Circulara de cordon ombilical, numită și circulară de cordon pericervicală, este fenomenul în care cordonul ombilical este înfășurat în jurul gâtului fătului. Cordonul ombilical este responsabil de furnizarea de oxigen și nutrienți de care fătul are nevoie pentru a se dezvolta în timpul sarcinii, precum și de îndepărtarea deșeurilor. Cordonul ombilical înfășurat în jurul gâtului copilului poate apărea în timpul sarcinii, travaliului sau al nașterii. Un cordon ombilical poate trece o dată sau de mai multe ori în jurul gâtului copilului, iar buclele pot fi libere sau strânse. Circulara de cordon ombilical este o situație destul de frecventă, cu aproximativ 1 din 3 copii născuți cu cordonul înfășurat în jurul gâtului. La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect.

S-a demonstrat faptul că mișcărilor pe care le face copilul înainte de a se naște sunt cea mai frecventă cauză a circularei de cordon ombilical. De asemenea, este mai probabil ca un cordon ombilical să fie înfășurat în jurul gâtului copilului în sarcina multiplă (gemeni, tripleți, etc.), dacă există lichid amniotic în exces sau/și cordonul ombilical este deosebit de lung. Cordonul ombilical sănătos este protejat în mod normal de gelatina Wharton, care îl menține fără noduri, astfel încât bebelușul să fie în siguranță, indiferent cât de mult se mișcă. În unele situații, această gelatină este insuficientă și poate crește riscul apariției de cordon ombilical în jurul gâtului.

Cercetările au arătat, de asemenea, că, cu cât copilul rămâne mai mult în uter, cu atât este mai mare șansa ca acesta să se nască cu cordonul ombilical înfășurat în jurul gâtului. S-a observat și că bebelușii de sex masculin se nasc mai frecvent cu circulară de cordon ombilical în comparație cu bebelușii de sex feminin. La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Circulara de cordon ombilical poate fi diagnosticată în unele cazuri cu ajutorul unei ecografii prenatale, dar este foarte greu de detectat. În plus, ecografia poate identifica doar prezența de cordon ombilical în jurul gâtului, dar nu poate determina dacă acesta prezintă vreun risc pentru copil. Cel mai frecvent însă, circulara de cordon ombilical este observată pentru prima dată la naștere.

Dacă este diagnosticată o circulară de cordon la începutul sarcinii, este important ca viitoarea mamă să nu se panicheze, deoarece cordonul se poate desface singur înainte de naștere. Uneori, cordonul ombilical se poate înfășura strâns în jurul gâtului bebelușului și poate provoca diverse complicații. Trebuie reținut totuși faptul că aceste complicații sunt extrem de rare și este foarte importantă gestionarea nivelului de stres al mamei. Complicația care apare cel mai frecvent este observată în timpul travaliului, când cordonul ombilical se poate comprima în timpul contracțiilor. Aceasta reduce cantitatea de sânge care este pompată către copil și poate provoca scăderea ritmului cardiac al bebelușului. Dacă ritmul cardiac al bebelușului continuă să scadă, deși s-a încercat schimbarea poziției mamei, medicii ar putea sugera efectuarea unei operații de cezariană de urgență.

