Adopția este operațiunea juridică prin care se creează legătura de filiație între adopțator și adoptat, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului. Se poate aplica în condițiile legii, iar consimțământul părinților firești trebuie să fie exprimat liber și necondiționat, cu excepțiile prevăzute de lege. Adoptarea poate implica atât familii atestate, cât și persoane singure, iar procedura este reglementată pentru adopțiile interne și internaționale, cu prevederi specifice în funcție de situație și cetățenie.
Principii generale și cadre legale
Următoarele principii trebuie respectate în mod obligatoriu în cursul procedurii adopției: principiul garantării confidențialității în ceea ce privește datele de identificare ale adoptatorului sau ale familiei adoptatoare, precum și identitatea părinților firești; Convenția de la Haga despre protecția copiilor și cooperarea în materia adopției internaționale, ratificată de România; raporturi și reglementări specifice, inclusiv comitetul și organismele implicate în proceduri.
Comitetul Român pentru Adopții este autoritatea centrală responsabilă cu imbinarea responsabilităților între autoritățile publice, serviciile de protecție a copilului și organismele private autorizate în cadrul adopției interne și internaționale, în acord cu Convenția de la Haga. În cazul adopției internaționale, această activitate este coordonată de Departamentul pentru Protecția Copilului, iar președintele Comitetului Român pentru Adopții este șeful acestui departament.
Includerea copiilor și condițiile de fond
Articolul 3 reglementează cetățenii UE/SEE sau străini cu drept de rezidență permanentă în România. Articolul 4 vizează copiii cetățeni ai statelor UE/SEE sau străini cu drept de rezidență în România care au locuit efectiv pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare cererii de încuviințare a adopției. Articolul 5 abordează condițiile de fond și consimțământ privind adopția.
Condițiile de fond se verifică prin evaluări ale potențialilor adoptatori: cupluri căsătorite sau persoane singure pot adopta, iar în unele situații se poate admite adopția de către unul dintre soți, cu consimțământul celuilalt. Se stabilește necesitatea existenței unei relații stabile și a conviețuirii, iar această condiție este probată prin mijloace de probă admise de instanță.
Interdicțiile includ în special faptul că matrimoniale sau persoane cu anumite dizabilități sau afecțiuni psychice nu pot adopta, iar adopția între frați este reglementată, cu excepția interesului superior al copiilor.
Consimțământul la adopție
Părinții firești sau tutorii trebuie să consimtă liber și necondiționat la adopție, după ce li s-au explicat în termeni accesibili consecințele acestei decizii, inclusiv încetarea legăturilor de rudenie cu familia de origine. Consilierea și informarea înaintea exprimării consimțământului este obligatorie, iar raportul aferent se comunică direcției de tutelă în termen de 15 zile lucrătoare.
În situația în care unul dintre părinți nu poate fi găsit, consimțământul părintelui rămas este suficient, iar dacă există competențe sau circumstanțe speciale, consimțământul poate fi exprimat prin comisie rogatorie. Dacă adoptarea se face de către soți, consimțământul trebuie exprimat în fața instanței; dacă unul dintre soți nu se asociază, poate fi emisă o declarație motivată privind motivele neasocierii, cu consimțământul pentru adopție.
Atestatul de aptitudine pentru adopție și evaluări
Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare este realizată de direcția de protecția copilului din zona de domiciliu a acestora sau de un organism privat autorizat. În cazul unui rezultat favorabil, direcția emite atestatul de persoană sau familie aptă să adopte, valabil pentru 2 ani. Parcursul etapelor include pregătire, evaluare socială și evaluare psihologică cu durata specificată în lege. În situațiile menționate, excepțiile pot permite o eliminare parțială a etapei de pregătire, precum pentru persoanele cu atestate anterioare sau pentru cuplurile ce au în plasament un copil de cel puțin un an.
Odată eliberat atestatul, persoana sau familia este înscrisă în Registrul Național pentru Adopții (RNA). Lista adoptatorilor potriviți pentru fiecare copil adoptabil este generată în timp real, iar priorități se acordă rudelor până la gradul al patrulea, persoanelor cu care copilul a locuit 6 luni, sau celor care au adoptat frați ai copilului.
Etapele potrivirii și încredințarea copilului
Etapa de potrivire practică constă în întâlniri între copilul adoptabil și adoptator, cu scopul acomodării și evaluării compatibilității. Numărul minim de întâlniri este de 4, iar dacă nu se realizează acomodarea, procedura poate conduce la reprimiterea copilului într-un alt proces de potrivire. La finalul acestei etape, dacă copilul s-a acomodat, se întocmește un raport de potrivire și se sesizează instanța pentru încredințarea copilului în vederea adopției.
Încredințarea copilului în vederea adopției implică plasarea copilului la domiciliul adoptatorilor pentru minimum 3 luni, monitorizarea evolutiei și rapoarte periodice. Pe durata încrederii, adoptatorul poate beneficia de concediu de acomodare de până la 1 an pentru a facilita adaptarea. În urma perioadei de încredințare, instanța soluționează încuviințarea adopției, care conferă adoptatorilor drepturi și obligații părintești și determină încetarea rudeniei cu părinții biologici, cu emiterea unui nou act de naștere pentru copil.
Desfacerea adopției și efectele
Adopția poate înceta prin desfacere sau prin anulare/nulitate, în conformitate cu prevederile legale. Desfacerea adopției poate fi cerută de adoptant sau adoptat în anumite condiții. Părinții adopțiți gestionează obligațiile de informare despre adopție către Comisia pentru protecția copilului, iar monitorizarea privind evoluția copilului și a relațiilor cu părinții adoptivi are loc pe o perioadă de cel puțin 2 ani după încuviințarea adopției.
Copiii greu adoptabili și profilurile acestora
Copiii greu adoptabili sunt cei pentru care în 9 luni de la declararea adoptabilității nu a fost identificată o familie potrivită sau, deși a fost identificată, nu s-au finalizat pașii pentru adopție. În Registrul Național pentru Adopții există o secțiune dedicată cu profilul fiecărui copil, care poate include fotografii, mesaje vocale sau clipuri video. Adoptatorii pot consulta aceste profiluri și pot demara procedura de potrivire în condițiile reglementate. În cazul fraților, profilul este comun.
Efectele psihologice ale adopției
Răspunsul psihologic la adopție variază în funcție de vârstă și de experiențele anterioare ale copilului adoptat. Pot apărea traume emoționale sau provocări de adaptare în familie, iar consilierea psihologică și terapia de familie pot sprijini atât părinții, cât și copiii pentru depășirea acestor dificultăți, inclusiv sentimente de abandon, dificultăți de identitate, scăderea stimei de sine sau riscul de tulburări psihice.
Procedura de adopție în Republica Moldova: Cum are loc și ce condiții sunt în vigoare
Dimensiuni administrative și contexte legislativ-din toate articulațiile
Art. 16 precizează că consimțământul adopționistului sau al familiei adoptatoare se exprimă în fața instanței odată cu soluționarea cererii de încuviințare a adopției. Art. 17 și Art. 18 detaliază cadrul evaluării, instituțiile implicate, valabilitatea atestatului, precum și particularitățile evaluărilor pentru cazuri speciale. Art. 20-23 reglementează contestațiile, procedurile de soluționare și eventualele reevaluări necesare pentru eliberarea/menținerea atestatului.
Acțiunile și cererile referitoare la încuviințarea adopției se desfășoară cu participarea Comisiei pentru protecția copilului, a Comitetului Român pentru Adopții și cu sprijinul procurorului. Instanța competentă este cea în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, iar în situații de competență complexă, pot interveni instanțe superioare conform reglementărilor existente. Cauzele pentru judecarea în instanțe includ cereri de încuviințare a adopției, precum și aspecte de separare sau nulitate, în conformitate cu normele legale aplicabile.
În final, adopția poate fi o soluție legală pentru persoane sau familii care își doresc să devină părinți, asumându-și responsabilitatea pentru copil pe termen lung, cu implicații naționale și, în caz de adopții internaționale, cu respectarea normelor internaționale de protecție a copiilor.
tags: #drept #maternitate #adoptie