Gazele intestinale la bebeluși sunt o problemă comună cu care se confruntă majoritatea părinților. Există bebeluși care au o cantitate mai mare de gaze în stomac, ceea ce le poate provoca disconfort și chiar dureri. Sistemul digestiv al nou-născutului este încă în curs de dezvoltare, iar în primele 13 săptămâni de viață, acesta învață să funcționeze corect. De asemenea, micuților le lipsește flora bacteriană din stomac care ajută la digerarea alimentelor. De aceea, gazele provoacă goluri de aer în partea superioară sau inferioară a intestinelor.
Indiferent dacă copilul este alăptat sau hrănit cu biberonul, în timpul mesei el înghite și aer, ceea ce face ca stomacul să se umple mai repede și creează senzația de sațietate prea devreme. Cel mic poate fi așadar iritabil și neliniștit, iar în plus, aerul acumulat în stomac poate provoca colici.
Cauzele Înghițirii Aerului și Acumulării de Gaze
Suptul lacom din biberon sau sân poate duce, din păcate, la înghițirea excesivă a aerului. Uneori copilul se atașează incorect de sân și, în loc să înghită doar lapte, înghite și puțin aer. În cazul copiilor hrăniți cu biberonul, trebuie să vă asigurați că biberonul sau tetina are un sistem de ventilație adecvat. Acest lucru va împiedica aspirarea aerului în timpul hrănirii.
Refluxul gastroesofagian (RGE) reprezintă pasajul involuntar al conținutului gastric în esofag, însoțit uneori de regurgitații și vărsături. La bebeluși, refluxul gastroesofagian este pus pe seama dezvoltării insuficiente a sfincterului esofagian, un mușchi care, după ce se închide, nu permite trecerea sucului gastric acid înapoi în esofag. Dieta preponderent lichidă, frecvența meselor și cantitatea de alimente ingerate la o masă, dar și faptul că bebelușul stă adesea întins pe spate sau pe burtă, contribuie la apariția refluxului.
Alți factori favorizanți includ: poziția culcată a copilului timp îndelungat, dieta majoritar lichidă și nașterea prematură. Alteori, refluxul gastroesofagian este cauzat de boala de reflux gastroesofagian, stenoza pilorică (îngroșarea progresivă a pilorului) sau intoleranța alimentară (precum cea produsă de proteina din laptele de vacă).
Semne și Simptome
Dacă bebelușul nu eructează mult timp sau adoarme în timpul mesei, este posibil să aibă gaze acumulate. Cel mic poate deveni agitat imediat după masă și poate avea stomăcelul tare. Unii bebeluși plâng intens, se foiește sau plânge după masă, iar aerul prins în burtică ar putea fi cauza.
Simptomele digestive frecvente ale refluxului gastroesofagian includ vărsături, regurgitații, ruminație (regurgitațiile reprezintă întoarcerea involuntară a alimentelor sau a secrețiilor gastrice la nivelul cavității bucale). În lipsa altor simptome, acesta este considerat RGE fiziologic, care nu necesită tratament medicamentos. Pot apărea sporadic și vărsături alimentare voluminoase, emise în jet.
Dacă simptomele refluxului gastroesofagian sunt atipice sau dacă se suspectează apariția complicațiilor, se pot manifesta:
- Arcuirea spatelui și mișcări anormale ale gâtului și bărbiei.
- Dificultăți la înghițire.
- Stare de iritabilitate, în special după mese.
- Lipsa poftei de mâncare sau refuzul de a mânca.
- Stagnarea procesului de creștere în greutate sau scăderea ponderală.
- Respirație șuierătoare.
- Tuse cronică/recurentă, pneumonie de aspirație, wheezing recurent (respirație șuierătoare), răgușeală cronică, accese de cianoză.
Este important să consultați medicul dacă bebelușul prezintă următoarele semne:
- Nu ia în greutate.
- Are vărsături în jet.
- Are vărsături cu sânge, în zat de cafea sau un lichid verde sau galben.
- Are scaune cu sânge.
- Refuză să mănânce.
- Respiră greu și are tuse cronică.
- Începe să regurgiteze după vârsta de 6 luni.
- Are o stare de iritabilitate după ce mănâncă.
Metode de Ajutor pentru Eructație și Reducerea Gazelor
Anumite poziții ale corpului îl pot ajuta pe cel mic atunci când gazele din stomac devin o problemă. Masează burtica bebelușului cu mișcări circulare de 15 ori, îndoaie-i piciorușele, ca și cum ai face exerciții cu el. Poți repeta aceste proceduri de 3 ori pe zi. Așează-ți bebelușul culcat pe pat și mișcă-i picioarele ca atunci când faci bicicleta.
Sa-ți ajuți copilul să regurgiteze este cea mai bună cale de a scăpa de gazele din stomăcelul lui. Unor bebeluși le este foarte greu să regurgiteze, în timp ce alții vor elibera singuri și cu ușurință tot aerul în plus. Depinde foarte mult și de copil.
Poziții pentru Eructație:
- Pe umăr: Aceasta este cea mai populară poziție. Pur și simplu îți pui bebelușul pe umăr, astfel încât capul lui să stea pe umărul tău, și îl bați ușor pe spate. Încearcă să canalizezi aceste bătăi exact în dreptul stomacului, adică pe la mijlocul spatelui celui mic.
- Pe genunchi: Dacă bebelușul tău nu regurgitează în poziția de pe umăr, o poți încerca pe aceasta. Ea presupune așezarea bebelușului pe genunchiul tău cu fața în jos, în timp ce tu stai pe un scaun. Este bine ca piciorul tău să aibă un punct de sprijin, astfel încât să nu existe șansa ca bebelușul să se rostogolească și să cadă. Din nou, trebuie să-l bați ușor pe spate și să aștepți să regurgiteze.
- Cu fața în jos, pe genunchi: Așează bebelușul culcat pe burtică, transversal peste genunchii tăi, și bate-l ușor pe spate.
- Pe un genunchi, cu axilele pe celălalt genunchi: Această poziție, recomandată după trei luni, implică așezarea bebelușului pe un genunchi, ridicând celălalt genunchi puțin mai sus și așezând axilele copilului pe el. Cel mic ar trebui să fie ușor aplecat în față, la un unghi de 45 de grade în raport cu picioarele tale. Sprijină-i pieptul pe interiorul coapsei tale. Această poziție este ideală pentru bebelușii agitați, deoarece agitația poate stimula funcția intestinală fără a apăsa pe burtica plină de lapte.
- Pe picior, cu spatele la tine: După masă, așează copilul pe picior, astfel încât spatele lui să-ți atingă abdomenul, iar capul să se sprijine pe antebrațul tău. Așează-l astfel încât corpul lui să fie la un unghi de peste 45 de grade în raport cu picioarele tale. În această poziție, copilul se poate mișca liber și poți reacționa rapid în cazul în care regurgitează. De asemenea, poți purta micuțul în această poziție.
Nu este nevoie să îl ajuți pe bebeluș să regurgiteze aerul cu forța - de obicei, atingerile ușoare, ritmice sau mișcările circulare pe spate rezolvă problema. Oprirea la jumătatea mesei îi oferă bebelușului șansa să elimine aerul înainte ca burtica să fie prea plină.
Dacă bebelușul nu a eliminat aerul după 5 până la 10 minute și pare mulțumit, de obicei este în regulă să continui mai departe. Dacă bebelușul prezintă semne de gaze excesive, regurgitează frecvent sau plânge persistent chiar și după ce a eliminat aerul, este bine să te consulți cu medicul pediatru.
Alte Măsuri și Recomandări
Bebelușii hrăniți cu biberonul au nevoie de câteva pauze în timpul unei singure mese, iar cei alăptați în mod natural iau pauză la fiecare câteva minute și la schimbarea sânului. Poziția și metoda de hrănire sunt, de asemenea, foarte importante.
Încercați să eructați copilul în timpul alăptării. Dacă îl hrăniți cu biberonul, eructați copilul după fiecare 60-90 mililitri de lapte. În ceea ce privește alăptatul la sân, eructați de fiecare dată când schimbați sânul. Țineți minte, este important să eructați copilul și după hrănire!
Dacă bebe are mulți colici intestinali, regurgitează des laptele sau suferă de reflux gastroesofagian (BRGE), încercați să eructați după fiecare 30 ml de lapte din biberon sau la fiecare 5 minute dacă îl hrăniți la sân.
Instrumentele de hrănire pot face diferența. Biberoanele pot fi concepute cu supape anti-colici, care reduc cantitatea de aer înghițită de bebeluș în timpul mesei. Se poate reduce cantitatea de aer înghițită de către nou-născut prin folosirea unei tetine care imită forma naturală a sfârcului și care poate preveni probleme obișnuite datorate alimentației, cum ar fi colici, reflux și gaze intestinale.
După masă, țineți copilul în poziție verticală 20-30 de minute. La somn, așezați-l întotdeauna pe spate, nu pe burtă sau pe o parte. Nu culcați copilul pe spate imediat după masă, deoarece laptele poate fi regurgitat, ceea ce este deosebit de periculos în decubit dorsal, putând duce la înecare.
În cazul sugarilor cu tendință de regurgitare, este o idee bună să așezați salteaua ușor înclinată, de exemplu introducând o carte sau o bucată de lemn sub picioarele pătuțului pe o parte (nu îi dați niciodată bebelușului o pernă). Copilul poate fi așezat și pe burtă.
Uneori, mai ales la nou-născuți, laptele este regurgitat. Acest lucru este deosebit de periculos în decubit dorsal, deoarece poate duce la înecare. În cazul sugarilor cu tendință de regurgitare, este o idee bună să așezați salteaua ușor înclinată.
Dacă bebelușul nu eructează mult timp, masați-i puțin partea stângă a spatelui - de jos în sus. În acest fel, împingeți ușor aerul în sus. Dacă tot nu eructează, puneți-l câteva minute culcat, de preferință pe o parte și apoi ridicați-l din nou în poziție verticală. De obicei, aceasta este o metodă eficientă.
Dacă ai încercat metodele de mai sus și bebe nu a regurgitat, dar pare să se simtă foarte bine, înseamnă că nu trebuie să te mai chinui. Uneori, copiii mănâncă atât de calm încât nu înghit aer, ci doar lapte. Acest lucru se întâmplă mai frecvent când copiii sunt somnoroși, pentru că sunt obosiți și mănâncă mai puțin lacom.
Nu trebuie să vă faceți prea multe griji cu privire la problemele digestive ale copilului. Astăzi, există o serie de soluții pentru a le depăși și, cu timpul, prin maturizarea tubului digestiv, diversificarea alimentației și dobândirea abilităților de deplasare, acestea nu vor mai fi decât o amintire îndepărtată a primelor luni de viață ale bebelușului.
Cum să râgâi un nou-născut
Puncte cheie:
- Refluxul gastroesofagian se produce când conținutul stomacului se întoarce în esofag.
- În primul an de viață, copiii pot avea un reflux gastroesofagian fiziologic, fiind cauzat de dezvoltarea insuficientă a sfincterului gastroesofagian.
- Refluxul gastroesofagian fără complicații nu necesită tratament medicamentos.
- Medicul poate prescrie medicamente care reduc aciditatea gastrică, în cazul în care copilul nu ia în greutate, dacă refuză să mănânce, dacă prezintă simptome specifice inflamației esofagiene sau dacă are astm bronșic.
- Tratamentul chirurgical se impune dacă boala este însoțită de complicații sau dacă nu răspunde la terapia medicamentoasă.