Copilul prematur este un copil născut prea devreme, înainte de 37 de săptămâni împlinite de sarcină. Fătul se dezvoltă pe tot parcursul sarcinii, având nevoie de 40 de săptămâni pentru ca organele sale - creierul, plămânii, ficatul, rinichii, intestinele etc. De cele mai multe ori, cauza producerii unei nașteri premature nu este cunoscută. Cu cât vârsta de gestație este mai mică, cu atât ne putem aștepta ca nou-născutul prematur să se adapteze mai greu și să apară mai multe complicații.
“Poate să îi dea biberonul, să se ocupe de eructație sau de inevitabilul schimbat de scutec care urmează.” Nou-născuții prematuri au risc mare de infecții grave, deoarece imunitatea lor este scăzută, iar susținerea lor în viață în secțiile de terapie intensivă neonatală necesită intervenții agresive (intubație oro-traheală, montare de catetere centrale sau de branule, recoltare de analize). Este foarte important ca sarcinile să fie urmărite corect și să se stabilească riscul de naștere prematură. Toți nou-născuții prematuri trebuie urmăriți pe parcursul internării și după externarea din maternitate din punctul de vedere al dezvoltării neuromotorii și cognitive, precum și din punctul de vedere al complicațiilor oftalmologice (cecitate) și ale auzului.
Primele zile ale bebelușului prematur: evaluare, stabilizare și îngrijire a dezvoltării
Primele zile ale unui bebeluș prematur pot fi dificile, uneori chiar critice. Un copil prematur se naște înainte de a 37-a săptămână de sarcină. În primele zile de viață, bebelușii prematuri au nevoie de îngrijire specializată pentru a răspunde nevoilor și vulnerabilităților lor unice. Iată ce se întâmplă de obicei în această perioadă critică: evaluarea medicală amănunțită, stabilizarea stării prin intervenții pentru respirație și circulație, îngrijirea dezvoltării și implicarea părinților în activități de legătură familiare.
Reguli pentru hrănirea bebelușului prematur în primele zile de viață și reguli pentru igiena bebelușului prematur în primele zile de viață sunt fundamentale pentru minimizarea complicațiilor. Reguli pentru hrănirea bebelușului prematur în primele zile de viață necesită o atenție deosebită și tehnici specializate pentru a se asigura că nevoile nutriționale ale acestuia sunt satisfăcute, minimizând în același timp riscul de complicații. Menținerea unei igiene adecvate este crucială pentru a minimiza riscul de infecție și pentru a promova bunăstarea generală.
Nutriția prematurului: de la parenteral la enteral, recomandări și principii
Alimentația prematurului implică utilizarea nutriției parenterale totale sau parțiale atunci când tractul digestiv nu poate asigura aportul necesar. Nutriția parenterală include macronutrienți (glucoză, aminoacizi, lipide), vitamine, electroliți și minerale, administrate pe cale intravenoasă, uneori prin catetere centrale, datorită osmolalității ridicate a soluțiilor. În faza I, imediat postnatal, se urmărește o balanță optimă a lichidelor, pentru a evita hipovolemia și pierderile insensibile, cu un necesar caloric de 40-60 kcal/kg/zi. Pentru prematuri sub 1000 g, se folosesc soluții de glucoză cu concentrații adaptate (5%, 7,5%, 10%, 12,5%), monitorizând glicemia cu atenție, deoarece hipoglicemia sau hiperglicemia pot influența semnificativ prognosticul.
Infuzia de proteine (aminoacizi) începe din prima zi de viață, cu doze de 1-1,5 g/kg/zi, crescând treptat. Oftalmologia și dezvoltarea neuromotorie pot beneficia de un aport proteic inițial ridicat, iar ESPGHAN recomandă la prematuri extrem de mici un aport proteic de 3,6-4,1 g/100 kcal sau 4-4,5 g/kg/zi. Lipidele, cu conținut de 10% sau 20%, includ surse precum uleiuri vegetale, ulei de pește (Omegaven) sau formule SMOF-lipids, care pot facilita creșterea și reduc inflamația. Se recomandă administrarea lipidelor din primele 24 de ore, cu creștere zilnică până la 3-4 g/kg/zi, și monitorizarea trigliceridelor (<250 mg/dl ideal).
Nutriția enterală precoce, în special cu lapte matern, este indicată pentru prematuri ELBW, începând cu 20 ml/kg/zi fracționat în 7-8 mese, cu progresie în funcție de toleranța digestivă (rezidu gastrice ≤ 20%). Alimentația continuă este mai avantajoasă caloric decât cea intermitentă. Suplimentarea cu probiotice poate facilita motilitatea intestinală și imunitatea locală, în special când laptele matern nu poate fi utilizat.
Rolul nutriției personalizate este esențial: analiza biochimică a laptelui matern, determinarea proteinelor, glucidelor și lipidelor, suplimente proteice și fortificanți, plus nutriția parenterală calculată pentru a evita catabolizarea excesivă. În stările septice sau hemodinamice instabile, dozele de aminoacizi pot fi reduse la 2,5 g/kg/zi pentru a minimiza riscul de colestază.
Diversificarea și asigurarea necesarului energetic pe termen lung
La prematuri, evaluarea diversificării se face folosind vârsta corectată (correspondentă cu data la care ar fi trebuit să se nască, la 40 de săptămâni). Regulile de aur spun să se privească copilul, nu calendarul: stadiul de dezvoltare și starea generală contează mai mult decât numărul de luni. Înainte de diversificare, medicul pediatru trebuie să acorde aprobarea. De regulă, se începe cu cereale fortificate cu fier, apoi se introduc piureuri de legume și fructe, iar ulterior oul și carnea, adaptând textura la capacitatea de mestecare și înghițire a copilului.
Laptele matern rămâne baza nutrițională, iar dacă este necesar, se folosesc formule speciale pentru prematuri, adaptate cerințelor energetice și nutriționale. Pentru a proteja flora intestinală, se pot utiliza cereale fortificate specifice și formule adecvate pentru prematuri. Alimentația solidă este introdusă treptat, în funcție de abilitatea de mestecare și înghițire, cu flexibilitate în cazul refuzurilor și variațiilor zilnice normale.
Bebelușii prematuri explicați: Tot ce trebuie să știe fiecare părinte | NICU, naștere prematură și îngrijirea bebelușilor
Monitorizarea și evoluția post-spitalizare
Toti copiii născuți prematur necesită supraveghere medicală pentru monitorizarea ritmului de creștere și stării de sănătate după externare. Chiar dacă alăptarea este mai dificilă la prematuri, beneficiile rămân, iar legătura mama-copil este susținută prin hrănire cu lapte matern sau cu formule adaptate. Se recomandă monitorizarea creșterii și a aportului alimentar, iar în cazul insuficienței materne, mulsul și utilizarea biberonului pot facilita dezvoltarea și lactația.
Concluzia practică pentru părinți
Important este să nu grăbești diversificarea la bebelușii prematuri; timpul și stadiul de dezvoltare al fiecărui copil dictează momentul optim. În alegerea momentului potrivit pentru diversificare, există o regulă explicită: ne uităm la copil, nu în calendar. Discuțiile cu medicul neonatolog și pediatrul sunt esențiale pentru stabilirea planului individual de nutriție și diversificare, adaptat nevoilor fiecărui prematur.
tags: #dupa #cat #timp #asimileaza #prematurii #mancarea