Femeia gravidă se confruntă adesea cu modificări de dispoziție din spectrul tulburărilor ciclotimice. În cazul ciclotimiei, pacientul prezintă scurte perioade de euforie emoțională, urmate de perioade de timp în care se poate simți fără speranță. Modificările hormonale care afectează neurotransmițătorii de la nivelul creierului o pot face pe gravidă să plângă din aproape orice. Cele mai multe schimbări ale dispoziției apar în jurul săptămânilor 6-10 de sarcină, se ameliorează în trimestrul 2 pentru ca apoi să revină pe măsură ce sarcina se apropie de termen. Deși aceste modificări pot deranja viitoarea mămică, nu sunt foarte dificil de controlat.
Variantele prin care gravida se poate elibera de stările negative sunt meditația/relaxarea/yoga prenatală, raționalizarea emoțiilor, dicuțiile cu partenerul/familia/medicul despre temerile care nu dau pace, medicina alternativă sau psihoterapia. Gândurile care preocupă cel mai adesea viitoarea mamă, dezechilibrând-o emoțional, sunt legate de copleșitoarea responsabilitate pe care o simte pe umerii ei, cum o viață nouă îi crește în pântece. Totodată, gravidele se întreabă adesea dacă vor fi mame bune. La această întrebare răspunsul este întotdeauna: pentru copilul care crește în burtică, mama lui știe cel mai bine ce are nevoie, ea este persoana cea mai în măsură să ia cele mai bune decizii. Nu există nimeni altcineva mai bun pentru a face cele mai bune alegeri pentru copil.
Alte emoții negative ce pot fi raționalizate de către viitoarea mamă sunt legate de starea de sănătate a viitorului bebeluș, cum va face față costurilor pe care le presupune un nou membru în familie. De asemenea, gravida poate fi îngrijorată de cum va fi afectată relația cu partenerul sau ceilalți copii. Pe măsura ce sarcina avansează, apar modificări la nivelul corpului mămicii, starea de oboseală va fi frecventă. Ea ar putea să simtă că a pierdut controlul asupra corpului și vieții ei. Toate aceste informații pun în gardă femeia, „raționalizând” emoțiile ce vin la pachet cu toate aceste noi transformări de pe perioada gravidității.
Iată ce transformări pot să apară, pe trimestre de sarcină, și ce emoții aduc cu sine gravidei
Primul trimestru de sarcină
- Gravida este obosită, apatică, letargică, se concentrează cu dificultate. Motivul: creșterea nivelului de hormoni din organism, și în special al gonadotropinei corionice umane.
- Gravida are toane și o dispoziție proastă, plânge ușor. Nu trebuie să vă simțiți prost sau vinovate din cauza acestor stări deoarece multe femei însărcinate trec prin aceste faze emoționale neplăcute în prima parte a sarcinii!
Trimestrul 2 de sarcină: Copilul va lovi prima oară în burtică. O stare de neliniște sau anxietate pot să apară odată cu așteptarea rezultatelor testelor prenatale pentru depistarea malformațiilor congenitale.
Trimestrul 3 de sarcină: Acum se instalează un sentiment de frică, cu cât gravida se apropie mai mult de momentul nașterii. Apare riscul de depresie, care se poate prelungi în perioada postpartum. O discuție cu partenerul despre propriile neliniști, poate îmbunătăți starea de spirit. În caz contrar, apelarea la un psihoterapeut e indicată.
Legătura dintre mamă și făt este foarte puternică, iar oamenii de știință demonstrează că fătul poate auzi zgomotele din exterior și este partăș tuturor emoțiilor pe care le trăiește mama. Această credință există de multă vreme în mentalitatea oamenilor, iar gravidele erau adesea încurajate să aibă grijă ce gândesc și ce emoții simt pe parcursul sarcinii.

1. Pune-i muzica, dar nu orice gen. Din cea de-a 28-a săptămână auzul fătului este dezvoltat suficient pentru a răspunde zgomotelor din exterior. Bebelusul reacționează la sunetul tobelor, iar reacțiile față de muzica rock pot fi diferite față de muzica clasică.
2. Invata-l să comunice prin intermediul sunetelor. Fătul poate fi ghidat să răspundă la stimuli sonori, iar vibrațiile pot stimula reacții corporale.
3. Stimulează-i simțul gustativ și vizual. Chiar din cea de-a 11-a săptămână fătul poate afișa expresii faciale; papilele gustative funcționează, iar fătul poate înghiți mai mult lichid amniotic dacă este indulcit artificial.
4. Transmite-i gânduri pozitive! Psihologii demonstrează că poate înțelege și mama poate influența viața emoțională a fătului prin gânduri.
5. Ai grijă la ceea ce gândești și simți! Este adevărat că legătura dintre viața emoțională a mamei în timpul sarcinii și trasăturile personalității copilului este dezbătută, dar mulți cercetători cred că o mamă anxioasă poate da naștere unui copil la fel de anxios.
6. Ferește-l de emoții negative. Hormonul stresului poate pătrunde prin placentă, dar acest lucru se întâmplă doar dacă emoțiile tale sunt foarte puternice și de durată.
7. Dă-i un start bun copilului tău. Evită gândurile negative și încearcă să te bucuri cât mai mult de această perioadă. Emotiile, negative sau pozitive, sunt intensiate în timpul sarcinii, așa că este indicat să gestionezi ceea ce te preocupă cât mai curând posibil. Cere ajutor dacă este necesar. Fă-ți bucurii, relaxează-te și observă partea pozitivă a lucrurilor.