Medicii de la Maternitatea SANADOR au experiență în nașterea cu circulară de cordon ombilical. Din cauza faptului că nu există nici o modalitate de a preveni sau trata circulara de cordon ombilical, nu se poate face nimic până la momentul nașterii. Din momentul diagnosticului de circulară de cordon ombilical, medicul obstetrician va monitoriza pentru restul sarcinii fătul, prin efectuarea de ecografii prenatale regulate. Sarcina trebuie monitorizată cu regularitate. În prezent, nu există opțiuni de tratament pentru un cordon ombilical înfășurat în jurul gâtului înainte de nașterea copilului. În general, bebelușii născuți cu circulară de cordon nu prezintă un risc crescut de a avea scoruri Apgar scăzute, probleme de creștere sau de dezvoltare ulterioară. În timpul nașterii, circulară de cordon pericervicală este, în mod normal, suficient de largă pentru ca medicul să o poată desface din jurul capului copilului și să-i elibereze gâtul. Dacă ritmul cardiac al bebelușului scade în timpul travaliului din cauza unei circulare de cordon ombilical, medicul obstetrician poate recomanda schimbarea poziției mamei pentru a elibera orice presiune suplimentară exercitată asupra cordonului ombilical. De asemenea se pot administra mamei lichide intravenos sau o mască cu oxigen suplimentar. Medicii obstetricieni de la Maternitatea SANADOR au experiență în nașteri cu circulară de cordon ombilical și în gestionarea oricăror complicații care pot afecta mama și copilul. Maternitatea SANADOR prioritizează siguranța mamei și a copilului, asigurând îngrijiri avansate, în cele mai bune condiții. Copiii sunt consultați de medici cu diferite specializări, pentru o evaluare cât mai precisă, și sunt supravegheați de personal specializat, pregătit să asigure un parcurs cât mai bun până la externare.

Aspecte despre tăierea cordonului și momentul clampării

Tăierea cordonului ombilical la câteva minute după naştere permite ca mai mult sânge bogat în fier să fie transportat de la placentă la bebeluş. Tăierea cordonului ombilical după câteva minute are mai multe beneficii. Tăierea cordonului ombilical imediat după naștere este în devafoarea bebelușului. Majoritatea medicilor continuă să clampeze cordonul ombilical imediat după naștere, la doar câteva secunde, indiferent dacă este vorba de naștere vaginală sau prin cezariană. Această practică este întâlnită în majoritatea spitalelor din lume, cu toate că de mai mulți ani există recomandarea ca medicii să aștepte 2-3 minute înainte de a clampa cordonul ombilical.

Recomandările actuale privind tăierea cordonului ombilical indică faptul că bebelușul are beneficii mai mari dacă cordonul este clampat după o perioadă scurtă de timp, dar suficientă pentru a permite transferul de sânge placentar. OMS și AAP recomandă ca clamparea cordonului să se facă la 1-3 minute după naștere, cu excepția situațiilor în care bebelușul are nevoie de resuscitare imediată. Studiile arată scăderea riscului de anemie feriprivă la sugari atunci când clamparea este întârziată.

  • OMS recomandă clamparea cordonului la 1-3 minute după naștere, cu excepția cazurilor de necesitate imediată de resuscitare.
  • ACOG recomandă clamparea și tăierea cordonului după 30-60 de secunde, atât pentru prematuri, cât și pentru copii născuți la termen, pentru a facilita fluxul sanguin placentar administrat nou-născutului.

Ce spun reprezentanții OMS despre tăierea cordonului ombilical? „Întârzierea tăierii cordonului ombilical permite continuarea fluxului de sânge între placentă și nou-născut, ceea ce ar putea îmbunătăți nivelul de fier din organismul copilului până la vârsta de 6 luni... Recomandarea actuală este ca clamparea cordonului ombilical să se facă la 1-3 minute după naștere. „Clamparea imediată a cordonului ombilical nu este recomandată decât în cazul în care nou-născutul nu respiră și trebuie mutat imediat, pentru a fi resuscitat”, susțin reprezentanții OMS.

Studiile au arătat că întârzierea clampării poate crește nivelul de fier și sustine dezvoltarea creierului. De exemplu, un studiu din 2007 arată îmbunătățiri ale fierului în sângele nou-născutului fără creșteri semnificative ale icterului în prima săptămână. Meta-analizele indică reducerea riscului de anemie cu aproximativ 50% până la 2-3 luni, și o scădere a deficiențelor de fier cu 33%.

În cazul nașterii premature, concentrația de celule stem în sângele cordonului poate fi mai mare, iar recolta poate fi posibila chiar și după clampare târzie. Studiile recente recomandă ca decizia privind momentul clampării și eventuala recoltare să fie discutate în planul de naștere, ținând cont de opțiunile spitalului și de preferințele părinților.

