Orice tulburare de memorie, chiar dacă pare banală, trebuie să fie un semnal de alarmă pentru familie şi impune consultul de specialitate. Despre îmbătrânire şi despre boala Alzheimer stăm de vorbă cu gerontologul Adrian Stănescu.
Contextul profesional și prioritățile naționale
„Adevărul Weekend Sănătate": Sunteţi directorul unui centru pentru îngrijirea persoanelor cu boală Alzheimer. Care sunt priorităţile în acest domeniu?
Dr. Adrian Stănescu: Acum ne concentrăm eforturile pentru crearea unui program naţional pentru bolnavii cu Alzheimer, prin Asociaţia Gerontologică şi prin Asociaţia Română Alzheimer. Nu există unul, aşa cum există un program naţional pentru diabet sau pentru pacienţii oncologici, de exemplu.
Necesitatea unui program național
Cel mai important lucru este să fie recunoscută problema, de aici pleacă tot. Neexistând un program, chestiunile se rezolvă punctual, în sensul că medicaţia specifică este dată gratuit, dar după un traseu destul de sinuos şi de complicat pentru aparţinători, care de multe ori renunţă, fiindcă trebuie să alerge foarte mult pentru a obţine toate drepturile rudei bolnave. Intervin şi probleme de ordin administrativ, pentru că, dacă pacientul este în faza medie-severă de boală, el va fi declarat fără discernământ şi atunci familia va trebui să preia toată partea financiară a problemei. Neexistând o legislaţie, problema asta durează 1-2 ani şi de multe ori se întâmplă ca pacientul să decedeze fără să fie rezolvată! Noi vrem să se facă o legislaţie prin care, practic, la momentul la care pacientul este diagnosticat cu boala Alzheimer, toate aceste probleme să se rezolve foarte rapid.
Diagnosticul și momentul potrivit pentru intervenție
Din păcate, diagnosticul la noi este tardiv, în etapa de demenţă, deci de obicei în formele medii şi severe de boală. Există o confuzie între boală şi demenţă: vorbim despre demenţă atunci când au apărut simptomele, pe la 65-70 de ani, în vreme ce boala Alzheimer începe să determine modificările structurale la nivelul creierului cu 20 de ani înainte. Când trebuie să ne îngrijoreze pierderile de memorie? În momentul în care apare cea mai mică tulburare de memorie, în jur de 55-65 de ani, persoana trebuie să se adreseze unui specialist pentru a vedea dacă este vorba de o boală de memorie sau dacă sunt alte cauze care provoacă aceste tulburări, cum ar fi depresia sau îmbătrânirea fiziologică a creierului.
Semnele timpurii și evoluția bolii
Pot să apară agitaţia, nervozitatea sau anumite episoade mai bizare, de exemplu persoana pune un pantof în frigider sau pleacă de acasă, fenomen numit dromomanie. Şi abia atunci cei din jur observă ceva, mai ales că, de multe ori, persoanele în vârstă locuiesc singure, contactul cu familia este episodic, la o săptămână sau eventual printr-un telefon scurt de tipul: „Ce faci, bine? Bine“. În formele vasculare, aceşti bolnavi pot părea o lungă perioadă de timp normali! Într-o discuţie, ei pot să relateze lucruri din trecut cu lux de amănunte. Fenomenele anormale se întâmplă adesea seara, aşa-numitul fenomen „sun-down" la asfinţit, când devin mai agitaţi, mai anxioşi, au halucinaţii vizuale şi auditive.
Factori de risc și prevenție
Factorii de risc ai demenţei sunt de fapt aceiaşi ca pentru toate bolile cardiovasculare. De aceea, este bine să urmaţi recomandările care apar în spoturile publicitare: nu consumaţi alcool, nu fumaţi, reduceţi consumul de dulciuri, beţi peste 2 l de lichide pe zi, faceţi mişcare peste 30 de minute pe zi, pentru că aceşti factori afectează vasele de sânge de la nivel cerebral. Diabetul zaharat afectează vasele mici, hipertensiunea arterială determină formarea de plăcuţe de aterom care înfundă vasele de sânge, obezitatea este şi ea un factor de risc. Există şi factori genetici pentru boala Alzheimer, responsabil pentru 10-20% din cazuri.
Rolul menţinerii creierului în prevenție
Sunt studii complexe care arată o corelaţie între un status cognitiv bun şi activitatea fizică. Activitatea fizică îmbunătăţeşte nivelul de oxigen la nivelul creierului. Stimulaţia cognitivă reface uneori sinapsele neutilizate şi îmbunătăţește nivelul neurotransmiţătorilor în regiunea acestor sinapse. În special demenţa vasculară poate atinge un platou de aproximativ unu-doi ani. Însă uneori există cazuri cu platou de peste trei ani, demonstrat la evaluarea cognitivă.
Evoluția bolii și prognosticul
Cât durează evoluţia bolii Alzheimer din momentul diagnosticării? Dacă s-ar pune un diagnostic precoce, evoluţia ar dura între 8 şi 12 ani, cu excepţii, cum ar fi Reagan. În forma severă, prognosticul este de 1-2 ani de supravieţuire, pentru că pacienţii pot pierde capacitatea de a merge şi de a efectua activităţi zilnice, ceea ce duce la complicaţii de imobilizare. Boala asimptomatică debutează cu 20 de ani înainte.
Inovații în cercetare și perspective pentru tratament
Există provocări în cercetare: nu avem celule vii pentru biopsie în creier, dar Universitatea din San Diego a anunţat că a obţinut celule stem din celulele epidermei unor pacienţi cu demenţă, apoi celule neuronale cu semnele Alzheimer. Din celula epidermică se pot obţine nu doar celule neuronale, ci orice tip de celulă, inclusiv din inimă. Aceste culturi de ţesuturi permit teste pentru medicaţie. În 10-20 de ani se poate prescrie mai mult tratament eficient pentru multiple boli. Media de viaţă în ţările civilizate va creşte; copiii născuţi după 2000 ar putea avea o speranţă de viaţă de aproximativ 100 de ani.
Viața cotidiană: stil de viață activ
Cel mai la modă slogan este să ai o viaţă cât mai activă: să fii activ şi util cât timp trăieşti. Pensionarea poate avea conotaţii sociale - ideea de „ies la pensie la 60” - iar după pensionare este adesea mai greu. Este important să rămâi activ și să continui să contribui în comunitate, ceea ce poate influența pozitiv sănătatea mintală și bunăstarea generală.
Ce este boala Alzheimer? Înțelegerea cauzelor, simptomelor, diagnosticului și tratamentului
| Indicator | Interpretare | Recomandare |
|---|---|---|
| Diagnostic precoce | Decizia terapeutică mai eficace | Evaluări neurologice periodice |
| Activitate fizică | Îmbunătățește oxigenarea creierului | ≥30 minute/zi |
| Stimulare cognitivă | Refacere sinapse, neurotransmițători | Exerciții mentale regulate |
tags: #dr #stanescu #adrian #pediatru #pareri