înainte de sarcină
| Greutatea înainte de sarcină | Cresterea în greutate recomandată |
|---|---|
| Subponderal (IMC < 18.5) | 13-18 kg |
| Greutate normală (IMC 18.5-24.9) | 11-16 kg |
| Supraponderal (IMC 25-29.9) | 7-11 kg |
| Obezitate (IMC >= 30) | 5-9 kg |
În general, literatura medicală consideră că numărul de kilograme acumulate în timpul sarcinii depinde de indicele de masă corporală (IMC) avut înainte de sarcină. Este normal ca o femeie care era obeză înainte de sarcină să ia mai puțin în greutate pe parcursul trimestrelor de sarcină, în comparație cu o femeie care era subponderală înainte de sarcină.
Câtă greutate se recomandă în sarcina gemelară?
| Greutatea înainte de sarcină | Cresterea recomandată (sarcină gemelară) |
|---|---|
| Greutate normală (IMC 18.5-24.9) | 17-25 kg |
| Supraponderal (IMC 25-29.9) | 14-23 kg |
| Obezitate (IMC >= 30) | 11-19 kg |
Pentru femeile care au sarcină gemelară, numărul de kilograme acumulate în sarcină trebuie să fie mai mare, dar nu dublu față de sarcinile unice. Greutatea femeilor însărcinate cu gemeni va fi monitorizată de către medicul obstetrician.
Câte kilograme iei pe trimestre și pe săptămâni?
În primul trimestru de sarcină este recomandat ca gravida să crească în greutate cu 0,5-2 kg. Pentru că multe gravide pierd ceva în greutate din cauza grețurilor, este bine ca acestea să se sfătuiască cu medicul. În principal, este vorba despre 150 calorii/zi în plus.
În al doilea trimestru de sarcină, gravida ar trebui să adauge până la aproximativ 0,5 kg pe săptămână (300-350 calorii/zi în plus). În al treilea trimestru, este indicat ca gravida să nu adauge mai mult de ~0,4-0,5 kg pe săptămână, în principal tot 350-500 calorii/zi în plus, în funcție de necesități.
Distribuția kilogramelor acumulate în timpul sarcinii
Kilogramele acumulate în timpul sarcinii sunt distribuite în așa fel încât fătul să poată avea parte de o dezvoltare sănătoasă. Pentru o viitoare mamă care a plecat de la o greutate normală, bebelușul va cântări la naștere între 3-4 kg, iar restul greutății se va distribui astfel:
- Placenta: aproximativ 0.7 kilograme
- Lichidul amniotic: aproximativ 1 kilogram
- Uter: aproximativ 1 kilogram
- Sâni: aproximativ 1 kilogram
- Volumul suplimentar de sânge: aproximativ 1.4-1.8 kilograme
- Volumul crescut de fluide: aproximativ 1.4-1.8 kilograme
- Depozitele de grăsime: aproximativ 2.7-3.6 kilograme
Cum se schimbă greutatea fetală săptămână cu săptămână
În timpul sarcinii, bebelușul parcurge un traseu impresionant, modificându-și greutatea de la o săptămână la alta. Dacă la început este cât o sămânță de mac, spre sfârșitul celor ~40 de săptămâni ajunge să cântărească în jur de 3000 de grame și să măsoare aproximativ 40 de centimetri.
Iată evoluția orientativă a greutății și lungimii fătului pe săptămâni (valorile sunt medii):
| Săptămâna | Lungime aproximativă | Greutate aproximativă |
|---|---|---|
| 4 | 0,10 cm | ~1 g |
| 8 | 1,6 cm | ~1,3 g |
| 10 | 3 cm | ~3 g |
| 12 | 5,4 cm | ~14 g |
| 16 | 11,5 cm | ~100 g |
| 20 | 16,5 cm | ~300 g |
| 24 | 30 cm | ~600 g |
| 28 | 37 cm | ~1000 g |
| 32 | 42 cm | ~1700 g |
| 36 | 46 cm | ~2650 g |
| 38 | 48 cm | ~3000 g |
| 40 | 50-53 cm | ~3500-4000 g |
De remarcat: dimensiunile și greutățile fătului pot varia semnificativ de la o sarcină la alta; ecografiile și măsurătorile clinice sunt cele care permit estimări mai precise.
Ce factori influențează câștigul în greutate în sarcină?
- Indicele de masă corporală (IMC) înainte de sarcină - cel mai important factor pentru recomandările de creștere în greutate.
- Metabolismul individual și factorii genetici.
- Disciplina alimentară și calitatea dietei - nu înseamnă mai multă mâncare, ci o alimentație ponderată și nutritivă.
- Activitatea fizică adaptată sarcinii - exercițiile moderate practicate regulat ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și reduc riscul complicațiilor.
- Sprijinul medical - monitorizarea de către medicul ginecolog și, dacă este cazul, consultul unui nutriționist.
Alimente recomandate și alimente de evitat
Lista alimentelor recomandate: carne roșie, pește bogat în Omega-3 (somon), legume cu frunze verzi, fructe uscate, portocale, căpșune, pepene galben, morcovi, spanac, mango, struguri, prune, piersici, banane, cartofi, broccoli, ouă, orez brun, fasole neagră, somon, nuci, iaurt, lapte, migdale, brânză, sardine.
