Încercând a realiza o prezentare a acestei acțiuni, trebuie să remarcăm, în introducere, că filiația față de tată este, de fapt, legătura juridică între tatăl și propriul copil. Legiuitorul instituie o prezumție de paternitate: pater is est quem nuptiae demonstrant. Prezumția aceasta „își păstrează legitimitatea, cu toate că la noi, la fel ca în mai toate sistemele de drept europene, prin extinderea cercului de persoane titulare ale dreptului în dezavuarea paternității și prin rescrierea regimului juridic al demersurilor titularilor dreptului la acțiune-îndeosebi sub aspectul prescripției dreptului la acțiune - s-a marcat intrarea într-o etapă de declin a acestei reguli.”

Azi este esențial să distingem ramurile actului juridic: în cazul copiilor din căsătorie, prezumția de paternitate este singurul mod de stabilire a filiației față de tată și operează ope legis. Atunci când nu există acoperire în realitatea biologică, paternitatea prezumată poate fi înlăturată, dar exclusiv pe cale judiciară, printr-o acțiune în tăgada paternității. „Tăgada paternității este acțiunea care are ca scop răsturnarea prezumției de paternitate atunci când este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului.”

Extensionarea legii și sensul acțiunii

Deși doctrina a susținut aproape unanim necesitatea de a permite și altor persoane interesate să introducă acțiunea, schimbarea opticii legiuitorului în această materie a venit târziu, mult după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a influențat practica. Noul Cod Civil a extins sfera persoanelor care pot introduce o cerere de chemare în judecată, astfel art. 429 Cod Civil atestă că: „(1) Acţiunea în tăgada paternităţii poate fi pornită de soţul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum şi de copil. (4) Mama sau copilul poate introduce acţiunea împotriva soţului. (5) Tatăl biologic poate introduce acţiunea împotriva soţului mamei şi a copilului.”

Indiferent cine a promovat acțiunea în tăgada paternității, admiterea ei prin hotărâre judecătorească definitivă produce o modificare în starea civilă a copilului, întrucât acesta pierde statutul de copil din căsătorie și devine copil din afară căsătoriei cu filiația nestabilită față de tată. Dreptul la acțiune al soțului mamei sau acțiunea introdusă de moștenitorii acestuia se va îndrepta automat împotriva copilului. Interesul legitim al moștenitorilor poate părea, la prima vedere, controversat, dar este afirmat prin faptul că drepturile și obligațiile pot fi transmise în cursul procesului, ceea ce echivalează cu o transmisiune a calității procesuale.

Condiții și temeiuri ale acțiunii

Prescripția dreptului la acțiune intervine în termen de 3 ani, socotit fie de la data când soțul a luat la cunoștință că în privința copilului operează prezumția de paternitate, fie de la data când a aflat că prezumția nu corespunde realității. O analiză a doctrinii arată că legea trebuie să țină seamă de situația în care soțul mamei află de nașterea copilului la o dată ulterioară evenimentului.

Hotărârea judecătorească în litigiul privind tăgada paternității poate fi motivată de recunoașterea paternității de către tatăl biologic sau de către mamă, iar în unele spețe se exogenează relația dintre părinți, indicând faptul că „interesul superior al copilului” poate justifica soluții adaptate fiecărei situații unice. Potrivit art. 429 C.civ., mama sau copilul poate introduce acțiunea împotriva soțului, iar tatăl biologic poate acționa împotriva soțului mamei și a copilului.

Interesele în reprezentarea legală a copilului

Copilul este reprezentat legal în timpul minorității sale, iar acțiunea de tăgadă a paternității se poate introduce prin reprezentantul său legal. Reprezentarea poate fi exercitată de oricare dintre părinți, inclusiv de tatăl prezumat, care până la înlăturarea paternității prin hotărâre definitivă, este cotitular al autorității părintești alături de mamă, inclusiv după desfacerea căsătoriei.tatăl biologic poate formula, de asemenea, o cerere împotriva soțului mamei și a copilului său, sau împotriva moștenitorilor acestuia.

Procesul și efectele hotărârii

O hotărâre judecătorească prin care se admite acțiunea de tăgadă a paternității are ca efect schimbarea statutului copilului, devenind copil din afara căsătoriei, cu filiație nestabilită față de tată. De asemenea, întreținerea poate fi reglementată: întreținerea plătită anterior poate fi ajustată sau restituibilă în funcție de dispozitivul hotărârii. În spețe practice, claritatea probei paternității se poate realiza prin mărturii, înscrisuri, sau teste medico-legale, cum este cazul în practica românească, unde rezultatele expertizei pot decide dacă tatăl biologic poate fi stabilit ca tată al copilului.

Infografic: Flancuri ale procesului de tăgadă a paternității, cu pașii procesuali

De asemenea, jurisprudența CE o Amintire, cum ar fi Ostace c. România, subliniază necesitatea echilibrului între dreptul la viața privată și interesele statului de a asigura stabilitatea raporturilor familiale și interesul superior al copilului, în contextul accesului la teste ADN, în măsura în care acestea contribuie la stabilirea realității filiației.

2. Paternitate

Structură practică a litigiului

  1. Identificarea părților: mamă, copil, soțul mamei sau tatăl biologic.
  2. Sesizarea instanței competente și alegerea procedurii: acțiune în tăgada paternității.
  3. Dezvăluirea probelor: certificat de naștere, teste ADN, depoziții martori, corespondențe.
  4. Judecata și pronunțarea hotărârii: recunoașterea, respingerea sau modificarea filiației.
  5. Ordinul de transmitere a filiației în registrele de stare civilă și efectele sale asupra drepturilor copiilor.

Conform art. 414 alin. (1) și (2) C.civ., copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are tată pe soțul mamei, însă paternitatea poate fi tăgăduită dacă nu este posibil ca soțul să fie tatăl copilului. În spețe, concluziile unor rapoarte medico-legale pot demonstra că tatăl biologic este tatăl la o probabilitate semnificativă, determinând soluții în favoarea revendicărilor de filiație a copilului.

La final, soluția este ca instanța să decidă asupra modificării statutului copilului și să stabilească cine este tatăl său, cu efecte asupra numelui, drepturilor de întreținere și autorității părintești, iar măsurile administrative vor asigura actualizarea certificatului de naștere cu noile date ale filiației.

tags: #cum #renunti #la #paternitate #pe #certificatul

Postări populare: