Importanța limbii materne în dezvoltarea cognitivă și culturală

Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporţional între competenţa în limba maternă şi învăţarea unor noi limbi străine. Dezvoltarea unei competenţe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însuşirea unei a doua sau a treia limbi. Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai uşor de la învăţarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită.

Considerată o competenţă esenţială pentru viaţa în societatea mileniului al treilea, comunicarea eficientă reprezintă unul dintre subiectele preferate ale lingviştilor şi nu numai. Dezvoltarea profesională, individuală şi culturală depind astăzi de competenţa lingvistică în două sau chiar mai multe limbi. Paşii de urmat pentru a face trecerea de la limba maternă la multilingvism au reprezentat un subiect de studiu extins în ultimele decenii.

Transferul lingvistic între limbi înrudite

Studiul realizat arată că există factori care determină folosirea mai multor limbi în educaţie sau introducerea mai multor limbi de studiu în curriculum. În ţări cu o populaţie eterogenă, multilingvismul facilitează comunicarea şi colaborarea între şi în comunităţi. Un alt factor demn de menţionat pentru promovarea multilingvismului îl reprezintă dorinţa de promovare a identităţii naţionale, ceea ce ar justifica folosirea mai multor limbi în educaţie. Numeroase ţări susţin învăţarea limbilor străine în şcoli pentru promovarea şi dezvoltarea naţională sau regională.

Studiile indică trăsături cheie pentru succes în învăţarea limbilor străine: susţinere din partea familiei şi a comunităţii; stăpânirea foarte bună a limbii materne ca premisă esenţială pentru dezvoltarea intelectuală; copiii pot învăţa o limbă nouă într-o varietate de moduri, în funcţie de personalitatea proprie şi de mediul socio-cultural; competenţele cognitive şi lingvistice se transferă; profesorii trebuie să fie foarte experimentaţi în folosirea şi predarea limbii străine.

Transferul lingvistic se poate realiza cu mai multă uşurinţă pornind de la limba maternă spre o limbă înrudită. De exemplu, un vorbitor de limbă engleză va învăţa mai uşor limba germană datorită asemănărilor dintre cele două limbi, decât limba rusă. Între engleză şi rusă posibilitatea transferului este extrem de redusă sau chiar inexistentă. Transferul lingvistic este de asemenea favorizat de dezvoltarea optimă a capacităţii de exprimare în limba maternă, iar educaţia bilingvă poate avea un succes sporit în astfel de contexte.

Bilingvismul și dezvoltarea cognitivă

Numeroase studii au adus dovezi despre influenţa pozitivă a bilingvismului asupra dezvoltării cognitive. Cummins, Swain şi Bialystok au demonstrat că bilingvismul sporeşte creativitatea, abilităţile de vedere spaţială, conceptualizarea şi conştientizarea meta-lingvistică. Elevii bilingvi au o flexibilitate cognitivă sporită datorată faptului că învăţarea unei limbi străine creează condiţii propice pentru dezvoltarea strategiilor de procesare specifice. Cu cât este mai bună cunoaşterea limbii, cu atât mai mare impactul asupra proceselor cognitive.

McLaughlin şi Nayak argumentează că elevii avansaţi în studiul unei limbi străine folosesc o gamă mai largă de strategii de învăţare decât începătorii. Nayak şi colab. au arătat că elevii multilingvi pot trece mai uşor de la o strategie la alta în funcţie de cerinţele sarcinilor de lucru. Vorbitorii mai experimentaţi au o eficienţă sporită în utilizarea strategiilor implicite de învăţare. Comunicarea socială evidenţiază beneficii ale bilingvismului şi multilingvismului: copiii bilingvi sunt mai receptivi la nevoile interlocutorilor în comparaţie cu monolingvii.

Perspective educaționale asupra învățării a doua sau a treia limbi

În învăţarea unei a doua sau a treia limbi, vârsta este un factor central. Singleton şi Long oferă exemple despre importanţa vârstei, iar Genesee a demonstrat avantaje pentru începerea mai târzie a învăţării unei a doua limbi. Mulţi cercetători susțin introducerea treptată a unei a doua şi a treia limbi pentru a optimiza rezultatele. În lumina acestor studii, elevii ar trebui să-şi consolideze mai întâi competenţele complexe în limba maternă, înainte de a începe învăţarea unei alte limbi.

Profesorii de limbi străine ar trebui să se familiarizeze cu etapele de dezvoltare a limbajului pentru a eficientiza experienţa de învăţare. Planificarea lecţiilor şi dezvoltarea profesională continuă pot menţine profesorii la curent cu noile tendinţe din cercetarea lingvistică, utilizabile în dezvoltarea bilingvismului şi multilingvismului elevilor.

Rolul limbii materne în identitate, cultură și societate

Limba maternă este esenţială pentru învăţare, facilitează dobândirea abilităţilor de lectură şi scriere şi este o expresie a identităţii noastre. Limba maternă facilitează socializarea şi construirea de semnificaţii culturale în dialog cu ceilalţi. Este un instrument indispensabil pentru stabilirea de legături sociale între oameni şi pentru dezvoltarea creativităţii. În contextul migraţiei şi al diversităţii, accesul la limba maternă literară contribuie la conservarea patrimoniului cultural.

Institutul Limbii Române, subordonat Ministerului Educaţiei, oferă copiilor români din diaspora posibilitatea de a păstra limba maternă literară şi valorile identitare prin cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească. Înfiinţată de UNESCO în 1999, o astfel de zi omagiază dreptul la identitate culturală şi lingvistică. Din perspectiva actuală, migraţia în masă poate conduce la pierderea legăturii cu limba maternă pentru copii născuţi în afara graniţelor, motiv pentru care iniţiativele de menţinere a legăturii cu limba română sunt esenţiale.

Veronica Tcaci, profesoară de limbă română, a lansat proiectul „Vorbește cu Nika românește” în timpul pandemiei pentru a ajuta copiii din diaspora să păstreze legătura cu limba română, arătând cum iniţiativele comunitare pot susţine identitatea lingvistică în contexte noi.

tags: #e #nevoie #de #limba #materna

Postări populare:

• Utilizările supozitoarelor Carpicon „S” în afecțiuni ginecologice
• Alăptarea după naștere: mituri, realități și recomandări pentru fertilitate postpartum
• Constipația copiilor: cauze comune, semne și soluții în timpul alăptării exclusive
• Introducerea sfeclei roșii în dieta bebelușului
• Ghid practic de cadouri pentru nou-născuți: cum să alegi cu încredere