Fiecare dintre noi își pune o mulțime de întrebări înainte de a merge la medic, mai ales dacă este vorba de un control ginecologic. În general, nedumeririle noastre sunt legate de investigație în sine, de ce presupune, ce instrumente vor fi utilizate, sau ce trebuie și ce nu trebuie să facem înainte să ajungem în cabinetul medical.
La Donna Medical Center, primim zilnic foarte multe întrebări legate de investigațiile pe care vi le punem la dispoziție, în special despre cele ginecologice. Pentru a te ajuta și pe tine, ne-am gândit să facem o selecție și să răspundem la cele mai frecvente 8 întrebări.
De ce să mergi anual, de rutină, să-ți faci investigații ginecologice?
Afecțiunile ginecologice benigne (fibromul uterin, endometrioza, chisturile ovariene, sau sindromul ovarelor polichistice) descoperite târziu și netratate la timp pot afecta sistemul reproducător pe termen lung, cu efecte ireversibile asupra sănătății ginecologice. Simptomele timpurii ale cancerelor ginecologice (cancerul de col uterin sau cervical, cancerul ovarian și cancerul endometrial) sunt adesea foarte subtile și devin aparente doar în stadii târzii (III și IV) ale bolii, atunci când șansele de vindecare și posibilitățile de tratament sunt reduse. De aceea, este foarte important să consulți părerea unui medic ginecolog și să efectuezi investigațiile ginecologice de rutină anual.
Examenul ginecologic reprezintă o etapă esențială în menținerea sănătății reproductive, având atât rol de prevenție, cât și de diagnostic. Așadar, un obiectiv al consultației este screeningul unor afecțiuni ginecologice asimptomatice, cum ar fi leziunile canceroase și precanceroase ale colului uterin, depistate cu ajutorul testului Babeș-Papanicolau. De asemenea, consultul ginecologic este esențial în stabilirea diagnosticului, atunci când sunt prezente manifestări clinice, precum dureri pelvine, tulburări menstruale, sângerări post contact sexual, sângerări anormale, secreții vaginale patologice sau disconfort în timpul actului sexual.
Screeningul - consultația de ginecologie se efectuează de rutină, anual, cu scopul de a verifica starea de sănătate a aparatului reproducător feminin și a depista timpuriu eventuale modificări patologice (chisturi ovariene și alte formațiuni, infecții cu transmitere sexuală, cancer de col uterin în stadiu incipient, cistită după contactul sexual).
Când și cât de frecvent este indicat să merg la un consult ginecologic?
Controlul ginecologic se recomandă a fi efectuat anual, după începerea vieții sexuale, indiferent de absența simptomelor. Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie recomandă ca femeile în perioada de fertilitate (atâta timp cât au ciclu menstrual) să meargă anual la controlul ginecologic de rutină, dacă nu există alți factori care să determine vizite suplimentare.
Totuși, afectată de schimbări fizice, hormonale și emoționale, fiecare etapă din viața unei femei este diferită. Analizele medicale și frecvența cu care o femeie trebuie să meargă la medicul ginecolog pentru a avea grijă de sănătatea ei reproductivă depind de o varietate de factori: vârsta femeii, profilul de sănătate, istoricul familial etc.
Există o concepție comună în cazul femeilor că nu mai este nevoie de vizite regulate la ginecolog în timpul sau după menopauză. De fapt, riscul anumitor afecțiuni precum cancerul la sân sau riscul cancerului ovarian crește odată cu vârsta, astfel încât riscul de a dezvolta aceste boli devine mai mare.
Medicii specialisti recomanda sa faci primul consult ginecologic atunci cand ai simptome cum ar fi o scurgere anormala sau durere sau candva in jurul varstei de 16-18 ani, dar nu mai tarziu de 21 de ani, oricare dintre acestea apare prima.
Frecvența consultațiilor ginecologice variază în funcție de istoricul medical și factorii de risc ai fiecărei paciente.
Cum te pregătești pentru consultația ginecologică?
Tipul și aspectul secrețiilor vaginale îi dau medicului foarte multe informații despre starea de sănătate a zonei vaginale. De aceea trebuie ca, 24 de ore înaintea prezentării la medicul specialist ginecolog să nu faci nici un fel de spălături vaginale, să nu introduci nimic în vagin (ovule, creme speciale, tampoane vaginale, etc.) și să eviți contactul sexual, fiindcă toate acestea pot altera rezultatele, îngreunând astfel stabilirea unui diagnostic precis. Totodată, ar fi indicat să îți programezi vizita la ginecolog între perioadele ciclului menstrual. Îți sugerăm să pregătești și o lista cu întrebări pe care să i le adresezi medicului.