Tăierea cordonului ombilical în practică: dincolo de teorie

La nașterea naturală, transferul sangvin se oprește după închiderea arterelor ombilicale (după aproximativ 45 de secunde) și a venei ombilicale (după 1-2 minute). La nașterea prin cezariană, volumul de sânge crește până la secunda 40, apoi scade. Medicul poate sugera ca bebelușul să rămână la sânul mamei pentru a facilita tranziția și transferul de sânge plancentar în timpul contactului piele-pe-piele.

Este important ca decizia de întârziere a clampării să fie discutată cu echipa medicală, iar opțiunile spitalului să fie cunoscute în prealabil. De asemenea, monitorizarea bebelușului după naștere includ evaluări ale nivelului de fier, starea de respirație și semne de eventuale complicații hematologice, în timp ce cordonul este încă pulsant.

Îngrijirea bontului ombilical

După naștere, bontul ombilical se usucă, cade în general între 7 și 21 de zile, iar zona trebuie să rămână curată și uscată pentru a preveni infecțiile. Îngrijirea zilnică include curățarea zonei cu apă și săpun sau cu soluții antiseptice recomandate de medic, pudrarea zonelor uscate, schimbarea frecventă a scutecelor pentru a evita frecarea, și expunerea zonelor la aer în condiții de siguranță. Este recomandat să nu forțați căderea bontului și să evitați aplicarea unguentelor greu sau talcul care pot irita zona sensibilă.

Trusa de toaletare în maternitate poate include alcool medicinal, comprese sterile, și pudră antibacteriană, dar lipa de utilizare a pudrelor talc este indicată pentru a preveni iritațiile. După caderea bontului, zona buricului necesită în continuare curățare atentă până la cicatrizarea completă. Este normal să apară ușoare scurgeri sau sângerări mici pe timpul vindecării. Semne de infecție includ roșeață persistentă, durere, umflare, secreții urât mirositoare sau febră.

De asemenea, este recomandat să evitați băile generale până la vindecarea bontului sau, cel puțin, să minimalizați udarea zonei. Câteva zile după naștere, personalul medical poate prelua îngrijirea bontului în spital, iar ulterior mamei i se recomandă să mențină igiena buricului acasă.

Aspecte practice și informații suplimentare

  1. Este recomandat să discutați din timpul sarcinii despre preferințele privind clamparea și tăierea cordonului ombilical.
  2. La naștere, cordonul poate permite transferul de sânge placentar până la câteva minute, facilitând decuplarea treptată a circulației către nou-născut.
  3. Recoltarea de celule stem din sângele cordonului poate fi discutată în prealabil, în funcție de politica spitalului și de dorințele părinților.
  4. Imediat după naștere, este esențial să se asigure igiena zonei buricului, să nu se aplice pansamente inutile și să se acorde o atenție deosebită semnelor de infecție.

La final, îngrijirea corectă a bontului ombilical și decizia despre momentul clampării pot influența confortul și sănătatea nou-născutului în primele luni de viață. SANADOR oferă consultanță și monitorizare în timpul sarcinii, nașterii și perioadei postnatale pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru mamă și copil.

Infografic: Faze ale clampării cordonului ombilical si impact asupra fluxului sanguin placentar

Principles of Abdominal Wall Closure: Abdominal Closure Technique

Tablă sumar privind recomandările clasic-moderne

Aspect Recomandare/Observație
Momentul clampării 1-3 minute după naștere (OMS), 30-60 de secunde (ACOG); uneori se recomandă așteptare până la pulsarea cordonului în cazuri speciale
Beneficii clampare tardivă Crește nivelul de fier, reduce riscul de anemie feriprivă, poate sprijini dezvoltarea creierului
Risc de complicații Poate apărea hipotensiunea fetală dacă cordonul este restrâns sau comprimat; monitorizare atentă
Îngrijirea bontului Curățare atentă, uscare, fără pansament, evitarea iritațiilor; renunțarea la utilizarea pudrelor talc

tags: #cum #se #taie #cordonul #ombilical

Postări populare: