Un ghid pentru părinții de bebeluș prematur este necesar, având în vedere că mulți copii vin pe lume înainte de termen. Bebelușii prematuri au nevoie de îngrijire la spital, dar și acasă, și au mai multe nevoi care sunt diferite de cele ale copiilor născuți la termen. Așadar, haideți să aflăm ce presupune îngrijirea bebelușului prematur la spital, dar și acasă, precum și alte informații pe care părinții de bebeluși prematuri le pot găsi utile.

Îngrijirea bebelușului prematur în spital

Bebelușul prematur este cel care se naște înainte de săptămâna 37 de sarcină. Cu cât vine pe lume mai devreme, cu atât va avea nevoie de mai multă atenție și îngrijire în spital, acolo unde există personal medical pregătit pentru astfel de situații, precum și aparatură modernă și medicamente folosite pentru a-i ajuta să se dezvolte și să învingă problemele de sănătate ce pot apărea ca urmare a nașterii premature.

Fiindcă au anumite nevoi și poate chiar unele probleme de sănătate din cauza nașterii premature, bebelușii ajung la Unitatea de Terapie Intensivă Neonatală, acolo unde puiului de om i se asigură nevoile de bază (căldură, nutriție, protecție), dar nu numai, pentru a se dezvolta în mod adecvat. Bebelușii prematuri sunt diferiți, se nasc la vârste gestaționale diferite și au nevoi și anumite afecțiuni diferite!

Părinții de bebeluși prematur, care au numeroase întrebări referitoare la modul în care este îngrijit copilul în spital, afecțiunile copilului, investigațiile medicale, modul în care cel mic poate fi hrănit etc., pot întreba personalul medical tot ceea ce își doresc să afle. Dar sunt totuși aspecte ale îngrijirii în spital a bebelușului născut înainte de termen, care pot fi incluse în acest ghid pentru părinții de bebeluși prematuri. Iată ce implică îngrijirea în spital a bebelușului prematur:

  • Bebelușul este cântărit în fiecare zi.
  • Bebelușului i se pot administra anumite tratamente prin intermediul perfuziilor.
  • Se pot face diverse analize de sânge pentru a se afla cât mai multe informații legate de starea de sănătate a micuțului.
  • Puiului de om i se poate pune la nevoie un cateter arterial pentru ca medicii să poată recolta probe de sânge sau să monitorizeze tensiunea arterială a bebelușului.
  • Se fac investigații pentru a se afla dacă cel mic suferă de afecțiuni rare, dar reale, iar dacă ele sunt prezente, tratamentul administrat la timp poate preveni problemele pe termen lung.
  • La nevoie se pot face radiografii pentru plămânii micuțului și alte organe. Nivelul radiațiilor este foarte scăzut și se fac doar la nevoie.
  • Se pot face investigații pentru creierul micuțului: scanare cu ultrasunete pentru a verifica hemoragii sau anomalii.
  • Se pot face teste pentru ochi pentru investigația retinopatiei de prematuritate dacă copilul a avut greutate mică la naștere sau naștere înainte de 30 de săptămâni.
  • Șoldurile copilului vor fi testate, iar un test auditiv poate fi necesar.
  • Uneori, bebelușii au nevoie de transfuzii.

Îngrijirea bebelușului prematur acasă

Ce trebuie să știe părinții: Orice părinte de copil prematur așteaptă cu emoție externarea, însă trebuie să știe că înainte de a părăsi spitalul, bebelușul prematur trebuie să îndeplinească anumite condiții: poate își menține temperatura corpului pe durata atenuată, poate hrăni la sân sau cu biberon, fără tuburi, poate lua în greutate în mod constant. Majoritatea bebelușilor prematuri nu au nevoie de susținere medicală după externare, însă vor avea nevoie de controale regulate și de evaluări.

La externare părinții sunt învățați cum să facă baie, cum să îl hrănească și toate lucrurile esențiale pentru viața de acasă. Cum și cât să hrănească, cum să monitorizeze temperatura, cum să folosească vaccinările conform calendarului, și cum să țină legătura cu specialiștii. Grija și monitorizarea continuă rămân necesare după ieșirea din spital.

Dezvoltare bebeluși prematuri

Fiecare bebeluș prematur se dezvoltă în ritmul său. Deoarece unii se nasc mult prea devreme, în timp ce alții vin pe lume mai aproape de data estimată, pentru că unii bebelușii se confruntă cu probleme de sănătate mai mult sau mai puțin grave, nu se poate ști cu exactitate cum se va dezvolta fiecare copil în parte. Există însă câteva aspecte ce pot fi observate când bebelușul împlinește o lună, două, trei etc.

Vârsta corectată a bebelușului prematur se află prin calcul simplu: data estimată a nașterii (40 săptămâni) minus numărul de săptămâni prematuritate. De exemplu, dacă copilul s-a născut în a 34-a săptămână și are 3 luni de viață, vârsta corectată este 1 lună și jumătate. Părinții trebuie să folosească vârsta corectată pentru evaluări și dezvoltare, iar medicul pediatric este ghidul principal în acest proces.

La 1 lună, bebelușul este în continuare mic, dar poate privi părinții, își poate urmări cu privirea obiecte, poate calma prin atingeri sau vorbit, poate scoate sunete scurte și reacționează la sunete. La 2 luni poate zâmbi, poate roti palma, ridica capul, iar la 3 luni poate recunoaște părinții și controla mai bine capul și gâtul. La 4 luni se poate rostogoli, își poate ridica capul și privirea, își poate urmări chipuri, rădă cuvinte lungi, are palmele deschise și poate lua obiecte. La 8 luni poate sta în fund fără sprijin, spune cuvinte scurte, iar la 10 luni poate merge șovaitor, poate lua mâncare, apuca obiecte și înțelege expresii uzuale.

Hrănirea și nutriția prematurilor

Lapte matern este cea mai bună opțiune pentru toți bebelușii, inclusiv prematuri. Totuși, în unele situații, laptele matern poate să nu acopere nevoile, iar în aceste cazuri se utilizează fortificatori de lactație sau formule speciale pentru prematuri, recomandate de medicul neonatolog sau pediatrul. Lactația poate fi stimulată prin pompe de sân, iar colostrul din primele ore este de o importanță esențială pentru dezvoltarea tractului gastric și a imunității.

Hrănirea prematurilor începe adesea prin administrare prin tub, apoi treptat se trece la hrănire cu sân sau biberon, în funcție de capacitatea de supt, înghițire și respirație. În unele spitale există posibilitatea externării cu hrănire prin tub, dacă părinții primesc consiliere adecvată în acest sens. Odată ce bebelușul poate bea singur, se trece la hrănire orală, iar planul de diversificare se decide în funcție de vârsta corectată și starea generală de sănătate a copilului.

Supravegherea creșterii este zilnică în spital, iar după externare se monitorizează creșterea în greutate, circumferința capului și indicii de dezvoltare. Este important să se respecte semnele de foame ale bebelușului, să se acorde timp de odihnă, iar hrănirea să aibă loc la intervale regulate, de obicei la fiecare 2-3 ore, cu adaptări în funcție de semnalele bebelușului.

Diversificarea și dezvoltarea alimentației

Diversificarea la prematuri poate începe în jurul vârstei corectate de 3 luni corectate, sau până la 7 luni necorectate, în funcție de starea de sănătate. Decizia rămâne la medicul pediatru. Inițial se recomandă cereale fortificate cu fier, apoi piureuri de legume și fructe, urmate de ouă și carne. Este normal să existe variații în cantitatea de hrană zilnic și poate apărea refuz, caz în care se acordă timp copilului să se obișnuiască.

În alimentația specială pentru prematuri, farmacistii pot recomanda diverse produse: cereale pentru prematuri, formule speciale, fortifiante de proteine sau lapte donator în situațiile specifice. Alimentația solidă se introduce treptat, cu texturi adecvate capacității de mestecat și înghițire a copilului.

Îngrijire și monitorizare la domiciliu

După externare, monitorizarea creșterii și dezvoltării continuă prin controale regulate cu pediatrul. Observați semnele de alarmă: dificultăți respiratorii, refuz persistent al alimentației, letargie sau convulsii. Mențineți copilul în poziție de somn pe spate, evitați expunerea la persoane bolnave și respectați calendarul de vaccinare. Sprijinul emoțional al părinților este esențial în această perioadă.

Îngrijire integrată a familiei și sprijin

Îngrijirea bebelușului prematur implică și suport pentru părinți: cursuri, consiliere, și participarea în îngrijirea zilnică a copilului în casa și în spital. Contactul piele-pe-piele (kangaroo care) este recomandat în situații adecvate, pentru a sprijini legătura părinte-copil și termoreglarea copilului.

Întrebări frecvente

  1. Cât timp rămâne internat un copil prematur? - Durata internării depinde de vârsta gestațională și de complicații; mulți rămân până când respiră independent, se alimentează și ia în greutate constant.
  2. Cără știu dacă dezvoltarea copilului meu prematur este normală? - Se evaluează progresul în raport cu vârsta corectată; discutați cu pediatrul dacă apar îndoieli.
  3. Prematuritatea afectează inteligența copilului? - Majoritatea copiilor prematuri au dezvoltare cognitivă normală, riscul crește cu prematuritatea severă și complicațiile neurologice.
Infografic: Cronologia îngrijirii bebelușului prematur în spital și acasă

Copil prematur - Nutriție și hrănire

Progrese și perspective

Vestea bună este că medicina neonatală a evoluat mult. Astăzi, majoritatea copiilor născuți înainte de termen au șanse bune de supraviețuire și dezvoltare, dacă primesc îngrijire adecvată și monitorizare atentă. Ca părinte informat, poți observa semnele de alarmă, poți colabora activ cu medicii și poți susține recuperarea copilului tău.

Programări la dr. Lucica Ghiță - Medic primar Neurologie pediatrică - Programează-te

tags: #cum #e #sugarul #prematur #de #4

Postări populare: