Semnele foamei la bebeluși și cum să interpretezi mesajele lor după Crina Coliban

Dimineața, la prânz și seara! Și 2 gustări. Nu așa știe toată lumea? Nu așa e de când lumea? Uf, ce bine ar fi să fie așa! Doar că, din mesajele voastre și din toate consultațiile pe care le fac cu părinții ai căror copii nu mănâncă, înțeleg că realitatea nu e deloc așa și că lumea se pare că nu mai e la fel cum era „de când e ea”.

Foamea nu vine la toată lumea în același timp! Și atunci de unde să știi când îi este foame copilului? De unde să știi când să îi dai mâncare astfel încât să o și mănânce? Cum îți spune copilul că îi e foame? Permite-mi să îți arăt, să te fac atentă: copiii ne vorbesc permanent, chiar dacă țin gurițele închise! Și cum tu știi că se spune că eu sunt „Dr. Dolittle al copiilor”, îți traduc în continuare mesajele de foame ale copiilor, în funcție de vârsta lor:

Între 0 și 6 luni

• Nu! Suptul degetelor nu reprezintă un semn ca îi e foame, deși asta o să găsești de cele mai multe ori.
• Dacă îți aduci aminte, când copilul era în burta ta și îl vedeai la ecograf, ieșea adesea cu mâinile la gură. Și ce crezi? Îi era foame în burtă?
• Suptul degetelor reprezintă pentru copil o metodă de auto-liniștire, o metodă de auto-reglare, de confort. Are reprize scurte de somn, se foiește, nu se liniștește; plânge și e evident iritat, nervos; tot deschide și închide gurița; întoarce capul după sân sau după sticlă.

Între 6 și 8 luni

• Se uită către tine, fixează sânul cu privirea sau caută cu ochii biberonul în locul în care știe că stă cel mai frecvent;
• Zâmbește și scoate sunete de plăcere când vede mâncarea;
• Arată cu mânuța mâncarea sau se apleacă spre linguriță, spre masă;
• Arată cu mâna, o mișcă în sus și în jos, încercând să-ți arate unde e mâncarea pe care o dorește;
• Face mișcări cu gura de parcă mestecă ceva, deși n-are nimic în gură; suge jucării cu poftă și te suge de obraz, de mână sau de unde te prinde cu gurița.

Între 8 luni și 1 an

• Se duce singur către locul în care știe că țineți sau că este mâncarea; când primește mâncare, dansează, țopăie, se bucură;
• Are deja sunete specifice care semnalizează foamea; suge și molfăie jucării ca și cum ar vrea să le mănânce (atenție: poate fi și semn că erup dințișorii).

Cum simte copilul foamea?

Când stomacul se golește, copilul începe să simtă senzația de foame și, uneori, chiar spasme, crampe, contracții ale stomacului, senzația aia când, cei mai mulți dintre noi spunem că „murim de foame”.

Așadar, cum ar fi dacă ai putea să știi când i se golește stomacul copilului tău, astfel încât să îi oferi mâncare fix când are el nevoie de asta? Un stomac care funcționează eficient o să se golească în 4-6 ore. Alimentelor le ia, în general, între 6 și 8 ore să treacă prin intestinul subțire și între 10 și 60 de ore prin intestinul gros, adică prin colon. Interesant! Fetele digeră mai greu, în timp mai îndelungat decât băieții, s-a dovedit științific.

Ce înseamnă digerarea?

Când digerăm mâncarea și absorbim nutrienții, adică ne hrănim, corpul scoate vitaminele, mineralele, proteinele, carbohidrații și grăsimile din alimente și le transportă în diversele locuri unde e nevoie de ele. Digestia reprezintă desfacerea moleculelor mari de mâncare în molecule mai mici care să poată fi absorbite și transportate la celule. Digestia e de 2 feluri: mecanică și chimică. Digestia începe în gură, odată cu masticația și contactul cu saliva. Dinții și pereții esofagului, stomacului și intestinaldenumite peristaltism, asigură digestia de tip mecanic. Digestia chimică are loc prin contactul alimentelor cu enzimele digestive:

• În gură: amilaza, care digeră amidonul;
• În stomac: lipaza și amilaza gastrică, acidul clorhidric și pepsina care digeră proteinele;
• În intestinul subțire: bila și sucurile pancreatice.