Programeaza consultul de ginecologie in mijlocul perioadei ciclului menstrual. Este recomandat ca inainte cu 48 de ore sa eviti contactul sexual, sa nu folosesti produse de igiena intima (geluri, ovule, creme) si sa nu faci spalaturi vaginale.
Gandeste-te dinainte care sunt intrebarile la care vrei sa-ti raspunda medicul ginecolog si noteaza-le, pentru a ti le reaminti mai usor in timpul consultului. De asemenea, medicul iti va pune o serie de intrebari despre sanatatea ta si a familiei tale si este important sa te informezi si sa te gandesti la raspuns din timp: La ce varsta ai avut prima menstruatie? Data la care ai avut ultima menstruatie? Cum este ciclul tau menstrual? Regulat sau neregulat? Abundent sau usor? Dureros? Cate zile dureaza? Daca tu ai sau membrii familiei tale (in special mama, bunica din partea mamei sau sora) au anumite boli? Daca ai avut vreo operatie in trecut? Daca faci in prezent vreun tratament si pentru ce anume? Daca esti alergica la vreun medicament? Care este stilul tau de viata in prezent: Fumezi? Faci sport? Consumi alcool? Tii vreo dieta? Daca deja ti-ai inceput viata sexuala, medicul ginecolog te va intreba despre: Daca folosesti vreo metoda contraceptiva si care este aceea? Daca ai avut vreodata vreo infectie cu transmitere sexuala?
In ziua programarii nu este nevoie sa faci nimic special. Fa-ti in mod obisnuit un dus cu apa si sapun, insa nu folosi creme sau pudra in zona intima. Poarta ceva comod si necomplicat de imbracat, in care sa te simti confortabila cand va veni momentul sa te dezbraci.
Respectarea regulilor înainte de un consult ginecologic este esențială pentru un diagnostic corect. De asemenea, relațiile sexuale înainte de controlul ginecologic sunt contraindicate. Pentru o examinare confortabilă, este indicat să programezi consultația în afara perioadei menstruale.
Multe femei considera foarte important ca parte a rutinei de ingrijire personala epilatul zonei intime. Nu este insa obligatoriu acest lucru. Actul medical nu va fi ingreunat daca nu esti epilata.
In cazul in care va fi necesar consultul ginecologic, vezica plina iti poate creea un disconfort. Nu trebuie decat sa raspunzi sincer.
Inainte de consultul ginecologic este necesar sa faci dus, sa nu efectuezi spalaturi intravaginale (niciodata), sa nu ai contact sexual 48 h inainte, sa nu fii la menstra.
În ce constă un control ginecologic?
Un control ginecologic presupune inspecția zonei genitale în poziție ginecologică, examenul cu valve și tușeul vaginal propriu-zis.
La începutul întrevederii, medicul întreabă, de obicei, despre istoricul sexual al pacientei și despre ciclul menstrual. Va veni și rândul tău să pui întrebări. Dacă te îngrijorează anumite aspecte ale vieții sexuale, dacă te confrunți cu dureri genitale de orice fel, sau dacă, de exemplu, vrei să afli mai multe despre fertilitate, nu ezita să întrebi! Un adevărat specialist își va face timp să te asculte, să îți răspundă la întrebări și îți va da sfaturi pertinente. Trebuie să știi, de asemenea, că există posibilitatea să mai fie nevoie de alte investigații, în funcție de complexitatea situației.
La cabinet, asistenta iti va cere sa te dezbraci - fie te va lasa singura in cabinet sau daca exista o toaleta in cabinet sau un paravan, vei avea intimitatea necesara pentru asta. Vei primi un halat de spital, din hartie, de unica folosinta si papuci, astfel incat asta te va ajuta sa te simti nestanjenita si relaxata.
Initial, medicul ginecolog va vrea sa te cunoasca: sa afle istoricul tau medical, istoricul medical familial si care sunt motivele pentru care ai venit la acest consult. Desi subiectele discutate sunt delicate, este important sa fii sincera la ginecolog, sa i te destanui ca celei mai bune prietene. Detaliile au relevanta si uneori, medicul se poate orienta doar in urma acestei discutii asupra diagnosticului. Retine ca orice ii spui medicului va ramane strict confidential.
Pentru a te simti cat mai bine, intotdeauna este bine sa-ti golesti vezica inaintea examinarii.
