Regurgitarea pe nas nu este un semn de îngrijorare în sine, ci contează foarte mult care este cantitatea de lapte. Regurgitarea la bebeluşi este una dintre problemele care îi fac părinţii să se îngrijoreze, cu atât mai mult dacă este vorba de primul copil. De ce regurgitează, ce tratament este indicat - la toate aceste întrebări răspund medicii pediatri consultați de publicația franceză Sante.
De ce regurgitează bebeluşul şi când nu este grav
Regurgitarea pe nas nu este un semn de îngrijorare în sine, ci contează foarte mult care este cantitatea de lapte regurgitată. Deşi nu este o problemă gravă, regurgitarea pe nas este mult mai incomodă pentru copil decât regurgitarea pe gură. Dacă bebeluşul continuă să regurgiteze laptele recomandat de medic, dar goleşte biberonul şi reuşeşte să ia în greutate şi să se dezvolte bine, situaţia nu trebuie să te îngrijoreze. Medicul pediatru poate indica în astfel de situaţii tratamentul cu antiacide sau pansamente gastrice.
În schimb, dacă cel mic nu mănâncă bine şi nu creşte în greutate (sau ia în greutate foarte puţin), este posibil să sufere de esofagită, o iritaţie a esofagului ce apare de regulă în urma episoadelor frecvente de regurgitare. Această complicaţie necesită tratament medicamentos. Important este să ceri sfatul medicului pediatru pentru a afla care sunt opţiunile de tratament, dar şi care dintre ele se potriveşte copilului tău, explică medicul Christelle Pierrot.
Când regurgitează îi iese lapte atât pe gură, cât şi pe nas. Cât de gravă este situaţia?
Factori care contează în evaluarea gravităţii
Regurgitarea pe nas nu este un semn de îngrijorare în sine, ci contează foarte mult cantitatea de lapte regurgitat. Regurgitul este mai puţin grav decât vărsăturile în jet, iar dacă bebeluşul este în general vioi, ia în greutate şi se dezvoltă normal, nu este de temut pe termen scurt. Poate fi de ajutor să nu strângi prea tare scutecul în zona abdomenului şi să se evite fumatul în locuinţă. Poţi cere sfatul medicului dacă este cazul să-i dai copilului un lapte special anti-regurgitare, în cazul hrănirii cu formulă.
Regurgitare, voma şi diferenţele dintre ele
Este esenţial să distingem regurgitarea de vărsături. Regurgitarea este o eliminare uşoară a unei cantităţi mici de lapte după hrănire, fără efort. Vărsăturile sunt jeturi de conţinut gastric, însoţite de durere sau disconfort, şi pot semnala o afecţiune subiacentă ce necesită atenţie medicală. După regurgitare, copilul poate fi vesel şi foame, în timp ce după vărsătură starea generală este alterată, poate refuza mâncarea sau poate continua să vomite.
Principalele motive ale vărsăturilor la bebeluşi
- Regurgitare/ reflux gastroesofagian (BRGE) - apare frecvent în primele luni datorită imaturităţii sfincterului esofagian inferior.
- Supraalimentare - lapte prea mult sau prea repede într-un stomac mic.
- Intoleranţe alimentare - lactoză sau proteine din laptele de vacă pot provoca vărsături, iritaţii şi diaree.
- Infecţii gastrointestinale - virusuri sau bacterii pot afecta tractul digestiv, însoţite uneori de febră şi diaree.
- Raul de maşină sau alte cauze mai rare ca obstacţii sau afecţiuni structurale.
- Imaturitatea sistemului digestiv - în primele luni, stomacul lucrează cu dificultate pentru a digera hrana.
În cazul diversificării, pot apărea episoade de vărsături, deoarece sistemul digestiv se adaptează la alimente solide. Procesul de învăţare a mestecatului şi înghiţirii, precum şi tranziţia de la lapte la alimente solide pot genera momente de disconfort temporar. Somnul şi o implementare atentă a meniului pot atenua această problemă.
Tratament şi ce ar trebui să faci în funcţie de situaţie
Există situaţii când copilul continuă să regurgiteze chiar şi după introducerea unui lapte anti-regurgitare sau după tratamentul recomandat de pediatru. Dacă bebeluşul este energic, ia în greutate şi se dezvoltă conform graficele, nu este necesar să îţi faci griji. Însă dacă nu mănâncă suficient, nu este vioi şi nu ia în greutate, este cazul să consulţi din nou medicul. Pot fi necesare alte investigaţii pentru a evalua alergia la proteina din lapte de vacă sau alte sensibilităţi alimentare.
Vărsăturile frecvent sau cu sângerare necesită evaluare de urgenţă. Pentru deshidratare, oferirea lichidelor în porţii mici, regulate, este importantă, iar în caz de vărsături persistente se poate recomanda soluţie de rehidratare orală.
Ce să faci concret acasă
- Hrăneşte bebeluşul porţii mici, dese, la cerere, dacă este alăptat la sân; dacă este hrănit cu formulă, ajustează fluxul tetinelei la vârsta sa.
- Sprijină bebeluşul într-o poziţie verticală timp de aproximativ 30 de minute după masă pentru a facilita eructaţia şi a reduce refluxul.
- Evita manevreile bruşte după masă, precum schimbarea rapidă a scutecului, care pot provoca regurgitare.
- Alege tetina potrivită şi monitorizează cum acceptă laptele pentru a evita agitaţia sau înghiţirea de aer.
- Menţine mediul calm în timpul hrănirii, asigură-te că apa nu adaugă stres şi păstrează regularitatea meselor.
Vorbim despre importanţa consultului medical
Oricând ai îndoieli despre regurgitare sau vărsături, sau dacă copilul nu pare să crească normal, cere ajutorul medicului pediatru. Uneori pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi ecografia, analize de sânge, scaun sau urină, pentru a stabili cauza exactă a simptomelor. Diagnosticul precoce poate preveni complicaţii şi poate facilita alegerea celui mai potrivit tratament pentru copilul tău.
În cazul unei stări neonatale, deshidratarea reprezintă o urgenţă; semnele includ limba uscată, buzele uscate, plâns fără lacrimi, tontinea redusă a urinei, sau fontanelă plângerii. Dacă apar aceste semne, contactează de urgenţă medicul pediatru sau mergi la camera de urgenţe.
Despre regurgitare
Despre alimentaţie şi monitorizare pe măsură ce creşte copilul
Pe măsură ce bebeluşul creşte, episoadele de regurgitare tind să devină mai rare, în special în primele 4 luni şi în timpul diversificării, când cantitatea de lichide din stomac scade. În majoritatea cazurilor, aceste episoade dispar treptat până în aproximativ 8-9 luni, în timp ce copilul devine mai înalt în poziţie verticală în timpul mesei.
Unele cazuri pot necesita investigaţii suplimentare sau schimbări în dietă (de exemplu eliminarea proteinei din lapte de vacă pentru mamele care alăptează). Respectarea indicaţiilor medicului, monitorizarea creşterii în greutate, hidratarea adecvată şi adaptarea florei alimentare contribuie la sănătatea digestivă a bebeluşului.
tags: #daca #la #bebe #nu #ii #mai
Postări populare:
- Ghid pas cu pas pentru tortul din scutece cu suport pentru plicuri
- Cum să gestionezi crizele de furie la copii
- Recomandări pentru o vacanță sigură în primul trimestru de sarcină
- Consultație ginecologică cu bilet de trimitere
- Pierderea în greutate în timpul nașterii: factori declanșatori și sfaturi pentru o sarcină sănătoasă