Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF recomandă începutul alăptării în prima oră de viață și menținerea exclusivă a laptelui matern în primele șase luni. Acest lucru presupune ca bebelușul să primească doar lapte matern, fără apă, ceai sau alte lichide ori alimente. Recomandările vin în sprijinul sănătății copilului, pentru că laptele matern conține anticorpi care scad riscul de infecții și susțin dezvoltarea sistemului imunitar. De asemenea, alăptarea exclusivă în primele luni oferă o protecție suplimentară împotriva infecțiilor digestive și respiratorii.

Laptele matern acoperă toate nevoile nutriționale ale bebelușului în primele șase luni. Acesta aduce anticorpi, enzime, vitamine și minerale, adaptându-se constant în funcție de vârsta și nevoile specifice ale copilului. De exemplu, în primele zile după naștere, colostrul oferă o concentrație mare de proteine și anticorpi. Pe parcurs, compoziția laptelui se modifică, iar alimentația mamei influențează calitatea acestuia, așa cum o fac și o serie de alți factori, cum ar fi vârsta și sexul bebelușului sau expunerea mamei și a sugarului la diverși agenți infecțioși.

Studiile arată că alăptarea susține sistemul imunitar, reduce riscul de alergii, obezitate și anemie. Unele cercetări sugerează că acei copii care au primit lapte matern exclusiv au obținut scoruri mai bune la testele de inteligență, ulterior. Pe lângă beneficiile fizice, alăptarea le oferă mamei și copilului ocazia de a crea o relație apropiată prin contact direct și regulat.

Laptele matern este principala sursă de nutriție pentru nou-născuți, cuprinzând grăsimi, proteine, carbohidrați și o compoziție variabilă de minerale și vitamine. Este ușor de digerat, conține apă în proporție de 88,1%, 3,8% grăsimi, 0,9% proteine, 7% lactoză și un procent de 0,2% din alte minerale și vitamine. Deși există un mit în această privință, nu există lapte matern slab din punct de vedere nutritiv, în schimb putem vorbi de un transfer ineficient de lapte sau, în foarte puține cazuri (aproximativ 2%), de patologii ale mamei ce pot duce la lactație insuficientă. În cazul în care mama nu cunoaște această patologie, se recomandă imediat investigații medicale pentru că, dincolo de alăptare, copilul are nevoie de o mamă perfect sănătoasă. Chiar și în aceste cazuri patologice, e bine că se reușește alăptarea parțială, incomparabil mai benefică decât lipsa alăptării.

Laptele matern întărește sistemul imunitar al copilului, deoarece conține anticorpi și factori anti-infecțioși. Este cel mai la îndemână aliment, ușor de digerat și se află mereu la temperatura potrivită, iar până la începerea diversificării nutrienții din laptele de sân sunt suficienți pentru hrănirea completă a bebelușului. Alăptatul reduce riscul copiilor de a dezvolta anumite boli (obezitate, astm sau alergii), ba mai mult decât atât, stimulează dezvoltarea psihică și intelectuală. Ajută și la instalarea unei stări de confort pentru mamă și bebeluși datorită proprietăților sale. Scade riscul dezvoltării de infecții gastrointestinale, infecții ale urechii, afecțiuni cardiovasculare, sau a bolii celiace.

Alăptarea este o relație unică și irepetabilă dintre mamă și copil, iar laptele matern are cel mai înalt standard de calitate pentru hrănirea bebelușilor. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, se recomandă ca alăptarea să fie exclusivă până la vârsta de 6 luni, continuând până la 2 ani și peste, atât timp cât mama și copilul și-o doresc. Practic, toate mamele pot alăpta, de aceea este important ca orice viitoare mămică să dețină informații corecte și să dispună de sprijinul familiei pe toată perioada alăptării.

Alăptarea ajută uterul să revină la dimensiunea de dinainte de sarcină prin eliberarea de oxitocină. Alăptatul ajută la revenirea la greutatea de dinainte de sarcină. Mamele care alăptează au un risc mai mic de a dezvolta cancer endometrial sau ovarian. Alăptarea poate reduce, de asemenea, riscul de diabet de tip 2, atât pentru mamă, cât și pentru copil.

Colostrul, acel prim lapte matern de culoare gălbuie, gros și lipicios, este considerat de experții OMS ca fiind hrana perfectă pentru un nou-născut, alăptarea fiind recomandată să se facă încă din primele ore după naștere. Pe de altă parte, pot exista numeroase situații care pot împiedica alăptarea exclusivă a nou-născutului sau pot scurta perioada de alăptare. Fiecare femeie este diferită, are o anumită constituție și obiceiuri de viață aparte. Astfel, sunt șanse să alăptezi până la 2 ani sau chiar mai puțin de 6 luni, poți opta de la bun început pentru laptele praf sau poți combina alăptarea la sân cu hrănirea cu biberonul. Discută cu medicul ginecolog sau cu un consilier în alăptare pentru a găsi împreună cea mai bună soluție pentru tine și bebelușul tău!

Laptele matern este întotdeauna mai bun decât laptele praf pentru majoritatea copiilor, fiind adaptat biologic nevoilor lor. Totuși, există situații medicale sau practice în care laptele praf este o alternativă foarte bună și sigură. Formulele comerciale pentru sugari, cunoscute ca lapte praf, imită structura nutrițională a laptelui matern, însă nu pot recrea întreaga sa complexitate biologică. Ele includ proteine, grăsimi, carbohidrați, vitamine și diverși aditivi, iar unele sortimente conțin și Omega-3 sau prebiotice. Formula are o digestie mai lentă decât laptele matern, ceea ce poate determina un interval mai mare între mese. Bebelușii hrăniți cu lapte praf pot avea un ritm de creștere ușor mai accelerat, dar nu neapărat nesănătos.

Laptele praf nu conține anticorpi și enzime naturale. Unele formule pot provoca gaze, constipație sau chiar intoleranță la lactoză. Deși formulele moderne conțin proteine, carbohidrați, vitamine și minerale similare, nu pot reproduce anticorpii, enzimele și factorii imunologici din laptele matern. Laptele matern oferă protecție imunologică și poate reduce riscul alergic la copiii predispuși genetic.

Alăptarea exclusivă în primele luni oferă o protecție suplimentară împotriva infecțiilor digestive și respiratorii. Laptele matern conține factori imunoprotectivi, acizi grași necesari dezvoltării creierului, enzime care facilitează digestia și absorbția etc. Alăptarea copilului pe o perioadă cât mai îndelungată duce la creșterea imunității și reduce riscul infecțiilor acute. Laptele matern nu își pierde valoarea nutritivă după 6 luni și nu devine toxic; alăptarea după 6 luni reduce riscul bolilor cronice infantile, reduce riscul obezității și crește dezvoltarea cognitivă.

Dacă mama consumă alcool sau fumează, este necesară consiliere, dar în multe cazuri alăptarea poate continua în condiții controlate. Decizia este individuală și trebuie luată cu medicul. Alcoolul pe care îl bei ajunge în lapte. Nu bea alcool pe toată durata alăptării. De asemenea, nu lua medicamente fără acordul medicului.

Alăptarea este un proces natural, însă nu este neapărat ușor. Se învață în timp și necesită multă răbdare, determinare și multă practică. Există, însă, câteva obiceiuri simple pe care le poți aplica pentru a te obișnui cu alăptarea. Alăptarea trebuie începută imediat după naștere. La început, dă-i să mănânce atunci când cere. În timpul primelor 4 sau 6 săptămâni, încearcă să eviți alăptarea mixtă (sân și biberon). Copilul alăptat nu are nevoie de ceai, apă sau alte lichide. Bebelușii cresc repede și au accese de creștere când sunt mai înfometați și au mai des nevoie de alăptare.

Rutina alăptării: de preferat în camera copilului, unde încearcă să creezi o atmosferă cât mai liniștită și să fii cât mai relaxată. Ia-ți un pahar de apă lângă tine dacă ți se va face sete. Asigură-te că tu și bebelușul stați confortabil. Capul bebelușului trebuie să fie la nivelul mamelonului și bebelușul trebuie să ajungă la sân fără niciun efort. În general, majoritatea femeilor alăptează stând pe un scaun sau fotoliu cu spatele drept, adesea cu picioarele ridicate și cu o pernă sub brațe. Copilul se pune la ambii sâni și se începe cu sânul la care a terminat masa precedentă. Nu prelungi alăptatul prea mult. În primele 5 minute, copilul mănâncă aproximativ 2/3 din cantitatea de lapte de care are nevoie. Este indicat să nu-l alăptezi mai mult de 30 de minute.

