Atunci când se planifică un sistem de încălzire pentru o construcție nouă, este esențial să se calculeze sarcina termică. Calculul ar trebui efectuat, de asemenea, atunci când se întreprind proiecte de modernizare, în caz contrar, puterea de încălzire a sistemului nu va fi în concordanță cu condițiile actuale ale clădirii.

Calculul sarcinii termice se bazează pe standardul DIN EN 12831 "Sisteme de încălzire în clădiri - Metoda de calcul al sarcinii termice de proiectare". Acest lucru face cu atât mai importantă efectuarea exactă a calculului. Nu este o treabă pentru un amator. Atunci când întreprindeți proiecte de modernizare, contactați un partener comercial Viessmann, care se va ocupa de calcul în timpul etapei de planificare. În cazul unui proiect de construcție nouă, calculul face parte din sarcinile inginerului de proiectare a sistemului.

Ce este densitatea sarcinii termice şi de ce contează

Valorile U: această valoare indică câtă căldură se scurge printr-un metru pătrat al anvelopei clădirii atunci când există o diferență de temperatură de un grad. Reajustarea sau echilibrarea ulterioară este aproape imposibilă. În cazul în care sistemul este supra sau subdimensionat, dincolo de un anumit punct, nici echilibrarea hidronică nu poate fi de ajutor.

Densitatea sarcinii termice influenţează rezistenţa la foc necesară a elementelor de compartimentare şi a pereţilor antifoc, deoarece pereţii antifoc trebuie să îndeplinească în caz de incendiu funcţia de compartimentare, păstrându-şi stabilitatea, rezistenţele mecanice şi capacitatea de izolare termică pe timpul normat, în funcţie de densitatea sarcinii termice conform tabelului 2.4.2.

Coeficienţi de calcul şi principii de aplicare

Calculul ar trebui efectuat cu grijă deoarece acest lucru determină puterea de încălzire necesară, distribuţia calorică şi dimensiunile echipamentelor. Calculul sarcinii termice la proiectare ţine cont de caracteristicile de izolare (valoarea U), de pierderile prin ferestre şi uşi, precum şi de cerinţele de confort ale încăperilor.

Calculul sarcinii termice trebuie realizat în etapa de proiectare pentru a evita supraadaptarea sau subdimensionarea sistemului. Reajustarea sau echilibrarea ulterioară este aproape imposibilă. Acest lucru face cu atât mai importantă efectuarea exactă a calculului.

Valori uzuale şi referinţe pentru proiectare

Valorile U şi densităţile sarcinii termice sunt folosite ca referinţe în dimensionarea sistemelor de încălzire şi în stabilirea cerinţelor de protecţie la foc a elementelor constructive. Pereţii antifoc trebuie să depăşească planul exterior al acoperişurilor, luminatoarelor, pereţilor din clasa de luminozitate C3 sau C4 (CA2c,d), pe care îi intersectează.

În construcţii de gradul I-III de rezistenţă la foc, de regulă, iluminatul numai cu lumină artificială se admite dacă se asigură, în caz de incendiu, evacuarea fumului din casele de scări prin dispozitive automate şi cu o comandă manuală, având secţiunea de cel puţin 5% din suprafaţa orizontală construită a acestora, dar minimum 1 m2 şi se asigură funcţionarea în orice moment a unui sistem de iluminat artificial.

Compatibilitatea între cerinţele termice şi cele de siguranţă la incendiu

Pereţii antifoc trebuie să îndeplinească în caz de incendiu funcţia de compartimentare, păstrându-şi stabilitatea, rezistenţele mecanice şi capacitatea de izolare termică pe timpul normat, în funcţie de densitatea sarcinii termice conform tabelului 2.4.2. În clădirile parter şi în cazurile precizate în normativ, compartimentarea antifoc se poate realiza prin pereţi CO (CA1) care asigură numai rezistenţă la foc prevăzută la art.

Nu se admite încastrarea în pereţii antifoc a planşeelor sau a elementelor constructive care au rezistenţă la foc mai mică de 2 ore, permiţându-se numai rezervarea acestora (liberă sau articulată). Ecranele vor fi astfel alcătuite şi dispuse încât să realizeze o casetare a spaţiului de sub acoperiş. Fiecare casetă va fi prevăzută cu cel puţin un dispozitiv de evacuare a gazelor fierbinţi.

schiță compartimentare antifoc și casetare sub acoperiș

Cai de evacuare, ventilare şi implicarea densităţii sarcinii termice

Căile de circulaţie prevăzute pentru funcţionarea normală a construcţiilor trebuie să asigure şi evacuarea persoanelor în caz de incendiu. Pentru a împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare şi propagarea incendiilor de la un nivel la altul, scările, indiferent dacă sunt luate sau nu în calcul la evacuare, de regulă, se separă de restul clădirii prin pereţi şi planşee alcătuite conform prezentului normativ.

Golurile de acces la casele de scări de evacuare, se protejează conform prevederilor normativului, de regulă prin: uşi pline sau cu geam simplu sau armat, ori uşi etanşe şi rezistente la foc, sau încăperi tampon, în situaţiile admise conform normativului şi corespunzător realizate şi echipate. În dreptul uşilor de evacuare nu se admit praguri cu înălţimea mai mare de 2,5 cm.

Holurile de la parter, prin care se asigură accesul spre exterior al scărilor de evacuare, pot comunica liber cu garderobe supravegheate, încăperi de recepţie pentru public şi spaţii funcţional necesare (comerţ, alimentaţie, întruniri, etc.).

Evacuarea gazelor fierbinţi şi protecţia luminatoarelor

În construcţiile prevăzute cu luminatoare, evacuarea gazelor fierbinţi se va asigura obligatoriu prin ochiuri mobile ale acestora, care să îndeplinească condiţiile dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinţi. Fac excepţie situaţiile precizate la art. Căile de evacuare nu se admite utilizarea uşilor care se pot bloca datorită funcţionării defectuoase a mecanismelor lor auxiliare, precum şi uşile de tip glisant, ghilotină, basculant, etc.

Ecranele vor fi astfel alcătuite şi dispuse încât să realizeze o casetare a spaţiului de sub acoperiş. Fiecare casetă va fi prevăzută cu cel puţin un dispozitiv de evacuare a gazelor fierbinţi. În cazul panourilor din sticlă, se vor prevedea mijloace de spargere şi indicatoare corespunzătoare.

diagramă evacuare gaze fierbinți prin luminatoare și ochiuri mobile

Protecţia scărilor şi a rampelor de acces

Se consideră satisfăcătoare protejarea scărilor prin amplasarea lor în dreptul unor porţiuni pline de perete C0 (CA1) şi minimum 15 minute rezistenţă la foc, care în proiecţie orizontală depăşesc minimum 3,00 m gabaritul scării, sau prin ecranarea scării cu elemente rezistente la foc min. La scările cu rampe ramificate, calculul lăţimii se face pentru rampa principală.

Rampa de acces la subsol poate fi dispusă în continuarea casei de scări supraterane, dacă este separată de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereţi rezistenţi la foc minimum 2 ore şi 30 min., şi planşee rezistente la foc min. 1 oră, recomandându-se ca evacuarea subsolului să se realizeze independent de nivelurile supraterane ale clădirii.

Excepţii şi condiţii particulare pentru ferestre, trape şi panouri

A doua cale de evacuare poate fi constituită şi din una sau mai multe ferestre (cu ochiuri mobile de min. A doua cale de evacuare poate fi constituită din ferestre sau trape exterioare dacă prin acestea se asigură evacuarea în condiţii corespunzătoare de siguranţă a persoanelor, conform prevederilor normativului.

În cazurile în care încăperile subterane au ferestre cu suprafaţa totală de min. Cea de a doua cale de evacuare poate fi constituită şi din una sau mai multe ferestre (cu ochiuri mobile de min. încăperile situate la subsol sau demisol, dacă pe întreg nivelul există cel mult 30 de persoane şi se asigură în interior scări fixe de acces la parapetele mai înalte de 1,20 m.

schiță ferestre de evacuare și trape exterioare

Elemente practice pentru proiectanţi

Atunci când întreprindeţi proiecte de modernizare, contactaţi un partener comercial Viessmann, care se va ocupa de calcul în timpul etapei de planificare. În cazul unui proiect de construcție nouă, calculul face parte din sarcinile inginerului de proiectare a sistemului.

Calculul ar trebui efectuat, de asemenea, atunci când se întreprind proiecte de modernizare, în caz contrar, puterea de încălzire a sistemului nu va fi în concordanță cu condițiile actuale ale clădirii. Reajustarea sau echilibrarea ulterioară este aproape imposibilă.

Tabel orientativ: factori luaţi în calcul la determinarea sarcinii termice

Factor Influenţă
Valoarea U Determină pierderile prin anvelopă; mai mică U = mai mică sarcină termică
Suprafaţa ferestrelor Creşte pierderile de căldură, afectează necesarul de putere
Compartimentare şi pereţi antifoc Influenţează cerinţele de rezistenţă la foc, în funcţie de densitatea sarcinii termice
Ventilaţie şi evacuare fum Necesită dispozitive pentru controlul fumului şi evacuarea gazelor fierbinţi
Funcţiunea încăperii Determina temperaturile de proiect şi densitatea sarcinii termice

Încălziri I - Tutorial 01 - Calcul necesar de căldură pentru o încăpere conform SR EN 12831

Recomandări practice

  • Realizaţi calculul sarcinii termice în faza de proiectare; nu lăsaţi această sarcină pentru fazele ulterioare.
  • Aplicaţi metoda standard DIN EN 12831 pentru consistenţă şi conformitate.
  • Asiguraţi compatibilitatea între cerinţele termice şi cele de protecţie la incendiu, în special în alegerea pereţilor antifoc şi a ecranelor.
  • Verificaţi starea ferestrelor, luminatoarelor şi dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinţi pentru a respecta normele.
  • În proiectele de reabilitare, solicitaţi expertiză specializată pentru recalculare şi redimensionare.

tags: #densitatea #sarcinii #termice #coeficienti #uzuali

Postări populare: