Cum să înveți bebelușul să meargă pas cu pas: pași practici și sfaturi utile

Cresterea unui copil înseamnă să faci primii pași alături de el în lumea lui, un univers magic, plin de momente fericite. Unul dintre cele mai emoționante momente din viața de părinte este să-ți vezi copilul făcând primii pași. Este un moment magic, pe care nu-l vei putea uită niciodată. În viața de părinte totul este într-o continuă schimbare, mai ales atunci când apare etapa mersului la bebeluși. Odată cu primii pași, aceștia devin de neoprit în explorarea mediului înconjurător. Din momentul în care bebelușul învață cum să se ridice și să stea în picioare, mai este doar o chestiune de timp până când va face și primii pași.

Primii pași ai bebelușului tău pot avea loc la câteva zile sau la câteva luni din momentul în care învață să stea în picioare. Din punct de vedere statistic, bebelușii încep să meargă în jurul vârstei de 12 luni, însă media este de 14 luni. Fiecare copil învață să meargă în ritmul său, însă pregătirea primilor pași trebuie să înceapă mult mai devreme. Din acest motiv timpul în care cel mic se joacă și jucăriile folosite sunt foarte importante. Există activități care încurajează dezvoltarea abilităților motorii, a încrederii și independenței de care copilul are nevoie pentru a face primii pași.

1. Ți-am pregătit aici un top al jucăriilor pentru copii de 1 an din care te poți inspira. De la 4 la 15 luni, copilul trece printr-o mulțime de schimbări și face o serie de lucruri premergătoare primilor pași. Când bebelușul începe să stea singur în șezut, fără ajutorul unui scaun special de susținere, se află în prima fază de obținere a mobilității sale. Statul în funduleț îl ajută să-și întărească musculatura de care au nevoie pentru a învața să se ridice în picioare. În general, bebelușii învăța să stea în funduleț între 4 și 7 luni.

2. Unul dintre cele mai importante momuri pe care trebuie să le facă bebelușii atunci când se află la faza de mers de-a bușilea este să exerseze mișcarea mâinilor și a picioarelor în același timp. În general, bebelușii merg de-a bușilea între 7 și 10 luni. Pentru a stimula acest proces, încurajează-l să se târască sau să meargă de-a bușilea de la un capăt la altul al camerei.

3. Pe măsură ce copilul devine mai puternic, va fi și mai curios și va începe să se ridice ținându-se de mobilă sau de persoane. Acum este momentul în care el începe să lucreze la dobândirea echilibrului și să se obișnuiască cu poziția verticală. De regulă, acest lucru se întâmplă în jurul vârstei de 8 luni.

4. După ce a învățat să se ridice singur și să capete puțin echilibru, ia-i mâinile și ajută-l să facă primii pași. De asemeni, de folos ți-ar putea fi și premergătoarele pentru bebeluși. Această etapă are loc în jurul vârstei de 8-9 luni.

5. Pentru a încuraja tot procesul, exersează cât mai mult cu cel mic. Următoarea fază presupune dobândirea mersului ținându-se de pereți sau de mobilă pentru a ajunge acolo unde își dorește. Recomandat este ca pe măsură ce devine tot mai mobil să te asiguri că nu există lucruri sau obiecte periculoase și că în casă este un mediu sigur pentru deplasarea lui. Faza 8 are loc pe la 8-10 luni.

6. Continuă să-l încurajezi pe cel mic să devină tot mai încrezător în forțele sale atunci când călătorește ținându-se de mobila. Echilibrul este o parte foarte importantă a mersului. Dacă bebelușul își poate păstra echilibrul câteva secunde pentru a sta în picioare, în curând va simți că este pregătit să facă și primii pași. De regulă, acest lucru se întâmplă în jurul vârstei de 9-12 luni.

7. Primii pași reprezintă cel mai important moment pentru copilul tău. Mersul este despre încrederea în sine, așa că orice inițiativă spre primii pași merită o mulțime de incurajări si laude. Majoritatea copiilor reușesc să facă primii pași în jurul vârstei de 9-12 luni.

8. La început, copilul va întâmpina câteva poticneli și va face mulți pași până ce va ajunge în mișcare. Continuă să-l lauzi pe măsură ce începe să exploreze mersul. Acest lucru se întâmplă de obicei în intervalul 12-15 luni, iar singurul lucru pe care îl mai poți face este sa-l încurajezi să meargă mai mult.

9. Pentru ca primii pași ai copilului să fie o experiență cât mai frumoasă, plină de încredere și totodată o amintire memorabilă, oferă-i un mediu sigur și lasă-l să învețe în propriul ritm. Nu te impacienta dacă cel mic merge un pic mai târziu decât ceilalți copii și nu face comparații. Oferă-i încredere și exersează împreună cu el. Copii sunt diferiți, astfel fac anumite pasuri de dezvoltare în diferite timpuri.

10. Copiii fac primii pași între 8-16 luni. Dacă fetița de 11 luni din vecină deja face pași mici, dar băiețelul dvs. de 13 luni încă nu se grăbește cu acesta, nu vă faceți griji. Structura organismului omenesc face posibil să învățăm independent mersul. Pe vremuri nu existau premergătoare, mamele nu au avut timp să învețe copilul să meargă ținând-ul de mână. Copiii învățau mersul singuri.

11. Pediatrii de azi nu recomandă folosirea premergătoarelor. Părinții folosesc premergătoarele în cazul copiilor cei care încă nu pot păși singur. Astfel în premergător învață să umble pe vârful picioarelor. Efectele negative a premergătoarelor se lasă de văzut și pe pașii copilului. Umblatul cu premergătorul este distractiv, și ușurează treaba părinților. Însă folosind acest dispozitiv de susținere se poate întâmpla ca cățăratul-o stație importantă în dezvoltarea motorică-pur și simplu nu se învață.

12. Este popular și condusul copiilor ținându-le de mână. Mulți dintre adulții din ziua de azi au fost conduși astfel de mamele lor, însă la foarte mulți dintre ei au apărut probleme cu coloana vertebrală. De la ridicare până la primul pas, de multe ori trece chiar și 4-5 luni. Însă mulți părinți și bunici sunt de părere că copilul astfel învață să umble mult mai rapid. Dar se întâmplă chiar contrarul. Când copilul este plimbat ținând-u de mână, se schimbă centrul de greutate al acestuia.

13. Copiii diferă între ei. Poate că micuțul dvs. Umblă perfect și fără premergtor sau fără a fi ținut de mână. E simplu. Nu forțați copilul să facă ceva la care nu este pregătit. Dacă observați progrese în dezvoltarea lui, aplaudați-l, lăudați-l. Sprijiniți-l, și faceți-i evident că știți cât de isteț este și că sunteți mândru de el.

14. Îndepărtați din calea lui cablurile, florile, ghivezele, obiectele de decor. Îndepărtați mobilierul din calea lui în așa fel ca micuțul să se poate sprijini de ele, dar să nu se împiedice în ele. Mare atenție și la fața de masă și la obiectele de pe masă. Când micuțul face primii pași, se folosește de obiectele din jurul lui pentru a se sprijini. Poate trage pe el orice.

15. Încălțați-l cu ciorapi antiderapanți, sau cu pantofi să-l ajută îngerașul dvs. În procesul de învățare a mersului. A devenit din ce în ce mai popular un nou trend printre mămici, și anume umblatul barefoot, adică umblatul desculț. Nu vă panicați dacă copilul dvs. Mereu cade pe funduleț. Așa se învață mersul.

16. Dacă copilul dvs. nu umblă la vârsta de 18 luni, e timpul să vorbiți cu pediatrul copilului. Sunt cazuri când e nevoie de exerciții speciale pt. ca micuțul să facă primii pași. Însă dacă bebelușul se târâște, nu trebuie să vă îngrijorați. Dacă observați ca mersul bebelușului dvs. diferă de la normal, umblă nesigur sau își depărtează picioarele, eventual pică prea mult, este cazul să-i cereți sfatul pediatrului.

