Dezvoltarea psihomotorie a prematurului târziu: caracteristici și etape

Desi multi copii nascuti prematuri se dezvolta normal din punct de vedere psihologic, exista totusi un procent important al acestora care prezinta anumite intarzieri in dezvoltare in masura in care le afecteaza performanta scolara si adaptarea sociala de mai tarziu. Riscul este mai mare atunci cand copiii prematuri au avut o greutate foarte mica la nastere sau au suferit inainte, in timpul sau dupa nastere diverse traumatisme sau afectiuni medicale care le-au afectat, direct sau indirect, functionarea neurologica. Atunci cand nasterea prematura este insotita si de probleme de vedere, de auz sau ale altor simturi, lucrurile se complica si mai mult, copiii avand din start un deficit in procesarea si mai ales in integrarea la nivelul creierului a informatiei primite prin organele senzoriale.

Este foarte greu de estimat evolutia in timp a acestor copii, existand variatii destul de mari de la caz la caz, si se impune o monitorizare periodica (o data la 3 luni in primul an de viata, apoi o data la 6 luni) a evolutiei dezvoltarii lor psihomotrice pentru a lua din timp masurile corective necesare. Chiar daca dezvoltarea extrauterina pare a evolua in parametri normali, aceasta nu poate compensa in totalitate o dezvoltare intrauterina intrerupta prematur. Astfel, nu de putine ori, copiii nascuti prematur au dificultati de autoreglare senzoriala si rutine instabile de alimentatie si de somn. Copilul poate fi extrem de sensibil, selectiv, mofturos, plangajos, greu de linistit si impredictibil.

Ulterior, aceste probleme se transfera in plan comportamental si emotional, construind tabloul unui “copil dificil” cu dificultati de adaptare la schimbare, reticent la situatii sau persoane noi, opozitionist si cu frecvente crize de afect, hiperactiv si cu dificultati de concentrare a atentiei. Adesea, parintii nu inteleg corect sursa problemelor de comportament ale copilului si nu adopta masurile necesare pentru remedierea acestora, accentuandu-le si mai mult prin practici parentale incorecte. De multe ori insa, dificultatile copilului prematur incep sa devina evidente abia pe la 5 - 7 ani, in special in sfera abilitatilor motorii sau a celor de dezvoltare a limbajului. In consecinta, chiar si atunci cand depasesc cu bine din punct de vedere medical si al dezvoltarii fizice intrarea “grabita” in viata, exista unele riscuri ca, din punct de vedere al abilitatilor motorii, cognitive si deseori si al celor emotionale si sociale, copiii prematuri sa manifeste la varsta scolara unele probleme, cele mai frecvent raportate fiind:

• Dificultati de a intelege si opera cu conceptele matematice
• Scris urat, dezorganizat, probleme de incadrare in pagina si, uneori, dificultati de a citi
• Concentrare deficitara a atentiei si abilitati reduse de organizare si planificare (functionarea “executiva”)
• Hiperactivitate si dificultati de control al impulsului (autocontrol dezvoltat insuficient)
• Probleme de orientare in spatiu (par dezorientati, confunda directiile, incurca dreapta cu stanga etc)
• Probleme de coordonare motorie si de performanta motorie fina (par “impiedicati”, evita activitatile sportive, in special pe cele de grup, sunt neindemanatici)
• Uneori intarzieri in dezvoltarea limbajului sau probleme de exprimare verbal

Toate aceste dificultati nu se datoreaza unui coeficient de inteligenta (IQ) redus; copiii nascuti prematur - care nu au avut probleme neurologice semnificative la nastere care sa justifice un IQ deficitar - au o evolutie similara cu a celor nascuti la termen. Vorbim mai degraba de deficite cognitive specifice, in anumite arii de functionare cognitiva, uneori foarte “fine” si vizibile abia la varsta scolara. In toate cazurile, parintii pot preveni si remedia aceste tipuri de dificultati atunci cand iau din timp masurile necesare de interventie (kinetoterapie, logopedie, terapie ocupationala, terapie multimodala de stimulare senzoriala, etc) in primii 6 ani de viata, cand plasticitatea creierului este maxima.

Evaluarea și monitorizarea dezvoltării

Evaluarea psihologica a nivelului de dezvoltare este posibila inca de la nastere cu ajutorul unor instrumente psihometrice specifice, iar dupa varsta de 3 ani se poate efectua evaluarea neuropsihologica a functiilor cognitive cel mai frecvent afectate de o nastere prematura. In cazul copiilor prematuri care prezinta un risc mai mare de intarzieri in dezvoltare, in primii 3 ani de viata este foarte utila o evaluare periodica a nivelului de dezvoltare psihomotorie (din 3 in 3 luni in primul an, apoi la 6 luni) pentru a putea depista eventualele probleme si interveni la timp. Dupa varsta de 3 ani, odata cu dezvoltarea abilitatilor de comunicare, este posibila si evaluarea neuropsihologica ce poate identifica eventuale functii cognitive specifice insuficient dezvoltate, cu influenta asupra abilitatilor de invatare ale copilului si performanta sa scolara de mai tarziu.

1 an, 1,5 ani si 2 ani reprezinta etapele de baza in dezvoltarea motorie si de limbaj la copii, iar prematurii pot avea o evolutie intarziata fata de cei la termen. 1 an implica primii pasi si mersul cu sprijin; 1,5 ani indica mersul fara sprijin cu o baza larga; 2 ani aduce stabilizarea mersului, urcarea/ coborarea scarilor cu sprijin si descoperirea dominanta mainii. In aceeasi perioada, dezvoltarea limbajului incepe cu cateva cuvinte, apoi se largeste vocabularul la zeci de cuvinte si apar propozitii simple.

Impactul prematurității târzii asupra dezvoltării

Nasterea prematură poate afecta procesul de atașament dintre părinți și copil, iar separarea pentru perioade de terapie intensivă neonatală poate genera sentimente de suferință si anxietate. Prematurii târzii pot întâmpina dificultăți în comunicare și în integrarea socială, dar majoritatea copiilor dezvolta un limbaj normal în timp, iar dezvoltarea motorie și cognitivă poate recupera într-o mare măsură cu terapii adecvate. În cazul copiilor prematuri târzii, reperele de dezvoltare pot fi atinse mai târziu față de copii născuți la termen, iar monitorizarea devine esențială pentru intervențiile corective.

Dezvoltarea limbajului la copiii prematuri poate întârzia, în special dacă există perioade lungi de internare în spital, reduse oportunități de interacțiune cu adulți și copii. Dezvoltarea abilitărilor motorii este, de asemenea, o condiție fundamentală pentru progresul ulterior, deoarece motricitatea influențează direct dezvoltarea limbajului și a altor arii cognitive. Astfel, motricitatea este adesea prima arie vizată în intervenții, iar progresul motor poate facilita ulterior dezvoltarea vorbirii și a înțelegerii.

Intervenții timpurii și planuri de monitorizare

Intervențiile timpurii, precum kinetoterapie, logopedie, terapie ocupațională și terapie multimodală de stimulare senzorială, trebuie inițiate în primii 6 ani de viață pentru a valorifica plasticitatea maximă a creierului. Urmărirea periodică a evoluției dezvoltării la intervale de 3 luni în primul an și apoi la 6 luni este recomandată în copii cu risc, iar evaluarea neuropsihologică poate identifica funcțiile cognitive afectate și poate ghida intervențiile educaționale și școlare.

Diferențele dintre prematuritate și nașterea la termen pot fi rezumate astfel: copiii prematuri au frecvent greutate mică la naștere, organe și sisteme imature, crescând riscul pentru sindroame respiratorii, tulburări de hrănire, tulburări neurologice și dificultăți de adaptare. Copiii la termen au o dezvoltare neurologică mai matură, riscul de complicații este mai mic, iar reperele de dezvoltare se ating, în general, la timp. Reperele de dezvoltare la prematuri sunt adesea atinse mai târziu, iar intervalul de evaluare trebuie ajustat în funcție de vârsta corectată.

Programele de intervenție timpurie și îngrijirea specializată sunt necesare pentru recuperarea și parcurgerea adecvată a etapelor de dezvoltare și pentru abordarea oricărei întârzieri sau dizabilități. Copiii prematuri și nou-născuții la termen au unele asemănări în ceea ce privește dezvoltarea, dar momentul nașterii influențează semnificativ provocările și rezultatele asociate cu dezvoltarea lor.

tags: #dezvoltarea #psihomotorie #a #prematurului #tarziu

Postări populare:

• Durata intervenției de Histerectomie și perioada de recuperare pentru uterul ingroșat: ghid practic
• Detalii Regim de Funcționare în Sarcină
• Ghid complet: Pătuțuri pentru bebeluși cu roți
• Înțelegerea practică a chiuretelor la Spitalul Panait Sîrbu: orientări moderne
• Libidoul feminin și steriletul hormonal: ce spune știința