Rolul educativ al mamei a constituit multa vreme tema privilegiata a studiilor privind dezvoltarea copilului si integrarea sa sociala si relatia mama-copil a fost transformata in "cheie"a intelegerii procesului de umanizare si socializare a copilului. Mama devine, daca nu al doilea Dumnezeu, macar instrumentul prin care acesta traseaza destinul copilului: intreaga sa dezvoltare intelectuala si emotionala a acestuia, reusita sa scolara, integrarea sa sociala. Din prima copilarie o mare importanta o au relatiile copilului cu mama.
Lipsit de ingrijirile ei, chiar daca continua sa fie normal alimentat, copilul pierde in greutate, stagneaza in crestere. Relatiile mama-copil sunt decisive in dezvoltarea normala a fiintei umane si aceste relatii raman de neinlocuit. Dragostea materna este prima forma de afectivitate pe care o percepe copilul. De ea depinde intreaga influenta nedefinita, subtila, pe care mama o are asupra copilului si prin care ea il modeleaza, il educa. Din dorinta de a nu-si supara mama, de a nu pierde dragostea ei, copilul este gata sa se supuna, sa accepte anumite reguli de comportare. De aceea, de modul cum mama stie sa foloseasca franele dragostei, depinde si influenta lui educativa.
Relatiile mama-copil sunt strans legate de celelalte relatii intrafamiliale. In cazul unei stari afective normale intre soti, dragostea mamei pentru copil devine, prin compensatie, captiva, prelungind starea de dependenta a copilului printr-o fixatie exagerata. Pentru copil, mama reprezinta termenul de referinta al celor dintai raporturi pe care el le statorniceste cu viata si cu lumea. Si din legatura absolut unica a copilului cu mama se vor desprinde treptat cele doua realitati: pe de o parte, propria fiinta, iar pe de alta parte, mama. Cu ajutorul mamei, copilul descopera lumea din imediata lui apropiere si sub protectia ei capata inteles fiecare lucru, mama apare ca initiatoare pentru viata, la inceput pe plan emotional si afectiv, apoi intelectual si cultural.
Aceasta functie initiatoare a mamei comporta si alte aspecte: mai intai mama este prima autoritate cu care se confrunta copilul. Pentru a pastra dragostea mamei, copilul va invata primele reguli si obligatii, isi va impune renuntari si restrictii, primele forme ale moralei. In al doilea rand, relatia cu mama este prima relatie a copilului fiind important din acest punct de vedere tonalitatea acestei prime legaturi. Si aceasta pentru ca relatiile sale viitoare, fata de alte persoane vor aparea ca un ecou al acestei prime relatii.
Potrivit conceptiei lui Alfred Adler, mama este aceea careia ii revine misiunea modelarii copilului in asa fel incat acesta sa nu devina robul unui egoism care mai tarziu va cauta sa-i inrobeasca pe toti cei cu care necesarmente vine in contact social. De aceea cea dintai indatorire a mamei este de a sadi in constiinta copilului sentimentul comuniunii sociale, cultivandu-i ideea fundamentala ca traieste intr-o lume in care nu este altceva decat un om intre oameni. Sunt destui copii care, neprimind de la mamele lor aceasta idee, ignora faptul ca au semeni. Printre acestia se numara indeosebi orfanii si copii ilegitimi. Copii lipsiti, de obicei, de simtul vietii sociale cresc fara a se orienta in societate.
Absenta simtului social ii caracterizeaza si pe copiii sluti, pe cei nedoriti si pe cei infirmi. Daca mama (parintii, in general ) nu-si indeplineste functia de a-i forma pe copii in perspectiva integrarii sociale, atunci rolul acesteia trebuie asumat de gradinita de copii sau de scoala, care are de corectat greselile comise de familie in formarea viitorilor adulti si membri egali ai societatii. Un alt rol al mamei este acela de consolidare a sentimentului sigurantei pentru copil. Modul cum isi va indeplini rolul de agent securizant, de initiator, de ghid si de model va influenta intreaga personalitate a copilului.