17. Poate vă panicați fără motiv, însă aceste semne pot implica hipotonie sau hipertonie, adică slăbiciune musculară sau rigiditate musculară. Dezvoltarea mersului poate fi încurajat și cu gimnastică. De ex. cu ajutorul unei mingi mari. Așezați bebelușul cu burtica pe mine și împingeți-l în față și în spate cu mingea. Acest exercițiu dezvoltă nemaipomenit echilibrul.

18. Un alt exercițiu poate fi când îl așezați micuțul pe minge și rostogoliți mingea până când fundul bebelușului atinge pământul. Cuacesta îi masați coccisul.

19. Copiii se sprijină de obicei de mobilă pentru efectuarea primilor pași. Cand bebelusul incepe sa stea pe fund pe cont propriu, fara ajutor, el este in primul stagiu de a-si obtine mobilitatea. Cel mai important lucru pentru copii atunci cand se tarasc este sa se foloseasca de maini si picioare in acelasi timp (chiar daca merge pe burta).

Următoarele idei sintetizează cum să-ți ajuți bebelușul să își dezvolte mersul în mod natural:

• Ajută-l să dezvolte această etapă lăsând-l să se târască dintr-o parte a camerei în cealaltă, apoi să se ridice ținându-se de mobilier sau de tine.
• În timp ce îl ții de mână, exersează și distanțe scurte către tine pentru a-i crește încrederea în propriile ridicări.
• Transformă echilibrul într-un joc: stai cu el pe podea și numără timpul în care poate să stea în picioare înainte să cedeze.
• Încurajează-l să folosească mobilierul ca suport în faza de mers ținut de obiectele solide, apoi treptat treci spre mersul independent.
• Modalități de pregătire a spațiului: elimină cabluri, obiecte fragile, asigură suprafețe netede și un mediu sigur pentru deplasare.

Ai în vedere importanța jocului și a explorării: joaca liberă pe podea este esențială pentru consolidarea musculaturii picioarelor, a trunchiului și a echilibrului. Copiii pot învăța să se ridice, să meargă sprijiniți sau să meargă fără sprijin în propriul ritm, fără presiune externă.

Factori care influențează mersul bebelușului

Există o multitudine de factori fiziologici, genetici și de mediu care influențează mersul:

• Mușchii, oasele și sistemul nervos trebuie să fie suficient de dezvoltate pentru a susține mersul. Tonusul muscular poate fi hipotonie sau hipertonie, iar proporțiile corpului pot întârzia începutul mersului.
• Greutatea corporală și ritmul individual de dezvoltare joacă un rol important; un copil mai greu are nevoie de mai multă forță, dar acest lucru nu înseamnă întârziere.
• Stimularea mediului: un spațiu sigur, cu podele netede și jucării accesibile încurajează deplasarea, în timp ce un spațiu strâns sau lipsit de stimulare poate inhiba mersul.
• Rolul părinților și al încurajării: calmul, încurajarea și oferirea de obiecte de sprijin facilitează încrederea în propriile abilități.
• Genetica și temperamentul pot influența momentul începerii mersului; o întârziere poate fi normală atât timp cât alte repere de dezvoltare sunt atinse corespunzător.
• Semne neurologice sau ortopedice: tonusul anormal, mișcările asimetrice, sau malformațiile pot necesita evaluare medicală și kinetoterapie.

tags: #cum #il #invatam #pe #bebe #sa

Postări populare:

• Utilizarea supozitoarelor Pimafucin în sarcină
• Recomandări dietetice pentru sugari cu intoleranță la lactoză
• Ginecologie la Puls Medica București: îngrijire personalizată și tehnologie avansată
• Sfaturi pentru părinții cu bebeluși la evenimente
• Servicii oferite de Ambulatoriul integrat al Spitalului pentru Copii Sf. Maria, Iași