Lista de alimente interzise sau de evitat: carne procesată; brânzeturi nepasteurizate; carnea insuficient gătită (risc de toxoplasmoză); sucuri nefiltrate; sushi; fructe de mare necertificate; alimente cu aluat crud; maioneză făcută din ouă crude; tiramisu; cofeină în exces; murături în saramură; alimente conservate; preparate fast-food; alcool; tutun.
Cum să nu te îngrași prea mult în sarcină și recomandări practice
- În trimestrul II adaugă ~300-350 de calorii/zi; în trimestrul III sunt necesare ~500 calorii extra pe zi (valorile pot fi adaptate personalizat).
- Dacă ai fost subponderală înainte de sarcină este nevoie să consumi mai multe calorii; dacă ai o sarcină multiplă, adaugă circa 300 de calorii extra/copil.
- Verifică și personalizează dieta cu medicul curant.
- Consuma fructe, legume, cereale integrale și alimente bogate în proteine; porțiile trebuie să fie moderate, mesele regulate.
- Exercițiile fizice moderate, adaptate sarcinii, te ajută să menții greutatea în limite recomandate.
Este foarte important ca atunci când observi că nu iei în greutate suficient sau iei prea mult în greutate, să anunți medicul care îți monitorizează sarcina. Excesul ponderal în sarcină poate veni cu efecte adverse, cum ar fi preeclampsia, diabetul gestațional, apariția infecțiilor și apneea obstructivă de somn.
Totul despre sarcină: Etape, monitorizare, investigații, când și de ce trebuie să faci ecografii
Ce riscuri implică subponderalitatea sau supraponderalitatea înainte de sarcină?
O greutate prea mică înainte de sarcină poate cauza inclusiv probleme de fertilitate; din cauza greutății prea mici, ciclul menstrual devine neregulat și astfel se dereglează și ovulația. O greutate prea mică poate duce la subțierea mucoasei uterine și crește riscul de avort spontan. De asemenea, dacă mama nu ia destul în greutate în timpul sarcinii pot apărea complicații, cum ar fi un copil cu greutate scăzută la naștere sau naștere prematură.
A fi supraponderală înainte de a rămâne gravidă crește riscul de a avea anumite complicații în sarcină, cum ar fi diabetul gestațional și hipertensiunea arterială. Dacă vei lua mai mult în greutate decât este recomandat și nu vei reuși să pierzi această greutate după naștere, kilogramele în plus vor reprezenta un risc pentru sănătatea ta. De asemenea, o greutate prea mare în timpul sarcinii poate crește riscul copilului de a avea probleme de sănătate la naștere sau de a avea obezitate în copilărie.
Ce se întâmplă dacă fătul are greutate mică pentru vârsta gestațională?
Un nou-născut mic pentru vârsta gestațională are o greutate mai mică decât percentila 10 pentru vârstă. Bebelușii ai căror mame iau mai puțin de 10 kilograme în timpul sarcinii sunt considerați adesea mici pentru vârsta lor gestațională. Acești nou-născuți pot dezvolta anumite complicații care necesită tratament suportiv și monitorizare periodică: risc mai mare de probleme respiratorii, hipoglicemie, hipotermie, policitemie sau risc crescut de probleme metabolice pe termen lung.
Restricția de creștere intrauterină poate fi determinată de factori materni (malnutriție, preeclampsie, diabet gestațional, fumat, consum de alcool sau droguri), de probleme placentare sau de boli genetice ori infecții în sarcină. În astfel de situații, monitorizarea sarcinii trebuie să fie riguroasă, iar planul nașterii adaptat la starea fetală (de exemplu, decizia unei cezariene dacă nașterea naturală pune în pericol starea de sănătate fetală).
Recuperarea greutății după naștere
Dacă îți faci griji în ceea ce privește scăderea în greutate după naștere, dieta și exercițiile fizice pot fi un bun punct de plecare. Pentru a slăbi sănătos, ai nevoie însă de 6 luni de zile sau chiar mai mult, în condițiile în care și alăptezi. Alimentația trebuie să includă fructe, legume, cereale integrale și proteine, porții mici și mese la intervale regulate. Exercițiile fizice te ajută să slăbești după naștere; stabilește un program zilnic pe care să îl menții pe parcursul mai multor luni.
Sfaturi finale practice
- Monitorizează creșterea în greutate și discută regulat cu medicul tău ginecolog.
- Consultă un nutriționist dacă ai nevoie de un plan alimentar personalizat.
- Evită dietele de slăbire în timpul sarcinii; pierderea în greutate poate fi permisă doar sub strictă supraveghere medicală în cazuri foarte speciale (de ex. obezitate severă).
- Alege alimente nutritive, evită alimentele procesate și fast-food-ul, limitează zaharurile adăugate și cofeina, și elimină alcoolul și tutunul.
- Fii atentă la semnalele corpului și anunță medicul la orice abatere (câștig insuficient sau excesiv de greutate, mișcări fetale scăzute etc.).
Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultația din cabinetul medical. De asemenea, tratamentul medicamentos este prezentat cu caracter strict informativ. Tratamentele medicamentoase pot fi urmate numai la recomandarea unui medic specialist.
tags: #cum #aflii #greutatea #copilului #sarcina