95% din absorbția nutrienților are loc în intestinul subțire. Apa și unele vitamine și minerale (cum ar fi biotina) mai sunt absorbite în sânge și la nivelul colonului.

În cât timp se digeră alimentele? În cât timp ni se face foame?

„Pe limba noastră”, așa cum vă place vouă că vorbesc eu, timp de digerare înseamnă perioada, durata în care mâncarea e mărunțită în bucățele foarte mici care trec din sistemul digestiv în sânge. Putem spune că alimentele se împart în două categorii: alimente care se digeră rapid și alimente care se digeră lent. Dacă dieta ta se bazează preponderent pe hrană care se digeră rapid, poți să descoperi că mănânci mai mult decât ai cu adevărat nevoie și asta pentru că mâncarea e digerată imediat și te simți flămând imediat. Mâncarea de acest tip îți dă un boost de energie, o creștere a nivelului glucozei, doar că, din păcate, corpul stochează sub formă de grăsime excesul de glucoză.

Alimentele care se digeră mai lent asigură un nivel de energie mai subtil, mai stabil și glicemia rămâne în limitele normale. Doar că o dietă bazată preponderent pe alimente greu digerabile suprasolicită sistemul digestiv și ne demonstrează că numele de diversificare nu a fost ales întâmător, ci trebuie respectat, considerat.

Atenție! Durata de digerare a unui aliment depinde și de starea ta generală, nu doar fizică, ci mai ales emoțională. Enzimele digestive de la nivelul stomacului și al gurii sunt eliberate într-o cantitate mai mare dacă omului îi place mâncarea pe care o vede sau dacă ești fericit. Sucurile gastrice, în schimb, sunt influențate și diminuate în situații de durere intensă, frică sau depresie.

Exemple despre timpul de digerare al laptelui în primele 6 luni

Iată, de exemplu, ce timp de digerare are unica sursă de hrană a omului în primele 6 luni de viață: laptele. Laptele de mamă se digeră mai rapid decât laptele praf. Laptele de la sân conține zer față de cazeină din laptele de vacă. Așadar, un copil care a supt la sân digeră laptele într-o oră, 1h30min, în timp ce un copil hrănit cu formulă digeră laptele în 3-4 ore.

Timpuri concrete de digerare pentru alimente

Timpii de digerare ai diferitelor alimente pot varia, în funcție de compoziția acestora. De exemplu, apa iese aproape imediat, în 1-2 minute; sucurile de fructe în 15-20 de minute; supele de legume în 15-20 de minute; fructe ca merele durează aproximativ 40 de minute; legumele coapte 40 de minute; porțiuni mai complexe ca orezul sau cerealele pot dura 1,5 ore sau mai mult; legumele uscate sau semințele pot avea durata de peste 2 ore, iar carnea se descompune în timpuri de 1,5-5 ore în funcție de tipul ei.

Din clipa în care am înțeles rolul diversificării

Din clipa în care am înțeles că a-i da mâncare fetiței mele nu însemna, de fapt, să o chem la masă la ore fixe în fiecare zi, copilul se transformă într-un omuleț care cere mâncare când simte foamea, nu după o oră prestabilită. Atunci corpul fetiței mele a funcționat eficient. Am înțeles că trebuie să deslușesc ce îmi transmiteau alimentele și trupul fetiței mele, astfel am câștigat un copil bucuros de câte ori vine ora de mâncare.

