Avortul spontan reprezinta pierderea unei sarcini în primele 23 de saptamani. Acesta un moment dificil atat pentru mama, pentru familia acesteia, cat si pentru medicul ce monitorizeaza sarcina. Avortul spontan este o trauma fizica si emotionala, reprezentand de fiecare data un moment dificil. Cu toate acestea, avortul spontan ramane o realitate, iar informarea este una dintre cele mai eficiente metode atat pentru a putea preveni aceste situatii, cat si pentru a le putea gestiona. Articol realizat de Dr. Maria De Rubeis - Medic specialist Obstetrica-Ginecologie
Sumar
- Avortul spontan se manifesta prin sangerare vaginala si dureri abdominale.
- Cele mai frecvente cauze sunt anomaliile cromozomiale si afectiunile mamei.
- Riscurile pot fi reduse prin evitarea fumatului, alcoolului si mentinerea unei diete sanatoase.
- Diagnosticul se face prin analize medicale si ecografii.
Ce se intampla dupa un avort spontan?
Avorturile spontane sunt mult mai frecvente decat cred majoritatea oamenilor. Se estimeaza ca aproximativ 1 din 8 sarcini se va termina cu un avort spontan. Un avort spontan poate fi o experienta emotionala si fizica traumatizanta, care are nevoie sa fie vindecata prin diferite metode. Este posibil sa resimti sentimente de vinovatie, soc si furie. Pentru a trece mai usor peste aceasta trauma, este recomandat sa apelezi la ajutor de specialitate. Poti sa mergi fie la un psiholog, fie sa aderi la diferite grupuri de suport, care sa te ajute sa te vindeci mai repede. A avea un avort spontan nu inseamna neaparat ca vei avea altul daca vei ramane din nou insarcinata. Majoritatea femeilor pot avea o sarcina sanatoasa dupa un avort spontan.
Care sunt simptomele avortului spontan?
Primul si cel mai evident simptom al unui avort spontan este reprezentat de sangerarea vaginala, care poate fi insotita de crampe si dureri la nivelul abdomenului inferior. Atunci cand apar aceste sangerari, este foarte important ca pacienta sa anunte medicul ce monitorizeaza sarcina, pentru a putea afla care sunt urmatorii pasi pe care trebuie sa ii parcurga. Cu toate acestea, nu orice sangerare vaginala reprezinta un simptom pentru avortul spontan, acestea fiind frecvente în primul trimestru de sarcina. Afla aici mai multe detalii despre Sangerarea în sarcina.
Alte simptome specifice pentru avortul spontan sunt: Dureri de spate diferite ca intensitate, de la usoare pana la severe; Pierdere in greutate; Mucus alb-roz; Ameliorare subita a simptomelor sarcinii sau disparitia temporara a acestora.
Care sunt cauzele avortului spontan?
Cauzele care duc la aparitia avortului spontan sunt multiple. Cel mai important lucru care trebuie retinut este ca in majoritatea cazurilor, avortul nu este o consecinta a ceea ce a facut sau nu a facut mama. Principala cauza o avortului spontan o reprezinta cromozomii anormali la copil. Cromozomii sunt „elemente de baza” genetice care ajuta la dezvoltarea unui bebelus. Daca acesta are prea multi sau prea putini cromozomi, vor aparea anomaliile, iar bebelusul nu se va dezvolta corect. Uneori, afectiunile mamei sunt cele care pot duce la declansarea unui avort spontan. Printre acestea, se numara: afectiunile tiroidiene, probleme la nivelul colului uterin, infectii sau diabet necontrolat. Varsta mamei reprezinta un factor important in acest context. Cu cat varsta mamei este mai inaintata, cu atat creste riscul ca avortul spontan sa se produca. De exemplu, riscul de avort la 45 de ani este de aproape 80%. Avortul nu este declansat de practicarea exercitiilor fizice, activitate profesionala sau activitate sexuala. Faptul ca mama a trecut printr-un avort spontan nu inseamna ca nu va duce la termen urmatoarea sarcina. Dimpotriva chiar, in marea majoritate a cazurilor, urmatoarea sarcina este dusa cu succes la capat.
Pot fi prevenite avorturile spontane?
Majoritatea avorturilor spontane nu pot fi prevenite. Cu toate acestea, exista cateva lucruri pe care le poti face pentru a reduce riscurile asociate. Iar printre acestea, se numara cateva reguli precum: Evita fumatul in toata perioada sarcinii. Nu numai ca fumatul poate duce la aparitia unui avort spontan, dar acesta poate influenta si dezvoltarea sanatoasa a fatului; Evita consumul de alcool. Acesta este nociv, atat pentru tine, cat si pentru bebelus; Pastreaza o greutate normala: Este foarte important sa fii atenta la cat de multe kilograme acumulezi în sarcina. Daca nu stii ce greutate este considerata normala, atunci poti citi aici. Ai grija sa ai o dieta sanatoasa si echilibrata, ce te poate ajuta sa reduci si riscul de infectie.
Crezi ca ai un avort spontan? Acestia sunt pasii pe care trebuie sa ii respecti!
Daca ai simptomele unui avort spontan, este nevoie sa suni medicul care monitorizeaza sarcina. De cele mai multe ori, vei fi directionata catre o unitate medicala, pentru analize si investigatii suplimentare. In general, examenul pelvic, ecografiile, testele de sange si testele din tesut embrionar sunt cele care pot confirma avortul spontan. Sunt 5 tipuri de diagnostice posibile, care pot fi puse in urma interpretarii rezultatelor: Amenintare de avort, Avort inevitabil, Avort incomplet, Avort complet, Avort pierdut, Avort spontan recurent, Avort spontan complet, Avort menstrual.
Diagnosticare si plan de tratament
Exista trei optiuni principale: management de expectativa, medical sau chirurgical. Scopul tratamentului este de a preveni complicatiile de dupa avortul spontan: hemoragia abundenta si infectia. In general, organismul elimina tesutul embrionar sau fetal de la sine, mai ales la începutul sarcinii. Daca hemoragia nu se amelioreaza de la sine, posibil resturile trofoblastice nu s-au eliminat complet, fiind necesar chiuretajul uterin dupa avortul spontan pentru indepartarea acestora. In timpul acestei proceduri, medicul dilata canalul cervical cu ajutorul dilatatoarelor uterine, urmat de evacuarea sarcinii sau resturilor trofoblastice, prin rasuire mecanica (chiuretaj), prin aspiratia continutului sau ambele. Dupa procedura, in urma unui avort spontan, pot fi prescrise medicamente pentru a controla sangerarea.
Ce se intampla dupa avortul spontan: recuperare fizica si emotionala
Prevention - Miscarriage. Avortul spontan este una dintre cele mai frecvente complicatii apărute în sarcină. Studiile arată ca până la o pătrime din sarcinile cunoscute se finalizează cu avort, însă numărul poate fi chiar mai mare, deoarece multe femei ajung sa sufere un avort chiar înainte să afle că sunt însărcinate. Odata diagnostic, se poate recomanda consiliere si sprijin emotional. Recuperarea implica timp, odihna, si discutii cu specialistii pentru a aborda trauma si planificarea viitoarelor sarcini.
Diagnosticul si tipuri de avort spontan
Ecografia reprezinta „standardul de aur” in ceea ce priveste diagnosticarea unui avort spontan. Cea mai importanta determinare atunci cand se evalueaza o pacienta este daca exista o pierdere reala, o sarcina ectopica sau de o sarcina viabila, insa cu complicatii. In cazul sarcinilor oprite în evoluție, simptomele pot varia fata de cele ale avortului spontan. Semnele includ dureri in zona inferioara a abdomenului, oboseala, scurgeri vaginale maro, si disparitia miscarilor fetale in evolutie. Diagnosticul se completeaza cu examen ginecologic, ecografie pelvina externa sau transvaginala si teste de sange (hCG, progesteron).
Tratamentul si monitorizarea dupa avort
In functie de simptomatologie, exista 3 optiuni terapeutice: management de expectativa, medical sau chirurgical. Daca nu este o sangerare gravă sau o infectie cu avort incomplet, oricare din optiuni pot fi abordate. Eliberarea completa a tesutului fetal se poate realiza natural sau prin chiuretaj. Interventia chirurgicala poate fi necesara in caz de complicatii. Descrierea detaliata a etapelor si posibilelor complicatii este oferita de specialisti si de echipa clinica.
Recuperare si intrebari frecvente
- Poți rămâne însărcinată după avortul spontan?
- După o sarcină oprită din evoluție mai poți rămâne însărcinată?
- Cum îți dai seama de avort spontan?
- Cum identifici sarcina oprită în evoluție?
- Sarcina oprită din evoluție se elimină singură?
- În cât timp se elimină o sarcină oprită din evoluție?
Prevenire si recuperare emotionala
Aceasta sectiune subliniaza importanta sprijinului emotional si monitorizarii medicale pe parcursul viitoarelor sarcini, precum si natura variabila a recuperarii. Descarcarea emotionala poate fi usoara sau complexa, iar consilierea poate facilitate revenirea la normalitate si planificarea unei sarcini viitoare.
tags: #daca #pierzi #sarcina #ce #ti #se