Medicul iti va explica fiecare parte a examenului medical, astfel incat sa stii unde te va atinge inainte sa simti asta. Iti va cere sa te asezi pe masa ginecologica, sa te tragi cu corpul spre marginea mesei si sa-ti pui picioarele indoite in suporturile speciale. Acesta poate fi un moment in care te poti simti stingherita, insa aminteste-ti ca este o modalitate de examinare normala pentru un consult ginecologic si ca multe femei, asemeni tie, fac aceste consulturi in mod regulat. Este important sa-i spui medicului daca esti speriata, nelinistita sau daca te simti inconfortabil.
Examinarea organelor genitale externe
Medicul va purta manusi de unica folosinta si va examina organele genitale externe (clitoris, deschiderea vaginului si anus).
Sunt examinate muntele Venus, buzele vaginale mari si mici, perineul, anusul. Se cerceteaza starea pielii, caracterul pilozitatii, existenta unor formatii mari. Sunt palpate toate sectoarele suspecte. Cu degetul aratator si cel mijlociu, cu manusi pe maini, sunt desfacute buzele vaginale mari si, pe rand, sunt cercetate structurile anatomice: buzele vaginale mici, clitorisul, orificiul urinar extern, orificiul inghinal extern, himenul, perineul, anusul. Daca exista suspiciuni de imbolnavire a glandelor mici ale vestibulului vaginal, se va apasa pe partea inferioara a vezicii urinare prin peretele inghinal anterior. Daca exista secretii, se recomanda microscopia frotiurilor si uroculturilor. Pentru aceasta degetul cel mare este pus de partea exterioara a buzei vaginale mari, mai aproape de comisura posterioara, iar degetul aratator este introdus in orificiul inghinal.
Examinarea cu speculul
Speculul (”valve”) este un instrument din metal sau plastic. Pentru a inspecta interiorul vaginului si colul uterin, medicul ginecolog va introduce in vagin speculul lubrifiat pentru a patrunde mai usor. Odata introdus, speculul va fi deschis usor astfel incat medicul sa poata sa vada interiorul vaginului si colul uterin. Medicul va face aceasta manevra cu blandete. Nu este dureroasa, insa s-ar putea sa te simti putin ciudat la inceput. Te va ajuta daca respiri profund de cateva ori si vei incerca sa te relaxezi. Muschii vaginali se vor relaxa si medicul va face examinarea mai usor si mai rapid. Prin acest examen, medicul poate diagnostica polipi cervicali, leziuni pe col sau condiloame vaginale si cervicale.
Pacienta este rugată să se întindă pe masa de examinare, să depărteze membrele inferioare și să le sprijine pe suporturi; Specialistul examinează organele genitale externe (vulva) pentru a depista modificări anormale, cum ar fi iritații sau secreții neobișnuite; Pentru inspectarea organelor genitale interne, medicul introduce în vagin un dispozitiv de dilatare steril numit specul vaginal, cu ajutorul căruia deschide orificiul vaginal pentru a expune colul uterin și pereții vaginului;
Dacă ai 21 de ani sau deja ti-ai inceput viata sexuala, medicul ginecolog va vrea sa recolteze testul Papanicolau. Asta inseamna colectarea cu ajutorul unei periute fine a celulelor de la nivelul colului uterin. Criteriile de recoltare sunt: fara contact sexual si fara spalaturi intravaginale cu 48 ore inainte. Perioada optima de recoltare a testului Papanicolau este in zilele 10-14 ale ciclului menstrual, numarat din prima zi de sangerare. Manevra nu este dureroasa, insa uneori poti simti o senzatie de ciupire. De asemenea, daca considera necesar, medicul va recolta o proba din secretia vaginala pentru bolile cu transmitere sexuala. Probabil ca nici nu vei simti aceasta manevra. Apoi, speculul va fi indepartat usor din vagin si aceasta parte a examinarii va fi terminata.
Înainte de a îndepărta speculul vaginal, medicul poate preleva o probă de celule de la nivelul colului uterin (testul Babeș-Papanicolau) și o probă de secreție vaginală, care vor fi trimise la laborator pentru analiză;
Tactul (tuseul) vaginal sau examenul bimanual
În timpul acestei părți a examinării, medicul ginecolog va lubrifia două degete de la o mână (al doilea și al treilea deget) pe care le va introduce în vagin. Va apăsa ușor cu cealaltă mână pe abdomen (de aceea se mai numește examen bimanual) și astfel va putea palpa uterul și ovarele pentru a simți mărimea uterului și dacă există vreo sensibilitate la nivelul ovarelor și trompelor uterine. Cu ajutorul tactului vaginal se pot diagnostica diverse afecțiuni: fibroame uterine, chisturi ovariene, boala inflamatorie pelvină, etc. Manevra nu este dureroasă decât dacă există o afecțiune asociată. De aceea, spune-i medicului dacă simți vreo durere.