Gestionarea stresului și a emoțiilor în timpul sarcinii
Sarcina poate fi o perioadă agitata chiar și pentru cele mai relaxate mămici. Din fericire, sarcina și bebelușul nu sunt afectați dacă experimentați o doză normală de stres. Stresul prelungit acționează ca un răspuns la provocări externe, iar pentru a gestiona emoțiile este important să cunoașteți cauzele. Cauzele pot varia: disconfortul fizic, schimbările hormonale, așteptările, costurile sau îngrijorările legate de relații.
Farmacienii recomandă măsuri practice: relaxare, yoga, meditație, somn de calitate, alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate. Somnul ar trebui să fie între 7 și 9 ore pe noapte; exercițiile ușoare, cum ar fi yoga pentru gravide, pot susține atât starea psihică, cât și rutina de somn. Ajutorul din partea prietenilor și familiei este esențial pentru menținerea echilibrului psihologic înainte și după naștere.
Planul de gestionare a emoțiilor poate include etapele: identificarea cauzelor emoțiilor, raționalizarea acestora, driftul între emoții și nevoi, și reacții prin comunicare deschisă cu partenerul, familia și, dacă este necesar, cu un specialist. Aici sunt câteva tehnici practice:
- Mindfulness și meditația: practici zilnice pentru concentrarea pe prezent, reducerea anxietății pentru viitor.
- Exerciții fizice moderate: 20-30 de minute pe zi, pentru a îmbunătăți starea mentală și a facilita un somn mai bun.
- Sprijin social: grupuri de viitoare mămici, discuții cu partenerul și familia, comunicare deschisă despre temeri.
- Jurnalizarea grijilor: scrierea acestora poate reduce încărcătura emoțională.
- Suplimente nutritive: acizi grași omega-3, magneziu, vitamine B, probiotice, pentru susținerea sănătății creierului și reglării dispoziției (conform recomandărilor general-valide, nu ca substitut pentru tratament medical).
Tehnici de respirație recomandate: 4-7-8 și metoda 5-4-3-2-1, ca instrumente rapide de liniștire a sistemului nervos în situații de stres acut. În plus, terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre cele mai eficiente terapii non-medicamentoase în sarcină și poate ajuta la gestionarea depresiei prenatale sau a anxietății.
Ce este terapia cognitiv-comportamentală?
Importanța sprijinului partenerului: informarea reciprocă, comunicarea deschisă și acțiuni konkrete de sprijin pot transforma partenerul într-un coechipier. Primul pas este să încurajezi partenerul să se informeze și să înțeleagă că depresia prenatală sau anxietatea în sarcină sunt condiții medicale care necesită abordare atentă.
Este normal să apară temeri legate de naștere, de responsabilitatea față de copil sau de modul în care se vor modifica relațiile în familie. Sugestii practice includ: stabilirea unui plan de naștere, discutarea așteptărilor cu medicul, pregătirea pentru alăptare, și asumarea unei perioade de adaptare după nașere. Este important să căutați ajutor profesional dacă simptomele persistă sau se agravează.

Depresia prenatală, anxietatea și stressul în sarcină: simptome, cauze și intervenții
Depresia prenatală este o tulburare de dispoziție care poate include tristețe persistentă, dificultăți de concentrare, oboseală severă, tulburări de somn, lipsa interesului pentru activități, vinovăție și gânduri negre sau de suicid. Este mai răspândită decât se credea, iar gestionarea acesteia necesită intervenție profesională și suport social. Anxietatea în sarcină poate adapta o femeie prin îngrijorări excesive legate de sănătatea copilului, naștere și schimbările viitoare. Stresul cronic poate crește riscul nașterii premature, greutate mică la naștere și poate influența dezvoltarea copilului pe termen lung.
Terapia și strategia de gestionare a emoțiilor includ: mindfulnes, CBT, yoga, respirație, odihnă adecvată, o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, conectarea socială și implicarea partenerului în proces. A te deschide către ajutor profesionist poate reduce stigmatizarea și poate scurta drumul spre vindecare. Cu ajutorul unui terapeut specializat, poți învăța tehnici de gestionare, poți identifica strategiile adecvate pentru a reduce stresul și pentru a susține sănătatea ta și a copilului.
Este în regulă să ceri ajutor; primul pas este să vorbești cu cineva de încredere: partener, prieten, familie sau medic. Prioritizează somnul, menține o rutină zilnică, și utilizează jurnalele pentru a urmări emoțiile. O alimentație echilibrată poate susține funcția cerebrală și stabilizarea dispoziției, iar acizii grași Omega-3, magneziul, vitaminele din complexul B, probioticile și un aport adecvat de vitamine pot juca un rol adjuvant în susținerea echilibrului mental. Tehnicile de respirație și exercițiile ușoare pot aduce calm imediat în situații de tensiune.
tags: #cum #iti #poti #controla #starile #din
Postări populare:
- Perspectiva creștin-ortodoxă asupra avortului
- Copii rămași în grija statului în județul Botoșani: situația juridică și socială
- Ginosept pentru spălături vaginale în sarcină: ce spun studiile?
- Drepturile femeilor însărcinate fără asigurare
- Analiză asupra contractului de privatizare al Electroputere Craiova: efecte și reconversii ale fostelor platforme industriale în retail