Despre dialogul cu Crina Coliban

Împreună cu Crina Coliban vorbim despre cum poate fi mâncarea o bucurie, nu o corvoadă. Diversificarea nu înseamnă sfârșitul alăptării; UNICEF și OMS recomandă alăptarea minim 2 ani, diversificarea începe în jurul vârstei de 6 luni. Mulți părinți au început diversificarea devreme, iar azi înțelegem de ce produsele procesate și aditivii au schimbat principiile hrănirii de început. Dacă bebelușul nu mănâncă deloc, se recomandă să chemăm un specialist în alimentația copilului, nu doar medicul pediatru, pentru evaluare comprehensivă.

Relația părintelui cu hrana

Relația cu mâncarea este complexă și începe din momentul achiziționării ingredientelor și se încheie la eliminarea alimentelor din organism. Felul în care ne așezăm la masă, cum gustăm, adulmecăm sau prezentăm mâncarea, toate acestea modelează relația copilului cu hrana. Importanța nu este cât mănâncă, ci ce mănâncă și cum îl ajutăm să interacționeze cu mâncarea într-un mod sănătos.

Semnele de îngrijorare în privința scaunului la bebeluși

După diversificare, scaunul se modifică: devine mai gros, mai lipicios, mai închis la culoare; poate conține bucăți de aliment, ceea ce este normal. Culoarea verde poate apărea în cazul alergiilor, medicamentelor sau trecerii la alimente noi. Diareea, constipația și deshidratarea trebuie evaluate cu specialiști; mucusul în scaun poate indica alergie, iar urmele de sânge pot sugera alergie la proteina din lapte sau infecții.

Ce poți face imediat când copilul refuză mâncarea

• Nu minimaliza refuzul: nu lăsa copilul să se pricepe singur la foame, verifică motivele comportamentale și emoționale;
• Apelează la un consultant în lactație pentru îndrumare în primele momente ale diversificării;
• Asigură-te că oferirea hranei nu este impusă cu forță și că ai un plan clar despre ce și cum urmează să fie introdus.

Rolul mamei în timpul meselor

Rolul mamei este să ofere copilului mâncare în cel mai armonios mod posibil, să ofere o varietate sănătoasă și să pregătească mesele astfel încât să fie cât mai puțin procesate. Necesitatea sprijinului emoțional este crucială pentru ca greutățile zilnice să nu afecteze relația copilului cu mâncarea.

Semne practice ale unui copil sănătos în diversificare

• Copilul nu deschide gura sau nu se apleacă spre masă? Analizează dacă trebuie să adaptezi textura sau temperatura mâncării.
• Copilul face gag, scuipă sau se întoarce? Nu înseamnă neapărat moft, poate fi o reacție normală a etapelor de învățare.
• Urmărește dacă copilul își obiljește semnele de foame separate de comerțul cu băuturi; acordează frecvența meselor în funcție de semnalele copilului.

Elemente despre scaun, lapte și diversificare

Meconiul trebuie să dispară în 2-4 zile, scaunul devine galben-muștar și fluid după începutul alăptării. Laptele matern conține zer, laptele praf conține mai mult cazeină; acest lucru influențează timpul de digestie. În primii ani, calitatea hranei și emoțiile părinților au impact semnificativ asupra obedienței și acceptării alimentelor de către copil.

Întrebări frecvente despre mofturi și diversificare

„Dacă îi e foame, o să mănânce” - această idee poate fi falsă pentru bebelușii mofturoși. Este important să identificăm nevoile reale și să acționăm în consecință, nu să așteptăm ca situația să se rezolve singură. Mama poate necesita sprijinul unui specialist în alimentația copilului pentru a identifica cauzele refuzului și pentru a găsi soluții practice.

tags: #cum #stiu #ca #lui #bebe #ii

Postări populare:

• Confort și siguranță în timpul sarcinii: bicicleta ergonomică
• Ulei de masaj Stelatopia Mustela pentru piele atopică la sugari și copii
• Beneficiile scutecelor de piscină pentru copii de 4 ani și cum să le folosești corect
• Cum să alegi stomatologul pediatru potrivit pentru copil
• Simptome și tratament pentru scalpul roșu cu bubite la bebeluși