Ultima fază a examinării fizice este tușeul vaginal. Acesta presupune inserarea a două degete în vagin, folosind mănuși medicale sterile, concomitent cu palparea porțiunii inferioare a abdomenului. De regulă, examenul ginecologic nu este dureros, însă poate produce disconfort odată ce este inserat speculul vaginal. Senzația de disconfort poate fi mai puternică la prima examinare sau atunci când este prezentă o infecție.
Examenul bimanual încheie examenul ginecologic. Deși descrierea de mai sus poate părea complicată, în realitate examenul ginecologic nu durează mai mult de 3-5 minute.
Dacă am mers la consultația ginecologică, de ce să fac și un Test Babeș-Papanicolau?
Un control ginecologic este necesar și te ajută să îți înțelegi mai bine corpul, însă nu este nici pe departe suficient. Testul Babeș Papanicolau permite surprinderea cancerului de col uterin în stadii incipiente și de asemenea, permite depistarea unor stări precanceroase, ceea ce o discuție cu doctorul și o inspecție genitală nu pot face. Este o metodă foarte sensibilă, cu rezultate fals negative sub 10%, scăpând screeningului numai acele forme incipiente de cancer care nu descuamează încă celule maligne. Toate femeile trebuie să efectueze anual Testul Babeș-Papanicolau, împreună cu controlul ginecologic, acestea făcând parte din analizele de rutină necesare pentru un screening ginecologic de bază.
Testul Babeș-Papanicolau - acesta reprezintă o investigație de rutină esențială pentru screeningul cancerului de col uterin.
Testul Babes-Papanicolau consta in analiza unei probe de celule (frotiu) recoltate de pe suprafata colului uterin (cevix) si se foloseste pentru a detecta celulele cervicale anormale sau neobisnuite (celule atipice) sau pentru a descoperi unele semne de infectie in aceasta zona.
Am făcut și Testul Babeș-Papanicolau, de ce mi se recomandă să fac și o ecografie transvaginală?
Ecografia transvaginală reprezintă o metodă imagistică de examinare a organelor reproductive feminine precum uterul, ovarele, colul uterin și vaginul cu ajutorul ultrasunetelor emise de un transductor plasat în vagin. Ecografia este o metoda neinvazivă, nedureroasă și neiradiantă. Asemenea Testului Babeș-Papanicolau, are un rol foarte important în depistarea și astfel, prevenirea timpurie a diferitelor afecțiuni ginecologice, însă se folosește mai ales pentru evaluarea evoluției sarcinii, a durerilor pelvine, a anumitor tipuri de infertilitate, a sângerărilor inexplicabile, etc. Ecografia transvaginală este complementară Testului Babeș-Papanicolau și examinării ginecologice și ajută medicul ginecolog să-ți ofere un diagnostic precis și corect.
Multe paciente care se adresează unui medic ginecolog spun de cum intră pe ușa cabinetului că nu vor decât o ecografie ginecologică, “că doar se vede dacă este ceva problemă”. În cele ce urmează aș vrea doamnelor să vă fac sa înțelegeți de ce sunt utile ambele examinări.
Examenul clinic ginecologic oferă posibilitatea medicului de a examina organele genitale externe (aspect, leziuni, tumori etc.), de a vedea dacă conținutul vaginal (secreția vaginală) este normal din punct de vedere al cantității, al aspectului, de a vedea cum arată colul uterin (este sau nu rană pe suprafața lui), de a palpa uterul, de a-i aprecia consistența și de a aprecia dacă o eventuală durere pe care pacienta o reclamă ține de sfera genitală sau nu. Nu orice durere percepută de femei la nivelul abdomenului inferior sau “pe sub burtă” cum mai spun pacientele, ține de sfera genitală); de asemenea examenul clinic permite depistarea unor formațiuni tumorale care pot aparține uterului sau ovarelor sau nu. Se poate întâmpla ca la examenul clinic sa nu poți palpa anumite formațiuni tumorale: pacienta este mai plinuță sau este foarte sensibilă și nu permite o examinare clinică adecvată.