Mama este o mediatoare indispensabila pentru viata; ea este aceea care trebuie sa cultive sentimentul de comuniune, sa-l calauzeasca si sa-l orienteze catre ceilalti. Exista insa puncte de trecere primejdioase, unde dezvoltarea poate esua, ca de exemplu atunci cand mama nu are un autentic spirit de cooperare, asa incat nu este de loc capabila sa dezvolte sentimentul de comuniune; sau cand nu opereaza decat cu propriul ei copil, nu si cu altii. In acest caz isi leaga atat de strans copilul de dansa, incat compromite evolutia ulterioara a acestuia.
Rolul mamei este legat si de o alta functie esentiala. In perioada primilor ani de educare a copilului, ea trebuie sa stimuleze interesul nascand al acestuia pentru semenii sai, ferindu-i sa fixeze acest interes asupra ei. Copii rasfatati, de exemplu, nu manifesta interes decat fata de mama lor sau fata de persoana care ii ingrijeste, excluzandu-le din sfera lor de interes pe toate celelalte persoane. In afara de aceasta, copilul trebuie pregatit in ceea ce priveste posibilitatea aparitie in familie a unor fratiori sau surioare.
Cele semnalate mai sus reprezinta greseli capitale; insa exista si alte faze periculoase in dezvoltarea copilului. Pot exista situatii in care mama dispare din existenta copilului (deces, divort) provocand prabusirea sentimentului de siguranta, inchidere in sine si rupere in oarecare masura a contactului cu mediul exterior. Aceasta carenta a ingrijirii materne este generatoarea unor tulburari grave in sfera afectivitatii si in cea intelectuala. Specialistii in domeniu spun ca din acest punct de vedere este esential ca pana la 3 ani copilul sa traiasca efectiv langa mama sa sau, la nevoie, alaturi de o inlocuitoare a mamei stabila, constanta. Experienta de viata arata insa ca si mai tarziu despartirea prelungita de mama, datorita plasarii in camine sau gradinite cu program prelungit, poate avea consecinte negative. Nu atat regimul educativ din aceste institutii, cat mai ales separarea de familie determina aparitia sentimentului de frustrare afectiva, copilul simtindu-se respins si neglijat.
Carenta materna provoaca tulburari grave in dezvoltarea copilului, in special in aceea ce priveste formarea personalitatii si in sfera initierii pentru viata concreta. Concluzia care se desprinde de aici este aceea ca separarea sa nu se faca prea devreme, sa fie progresiva si copilul sa fie desprins incet cu despartirea de parinti. De asemenea, separarea sa nu se extinda pe toata durata zilei, pentru ca mama sa se poata dedica copilului, comunicand cu el, esentiala fiind calitatea relatiilor dintre mama si copil si timpul petrecut impreuna.
Ca si definitie, aptitudinile parentale reprezinta componente instrumental-operationale ale personalitatii parintilor ce favorizeaza cresterea influentelor exercitate in relatiile cu copii. Comportamentul matern ca si cel patern sunt conditionate in mare masura de prezenta aptitudinilor parentale pentru ca prezenta acestora confera celor doua comportamente flexibilitate; lipsa lor da o anumita "coloratura`" comportamentului parental cu influenta directa asupra profilului psihocomportamental al copilului. In conceptia Corneliei Dimitriu, se contureaza o serie de profile ce evidentiaza lipsa aptitudinilor parentale, profile ce influenteaza in mod direct personalitatea copilului.
Tipuri de profiluri parentale si impactul lor
1. mama rigida- controlatoare- acest tip de comportament exagereaza amestecul in toate activitatile si in legatura cu toate inclinatiile copilului; nu admite sa i se ascunda ceva; acest comportament provoaca la copil o conduita esential timida, supusa, docila si conformista.
2. mama protectoare infantila- trateaza copilul de varsta scolara ca pe un copil de varsta mica si este anxios preocupata de a-l feri de orice dificultate si frustrare. Favorizeaza prin atitudinea sa aparitia dezamagirilor, a obsesiilor, a fobiilor, a starilor anxioase si blocarea maturizarii copilului.
3. mama partinitoare- manifesta preferinta pentru unii dintre copii. Aceasta atitudine descurajeaza profund ceilalti copii ignorati sau le poate dezvolta un puternic sentiment de competitie adresat fratilor preferati mamei, iar mai tarziu colegilor sau prietenilor de grup.
