În afara numeroaselor avantaje, bine cunoscute, privind accesul la informaţie, oportunităţile de studiu sau de promovare la locul de muncă, comunicarea în orice situaţie cu străinii, îmbunătăţirea propriului statut social etc., învăţarea mai multor limbi străine prezintă avantaje certe şi pentru bunăstarea organismului şi a minţii noastre. Cercetări ştiinţifice recente confirmă incredibilele beneficii de acest gen aduse de învăţarea limbilor străine.
Dezvoltarea centrilor limbajului şi avantajele cognitive ale bilingvismului
- 1. Centrii limbajului din creier se dezvoltă ca urmare a învăţării unei alte limbi.
- 2. Bilingvismul întârzie cu cel puţin cinci ani instalarea demenţei senile.
- 3. Bilingvismul conduce la îmbunătăţirea abilităţilor de ascultare, din moment ce creierul trebuie să distingă şi să recunoască diferitele tipuri de sunete din două sau mai multe limbi. Copiii din familiile bilingve pot distinge sunete (foneme) pe care nici măcar nu le-au mai auzit înainte.
- 4. Copiii educaţi într-un mediu bilingv au o memorie de lucru mai bună decât cei educaţi doar într-o singură limbă.
- 5. Persoanele bilingve pot trece mai repede de la o sarcină la alta: ele au ambele limbi activate în acelaşi timp şi monitorizează continuu şi spontan alegerea celei potrivite.
- 6. Cuvintele, se ştie, ne influenţează într-o anumită măsură percepţia. Să înveţi o nouă limbă poate schimba, în mod autentic, modul în care vezi lumea. Din moment ce o altă limbă îţi atrage atenţia cu privire la regulile de funcţionare şi la structura limbii în general, acest lucru te face mai conştient şi mai responsabil în folosirea limbii materne.
În plus, această cunoaştere dezvoltă o deschidere spre alte culturi
Aceaste achiziţii importante sunt însă întrecute de beneficiile pătrunderii într-o altă cultură şi ale noii perspective pe care ea ţi-o oferă asupra propriei culturi. Pe scurt: învăţând o altă limbă obţii un soi de „al doilea suflet”.
Tradiţionale vs. moderne: echilibr între metodele de predare a limbilor
Metodele tradiţionale de predare au fost considerate în ultimii ani învechite şi chiar depăşite; mulţi teoreticieni militând pentru metodele moderne, care şi-au dovedit importanţa şi utilitatea mai ales în contextul pandemic actual, în şcoala online. Cu toate acestea, metodele tradiţionale de predare şi-au arătat utilitatea în ultimii ani şi s-au resimţit treptat în predarea unei limbi străine, deoarece s-a ajuns la o suprasaturaţie de metode moderne interactive şi online, elevii fiind mult prea familiarizaţi cu ele şi ajungând uneori să se plictisească uşor de acestea.
Astfel, dacă metoda traducerii dintr-o limbă străină, în limba maternă şi invers a fost intens criticată de mulţi specialişti, de-a lungul vremii, aceasta a reapărut în contextul olimpiadelor şcolare de limbi moderne, din anii recenţi, precum şi în manualele de nivel gimnazial, ce urmează noile programe şcolare, demonstrând astfel importanţa ei majoră, în predarea şi învăţarea unei limbi străine. Dacă metodele moderne de predare-învăţare încurajează asimilarea limbii prin exemple, imagini, situaţii de comunicare, cele tradiţionale pun accent pe traducere în limba maternă şi prin realizarea unor exerciţii repetitive, prin care elevul poate să îşi însuşească mai bine limba antrenată.
La vârste timpurii, în primii ani de studiu a unei limbi străine este absolut necesar ca profesorii să traducă elevilor în limba maternă elementele pe care nu le pot deduce din context sau să explice anumite chestiuni gramaticale în limba maternă, pentru o bună fixare a cunoştinţelor noi. Pe lângă aceasta, în ultimii ani, în România, documentaţia specifică şi obligatorie, cum ar fi planificările calendaristice şi pe unităţi, care trebuiau redactate în limba străină de predare, au revenit la conţinut total în limba română.
Experiența personală a profesorului de limba engleză și natura relației dintre tradițional și modern
În ceea ce priveşte experienţa mea personală ca profesor de limba engleză, la ciclurile primar, gimnazial şi liceal, pot afirma că am încercat mereu să păstrez un echilibru între metodele moderne şi cele tradiţionale de predare, cele din urmă dovedindu-se adesea mai de încredere şi mai utile decât primele, fiind uneori criticată sub acest aspect, de către persoane competente, mai ales deoarece la începutul carierei foloseam destul de frecvent limba maternă la clasele cu nivel scăzut de limbă sau la cele de ciclu primar. În concluzie, trebuie să conştientizăm faptul că tradiţionalul nu este neapărat depăşit, precum şi că metodele moderne nu sunt întotdeauna cele mai reuşite.
Importanța limbii materne în contextul globalizării
V-ați oprit vreodată să vă gândiți ce s-ar întâmpla dacă limba voastră maternă ar dispărea? Ar fi, cu siguranță, foarte trist. Cu toate acestea, dispariția limbilor este o realitate. De pe Google, aflăm că aproape jumătate din limbile cunoscute astăzi sunt pe cale de dispariție. Diversitatea lingvistică este o parte a diversității biologice. Atunci când dispar specii de animale sau plante, planeta are de suferit. Tot așa, dacă limbile s-ar pierde și am ajunge să comunicăm doar în engleză, spaniolă, germană, franceză și chineză, întreaga lume ar fi mult mai săracă.
Dar ce este o limbă maternă? Limba maternă este prima limbă pe care o persoană o învaţă în primii ani de viaţă şi pe care o va folosi pe tot parcursul vieţii, ca instrument de gândire şi comunicare. Modul în care gândim şi ne definim este strâns legat de limba noastră maternă. Fiecărei limbi îi corespunde o cultură specifică. Orice limbă este asociată cu un mod diferit de a vedea realitatea. Când vorbim de limba maternă, ne referim la limba pe care fiinţa umană o dobândeşte de la părinţi sau în cadrul familiei lărgite. În acest mediu imediat, limba maternă se dobândeşte în mod natural, fără intervenţii lingvistice conştiente, de aceea este, în general, limba în care se atinge cel mai mare grad de competenţă lingvistică atunci când sunt cunoscute sau stăpânite şi alte limbi.
În cazul copiilor noștri, care au o limbă de predare în școală diferită de limba lor maternă, limbă adoptivă, este de la sine înțeles că acești copii nu ajung la școală fără anumite competențe lingvistice. Sunt cunoștințe pe care le pot folosi atunci când încep educația școlară. Limba maternă este limba pe care se bazează cea mai mare parte a înțelegerii lor, a vocabularului și a cunoștințelor de bază. Limba maternă este esențială pentru învățare, deoarece facilitează dobândirea abilităților de lectură și scriere, abilități care stau la baza dezvoltării personale. De asemenea, este o expresie unică a identității noastre, a unității noastre ca popor și o sursă de cunoaștere și de dezvoltare a creativității.
Din momentul în care un copil este introdus într-o limbă nouă, trebuie să îi oferim oportunități pentru ca acesta să continue să își dezvolte utilizarea primei limbi, deoarece acest lucru va facilita învățarea unor niveluri mai complexe de competențe și cunoștințe, proces pe care modelele de educație multilingvă îl încurajează pentru a construi o punte către învățarea unei noi limbi. Pe lângă aceasta, limba este poate singurul mijloc prin care are loc procesul de socializare între ființele umane, prin care vorbitorul construiește sensuri pentru a le schimba în dialog cu ceilalți, construind noi semnificații sociale și culturale. Existența umană este indisolubil legată de relațiile sociale, menținute prin comunicare și dialog.
Comoara spirituală a oricărei națiuni este limba. Cel mai important lucru pentru orice persoană este limba în care învaţă mai întâi să vorbească şi să recunoască lumea. Aceasta este limba copilăriei, limba vorbită în familie, limba primelor relaţii în societate. Statul român, prin Institutul Limbii Române, oferă copiilor români care trăiesc în diaspora şansa de a intra în contact atât cu limba lor maternă literară, cât şi cu valori ale patrimoniului cultural românesc, prin cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească.
Transferul lingvistic și transferul între limbi înrudite
Studiile despre învăţarea limbilor străine indică transferul lingvistic ca premisă pentru multilingvism. Transferul este facilitat de asemănările fonetice, lexicale şi sintactice dintre limbile înrudite. Transferul lingvistic se realizează cu mai multă uşurinţă pornind de la limba maternă spre o limbă înrudită. Între engleză şi germană se poate realiza transferul mai uşor decât între engleză şi rusă. Transferul lingvistic este de asemenea favorizat de dezvoltarea optimă a capacităţii de exprimare în limba maternă.
Swain şi colegii săi au demonstrat că abilităţile de comunicare dobândite în context formal ajută la învăţarea unei limbi străine, iar elevii bilingvi cu bune abilităţi în limba maternă şi în altă limbă străină au o mai mare uşurinţă în învăţarea unei a treia limbi. Alegerea contextului de învăţare (informal, formal sau combinat) poate influenţa eficienţa transferului, iar efectul progresiv al bilingvismului facilitează învăţarea unei noi limbi.
Perspective educaţionale în învăţarea celei de-a doua sau a treia limbi
Vârsta rămâne un factor central în cercetări, cu opinii multiple despre momentul optim pentru învăţarea unei a doua sau a treia limbi. Unele studii indică posibilitatea de a învăţa cu succes şi la vârste avansate, altele arată avantaje pentru începerea mai devreme. Mulţi cercetători susţin introducerea treptată a unei a doua şi a treia limbi pentru a optimiza rezultatele. Este esenţial ca elevii să-şi consolideze mai întâi competenţele complexe în limba maternă, înainte de a începe învăţarea unei alte limbi. Profesorii de limbi străine ar trebui să se familiarizeze cu etapele dezvoltării limbajului pentru a eficientiza experienţa de învăţare prin adoptarea celor mai bune strategii, iar dezvoltarea profesională continuă să-i menţină în pas cu noile tendinţe din cercetarea lingvistică.
Consecinţe şi concluzii despre impactul limbilor asupra vieţii oamenilor
Creativitatea este strâns legată de inteligenţă şi nu înseamnă doar formele artistice, ci capacitatea de a rezolva probleme neprevăzute. Învăţarea limbilor străine de mici educă copiii să nu se sperie atunci când nu dispun de mijloacele potrivite pentru a exprima ceva, să parafrazeze, să etc. Copiii educaţi într-un mediu bilingv dezvoltă capacitatea de a comuta rapid între limbi, au flexibilitate cognitivă sporită şi sunt mai receptivi la nevoile interlocutorilor. Imersiunea totală în mediu lingvistic ajută la învăţarea limbilor într-un mod natural, iar competenţele transferabile susţin performanţele în ştiinţe, matematică şi bibliografia limbilor.
Într-un univers globalizat, cunoaşterea limbii materne împreună cu competenţele în mai multe limbi asigură o identitate consolidată, o societate deschisă şi oportunităţi profesionale. Limba maternă rămâne fundamentul dezvoltării cognitive şi sociale, iar învăţarea limbilor străine completează acest «suflu» cu perspective noi, cultura şi creativitatea.
Principalele 6 beneficii ale bilingvismului din copilărie: avantajele bilingvismului și ale educației bilingve
Aspecte practice pentru părinți și educatori
- Promovați utilizarea limbii materne ca bază solidă pentru învățarea altor limbi și pentru competențe cognitive transferabile.
- Îmbinați metodele tradiționale cu cele moderne pentru a păstra interesul elevilor și a spori eficiența învățării.
- Asigurați expunere timpurie la diversitatea lingvistică și culturală într-un mod echilibrat, evitând suprasarcinarea copiilor.
tags: #cunoasterea #limbii #materna
Postări populare:
- Consultatii pediatrie în Pitesti: tarife, servicii pentru copii
- Sfaturi pentru sushi în sarcina: ce să mănânci în timpul sarcinii
- Când începe sarcina? Semne, teste și ecografii în primele săptămâni
- Model scrisoare medicala sarcina oprita din evolutie: cauze, diagnosticul si optiuni de tratament - detalii diagnostice
- Hrănirea bebelușului cu lapte praf: cum alegi formula potrivită și când să o introduci