Examenul ecografic vine sa completeze informatiile adunate la examenul clinic: se vizualizeaza uterul, se apreciaza structura lui, se fac masuratori; la fel se vizualizeaza ovarele si tot asa sunt masurate si apreciate din punct de vedere al aspectului ecografic.
La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați.
În urma consultației, medicul stabilește un plan de tratament personalizat, dacă este necesar. În situațiile în care au fost prelevate probe biologice, rezultatele testelor de laborator sunt disponibile după câteva zile, până la o săptămână.
La SANADOR, pacientele beneficiază de consultații ginecologice complete, realizate de medici cu vastă experiență, pentru o evaluare precisă și confortabilă. În funcție de rezultatele investigațiilor, medicii stabilesc un plan terapeutic personalizat, adaptat fiecărui caz.
Dacă consideră necesar, medicul poate recomanda o ecografie transvaginală, care oferă o imagine detaliată a organelor reproductive interne.
Tot ce trebuie să știi înainte de prima ecografie transvaginală – La ce să te aștepți!
Sunt investigațiile incluse în Pachetul DISCRET suficiente?
Controlul ginecologic, controlul senologic, Testul PAP, ecografia transvaginală și examenul de secreție vaginală (disponibile în cadrul pachetului de prevenție DISCRET) alcătuiesc un algoritm de prevenție ginecologică de rutină, care ar trebui să devină un obicei pentru orice femeie. Pentru că este mai ușor să previi decât să tratezi, îți recomandăm să efectuezi acest screening ginecologic anual. Părerea unui medic cu experiență va îndepărta incertitudinile care te apasă și îți va reda încrederea în tine. În plus, diagnosticarea timpurie duce la rezolvarea mai rapidă, mai eficientă și mai ușoară a oricăror probleme. Bineînțeles, dacă situația este mai complexă, medicul tău îți va recomanda și alte investigații, necesare în menținerea sănătății aparatului genital.
Cum scap de teama de a merge la consult?
S-ar putea să ai emoții înainte și în timpul consultației, sau să te simți inconfortabil - tu și absolut orice altă femeie. Ne putem confrunta cu situații stânjenitoare în orice circumstanțe, nu doar atunci când mergem la medic - este inevitabil. Cel mai important este să nu uităm că în spatele uniformei se află un medic care interacționează zilnic cu zeci de paciente și care este antrenat să-și facă meseria întotdeauna cu profesionalism.
Poți reduce anxietatea dacă știi dinainte ce presupune examenul ginecologic. Informându-te, vei realiza că aceste investigații sunt foarte importante pentru sănătatea sexuală și reproductivă. De asemenea, poți ruga o prietenă să te însoțească. Pe lângă faptul că veți fi amândouă mai relaxate și veți putea sta încă puțin la povești, vă veți încuraja reciproc să aveți grijă de sănătatea voastră.
Stim ca privesti acest eveniment cu oarecare teama si rusine. Suntem aici sa iti spunem ca este absolut normal sa mergi la un medic ginecolog, ca nu ai de ce sa iti faci griji. Consultul va consta in mare parte dintr-o discutie libera care iti va raspunde cu siguranta la multe intrebari.
Consultul ginecologic nu trebuie sa iti provoace teama din mai multe motive: dureaza putin, nu este dureros, persoana pe care o vei intalni in cabinetul ginecologic este obisnuita sa discute despre aceste subiecte pe care deocamdata le consideri tabu. Atunci cand vei creste, va deveni o rutina sa mergi la ginecolog. Totul va decurge relaxat, tu trebuie doar sa fii sincera si sa pui toate intrebarile la care te-ai gandit.
Daca ai varsta sub 18 ani, trebuie sa fii insotita de unul dintre parinti. Daca ai peste 18 ani este doar decizia ta daca vrei sau nu sa ai pe cineva alaturi in cabinet. Unele paciente se simt mai in siguranta daca sunt insotite de mame, in schimb altele sunt stanjenite de prezenta mamei.
Exista diverse tipuri de constituţii: astenică, normostenică, hiperstenică.
Țesutul adipos este nu numai o țintă pentru hormonii sexuali, ci și locul sintezei androgenă și estrogenă, precum a leptinei - hormon adipos care controlează și reglementează comportamentul alimentar. Pentru a stabili valorile cantitative ale țesutului adipos și caracterul repartizării lui se folosesc metode foarte simple. Gradul de obezitate se determină după indicele de masă corporală (IMC) - raportul dintre greutatea persoanei în kilograme și înălțimea ei în metri, ridicat la pătrat. În mod normal IMC = 20-26. IMC 26-30 - risc redus de tulburări metabolice; IMC 30-40 - risc moderat (obezitate de gradul III); IMC peste 40 - risc înalt de tulburări metabolice (obezitate de gradul IV). Dacă greutatea corpului a devenit excesivă și IMC este mai mare de 39, se va stabili momentul când a început obezitatea: în copilărie, la vârsta pubertății, odată cu viața sexuală, după avorturi sau nașteri. Caracterul obezității se determină prin raportul dintre circumferința taliei și a șoldului CT/CȘ. Dacă acest indice e mai mic de 0,85, obezitatea este de tip feminin, iar dacă e mai mare de 0,85 - obezitatea este de tip masculin (android sau visceral), când țesutul adipos se depune în principal în zona marelui epiploon. Obezitatea de tip masculin sporește riscul dezvoltării sindromului metabolic, ale cărui indicii nedespărțite sunt hipertensiunea, insulino-rezistența, hiperglicemia, hiperholesterinemia. Pentru acest tip de obezitate mai sunt caracteristice hiperandrogenismul, care duce la disfuncții menstruale și reproductive.
Învelişul cutanat: În timpul examenului se vor evidenția xerodermia, adipozitatea pielii, existența acneei, sporirea porozității și pigmentației ei, hemoragiile, coșurile la femeile care au născut, dar mai ales la cele care nu au născut. Deficitul de glucocorticoizi este cauza hiperpigmentației pielii și mucoaselor, mai ales pe mameloane, în șanțurile palmelor, pe sectoarele corpului supuse presiunii și fricțiunii. Fața umflată, buzele și limba îngroșate, pielea aspră și scorțoasă sunt simptome ale hipotiroidiei. În cazul tireotoxicozei se observă nervozitatea, tremurul mâinilor, pielea subțire și umedă și ochii bulbucați. Dacă producerea hormonilor glandei tiroide și hormonilor steroizi este scăzută, pielea devine palidă, netedă și uscată, fără tegumente piloase. În cazul hipopituitarismului primar se evidențiază înălțimea mică și absența menstrelor, căderea părului pubian. La bolnavii de disgenezie gonadică pe corp apar numeroși pistrui și pete pigmentate.
Caracterul pilozității: La studierea caracterului pilozității sunt evidențiate hipertricoza și hirsutismul. Hipertricoza este cunoscută sub denumirea de pilozitate excesivă pe membre, spate, cap. Hirsutismul se manifestă prin creșterea unei cantități excesive de păr pe anumite zone ale corpului, cum ar fi fața, pieptul, spatele, membrele, muntele Venus și este provocat de cantitatea excesivă de androgeni în organismul feminin.
Starea glandelor mamare: Ma 0 - glanda mamară nu se conturează, mamelonul este mic, nepigmentat; Ma 1 - areola mamară se umflă, crește în diametru, pigmentația mamelonului nepronunțată; Ma 2 - glanda mamară are formă conică, areola glandei mamare este pigmentată, mamelonul se ridică; Ma 3 - piept matur de formă rotundă. Glanda mamară (GM) este o parte a sistemului reproductiv, un organ hormonal dependent - țintă pentru hormonii sexuali, prolactină și, indirect, pentru hormonii altor glande endocrine (tiroidă și suprarenală). GM este examinată în poziții în picioare și culcat, cu palparea ulterioară a zonelor exterioare și interioare ale glandei. În timpul examinării se va acorda atenție modificărilor volumului și formei sânilor, precum și culorii pielii, mamelonului și areolei mamare, existenței sau lipsei de secreție din mameloane, culorii, consistenței și caracterului lor. Secrețiile mamelare cafenii și eliminările sângeroase pot arăta la un posibil proces malign. Secrețiile de lichid transparent sau de culoare verde sunt simptomele unor modificări chistice ale glandelor. Existența laptelui sau colastrei poate fi un indiciu al galactoreei. Palpația GM permite să fie depistată mastopatia fibro-chistică și stabilită forma ei: glandulară, chistică, mixtă. În cazul mastopatiei se efectuează examenul ultrasonor al GM și mamografia.
Uneori (dar nu întotdeauna) medicul ginecolog va efectua, de asemenea, un examen al sânilor pentru a verifica dacă sunt modificări sau noduli. Un astfel de examen este recomandat să fie făcut anual, începând cu vârsta de 21 de ani, ca modalitate de screening pentru cancerul de sân.
tags: #cum #este #examenul #la #ginecologie #suub