4. mama slaba si indiferenta- oscileaza permanent intre "da" si "nu", evita sa ia o atitudine ferma si coerenta in problemele de educatie sau disciplina; nu-si poate adapta conduita la aceea a copilului, provocand astfel la acesta forme de neliniste si agitatie, mergand pana la agresivitate.
5. mama supraindulgenta- manifesta o toleranta excesiva fata de copil, care in felul acesta are o dezvoltare vicioasa. Asemenea atitudine provoaca si intretine la copil incapacitarea de a infrunta dificultatile, frustrarile inevitabile si stimuleaza stari colerice, ostilitate si nesocietate.
6. mama degeneratoare- manifesta dispret fata de interesele si aptitudinile copilului, provocand reactii de agresivitate, indisciplina, reactii regresive, tendinta spre minciuna prin care el isi apara inconstient trebuinta de autorealizare.
7. mama excesiv ambitioasa- cere in permanenta dovezi ale unei capacitati care o depaseste pe cea naturala a copilului, stimulandu-l sa depuna eforturi peste puterile lui. Neputand sa satisfaca ambitiile mamei, copilul se fixeaza pe stari de nemultumire, cedeaza, si renunta sa invete a se achita de sarcini.
8. Toate campurile sunt obligatorii. Penalizăm cabinetele cu autorecomandări! Sa iei cei mai buni oameni cu putinta si sa ii pui sa lucreze la un loc nu iti garanteaza intotdeauna rezultate. Dimpotriva, iti poate da foarte multe batai de cap. Cel mai usor de vazut acest lucru este in sporturile de echipa - tocmai pentru ca acolo ideea de echipa se schimba aproape dupa fiecare sezon (prin aducerea de membri noi in echipa, de antrenor nou, de investitor etc.).
Aplicatii practice si exemple din domenii variate
Echipele, indiferent daca vorbim despre sport, afaceri sau proiecte educaționale, trec prin etape de dezvoltare similare cu cele descrise pentru relația mama-copil. Fiecare echipa care se formeaza are o evolutie proprie pana la performanta si autonomie. Un exemplu bine cunoscut este modelul lui Bruce Tuckman (1965) despre formare, furtunari si performanta, aplicat de multi lideri pentru a intelege dinamica grupului. Faza de formare implica precautie si timiditate, urmata de conflict, apoi consens, apoi activitati sociale si, in final, performanta.
In sporturi de echipa de top, cum ar fi fotbalul, este evident ca o echipa poate aduna cei mai buni jucatori, dar fara o viziune comuna si o gestionare bine articulata, performanta poate scadea. Acest fenomen este analizat si în mediile non-sportive: antreprenorii observa ca intervenția parentală excesivă poate frâna desprinderea individului, ceea ce intareste nevoia unei filozofii clare si a unei transpuneri eficiente a viziunii in actiune. Analogiile intre cresterea copilului si formarea unei echipe subliniaza importanta construirii unei viziuni comune si a ocupării clar definite a rolurilor în echipă.
In plan educational, reforma in invatamant vvizeaza dezvoltarea capacitati, deprinderi si competente necesare integrarii intr-o societate in transformare rapida. Prin OMEN nr.3393/2017, au fost aprobate noi programe scolare pentru invatamantul gimnazial, aplicate in 2017-2018, iar pentru clasa a VIII-a in 2020-2021. Disciplina Limba si Literatura Romana joaca un rol central in formarea competentelor de comunicare in limba materna si in limbile straine, precum si in invatarea de a gasi expressii si interactiuni adecvate in contexte sociale si culturale.
Competențele includ comunicarea în limba maternă, competențe digitale, matematice, științe, competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat, precum și exprimarea culturală. Aceste componente definesc cadrul pentru dezvoltarea unui adult capabil să participe activ în viața socială și profesională, în contextul unei societăți aflate într-o transformare continuă. Programa pentru Limba si Literatura Romana, clasele V-VIII, este orientata spre formarea acestui ansamblu de competente, adaptate noilor cerinte ale societatii moderne.
Postări populare:
- Rolul medicului pediatru: responsabilități esențiale și impact
- momentul optim pentru testul de sarcină
- Inspirație pentru părinți: argint pentru copii la SaraTremo
- Explorarea utilizării celulelor stem și a cerurilor în cosmetică: ingrediente cheie și mecanisme
- Află totul despre triciclete și dezvoltarea copiilor