Poziția potrivită pentru alăptare: Așază-te confortabil cu spatele sprijinit și picioarele ridicate cu genunchii în sus. Folosește o pătură sau o pernă specială pentru a aduce copilul la nivelul sânului. Poziționează copilul astfel încât întreg trupul lui să fie cu fața la sânul tău. Asigură-te că bebelușul tău stă cu burtica față în față cu burtica ta și fundulețul lui este îndoit. Sprijină spatele copilului cu antebrațul și gâtul și umerii lui cu mâna. Permite-i să își încline ușor capul înapoi, prin aplicarea unei presiuni între umeri.

Tehnica alăptării: Ține sânul prin plasarea degetelor sub și în spatele areolei, cu degetul mare ușor spre partea de sus/lateral a sânului. Gâdila buzele bebelușului tău cu mamelonul și așteaptă ca el să deschidă gura larg (ca și cum ar căsca) cu limba scoasă și în jos. Adu copilul spre sân, prinzându-i buza de jos pe sân, cam la 2.5 cm depărtare de baza mamelonului. Ghidează buza de sus a bebelușului deasupra și peste mamelon, pentru a ajunge pe sân chiar deasupra mamelonului.

Suptul pe săturate: Pe măsură ce suge, bebelușul își va schimba felul în care face asta de la sucțiuni scurte la unele mai lungi, cu pauze între ele. Când sânul s-a golit, bebelușul va lăsa mamelonul din gură sau se va juca cu el sau pur și simplu va adormi. Poți atunci să îi oferi celălalt sân. Întrerupe suptul introducând degetul mic în colțul gurii lui. Uneori poate refuza celălalt sân, însă nu te îngrijora. Data viitoare, vei începe cu acest sân. Când sânul este plin, laptele are un conținut mai scăzut de grăsimi, însă pe măsură ce laptele curge, conținutul de grăsimi crește. Pentru a preveni eventualele angorjări (blocaje ale sânului), este important ca toate zonele sânului să se golească uniform.

7 semne că bebelușul suge suficient:

  1. Creștere în greutate de 200 g/săptămână sau minim 750 g/lună indică o alimentație suficientă. Cântărește nou-născutul o dată/săptămână.
  2. Este relaxat în timpul suptului. Bebelușul suge și înghite destul de încet și face pauze din când în când.
  3. Suge activ maximum jumătate de oră la masă. Asta arată că s-a prins bine la sân. Dacă durează foarte mult timp, ceva nu este în regulă și s-ar putea să ai nevoie de ajutor pentru a îmbunătăți prinderea.
  4. Este mulțumit sau adoarme bine între cele mai multe mese.
  5. Scaunele lui se schimbă repede în primele 5 zile din negre și lipicioase în galben, auriu și sunt întotdeauna moi (aproape lichide dacă este alăptat, mai tari dacă este hrănit cu lapte praf).
  6. Udă bine multe scutece.
  7. Este vioi și de obicei fericit.

Procesul de colectare a laptelui matern prin exprimare (mulgere) se face într-un recipient. Pentru multe femei, mulgerea poate fi la început un procedeu dificil, dar, în timp, vei căpăta experiență și îți va fi mai ușor. Te poți ajuta cu o pompă manuală sau una electrică. Procedura trebuie să aibă loc la orele la care bebelușul tău mănâncă, pentru că atunci lactația apare natural. Înainte de orice, spală-te bine pe mâini, pentru cel puțin 20 de secunde, cu apă caldă și săpun. Asigură-te că pompa și recipientul în care colectezi laptele sunt curate și dezinfectate.

Pentru a aduna cât mai mult lapte, apelează la următoarele trucuri: Gândește-te cu drag la copilașul tău. Poți privi o fotografie cu el sau să aduci lângă tine o hainuță care îi poartă mirosul. Aplică pe sân o cârpă moale, umezită cu apă caldă. Masează ușor sânii și sfârcurile. Relaxează-te și vizualizează curgerea laptelui.

Cum păstrezi laptele matern? După fiecare sesiune de colectare, ai mai multe variante pentru păstrarea laptelui matern: Poți să păstrezi laptele la temperatura camerei. Laptele matern rezistă până la patru ore la temperatura camerei (până la 25 de grade C), într-un recipient curat. Poți să păstrezi laptele la frigider. Îl poți ține astfel până la cinci zile, fără să se altereze. Este recomandat să îl așezi cât mai în spatele frigiderului, pentru a se păstra cât mai bine. Poți să îl pui la congelator. Dacă nu vei folosi laptele în următoarele cinci zile, congelează-l imediat. În acest mod, va rezista până la un an, însă este indicat să îl folosești în primele 6 luni.

Recipientele indicate pentru păstrat laptele matern: Atunci când pui la păstrare laptele matern trebuie să folosești recipiente speciale, biberoane din sticlă sau din plastic dur, fără BPA. Nu folosi sticle din plastic. Atunci când congelezi laptele: Etichetează fiecare recipient pe care îl congelezi. Scrie data la care ai colectat laptele și numele copilului tău, dacă îl vei lăsa în grija unei persoane care are grijă de mai mulți bebeluși (creșă, bonă etc.). Congelează cantități mici, între 50 și 100 de grame, pentru a nu fi nevoită să arunci laptele care nu va fi consumat. Lasă un spațiu cât două degete până la gura recipientului în care urmează să congelezi laptele. Atunci când îngheață, acesta își mărește volumul. Pune laptele în partea din spate a congelatorului, nu pe ușa acestuia, pentru a evita decongelarea lui la deschiderile repetate ale ușii.

Cum pregătești laptele pentru bebeluș: Când folosești laptele congelat, trebuie să respecți câteva sfaturi: Decongelează, prima dată, laptele colectat cu cel mai mult timp în urmă. Lasă recipientul în frigider peste noapte. Laptele matern nu trebuie încălzit. Cele mai multe femei îl oferă copiilor la temperatura camerei. Poate fi băut și rece, dar e preferabil să nu i-l dai copilului imediat ce l-ai scos din frigider. Dacă vrei totuși să încălzești puțin laptele, nu folosi cuptorul cu microunde. Acesta poate încălzi o parte din lapte mai tare decât restul cantității, iar cel mic ar putea să se frigă. Folosește bain-marie - o oală cu apă caldă în care pui recipientul cu lapte timp de câteva minute. Testează temperatura laptelui picurând puțin pe încheietura mâinii. Trebuie să se simtă călduț, nu fierbinte. Amestecă ușor laptele înainte de a-l da copilului, pentru că este posibil ca grăsimile să se fi separat. Poți folosi laptele decongelat în decurs de 24 de ore de când a devenit din nou lichid, dacă îl ții la frigider. Dacă îl ții la temperatura camerei, folosește-l în decurs de 2 ore. Nu recongela laptele decongelat. Dacă ți-a mai rămas lapte, aruncă-l. Urmează aceste sfaturi și îi vei putea asigura micuțului tău laptele de care are atât de nevoie, chiar și atunci când nu ești lângă el.

Laptele matern extras poate fi stocat. Lipaza poate face ca laptele decongelat să aibă un gust săpunos sau rânced din cauza descompunerii grăsimilor din lapte. Este totuși sigur de utilizat, iar majoritatea bebelușilor îl vor bea. Scaladarea laptelui va preveni gustul rânced în detrimentul anticorpilor. Acesta trebuie depozitat cu sigilii etanșe. Unele pungi de plastic sunt concepute pentru perioade de depozitare mai mici de 72 de ore. Altele pot fi utilizate timp de până la 12 luni dacă sunt congelate.

Nu există o rețetă unică pentru toată lumea. Bunăstarea ta emoțională și sănătatea copilului contează la fiecare pas. Recomandăm consultarea unui specialist înainte de a face schimbări importante în alimentația bebelușului.

Compoziția laptelui matern

Beneficiile alăptării pentru bebeluși și mame.

tags: #cum #trebuie #sa #fie #laptele #matern

Postări populare: