V-ați oprit vreodată să vă gândiți ce s-ar întâmpla dacă limba voastră maternă ar dispărea? Ar fi, cu siguranță, foarte trist. Cu toate acestea, dispariția limbilor este o realitate. De pe Google, aflăm că aproape jumătate din limbile cunoscute astăzi sunt pe cale de dispariție. Diversitatea lingvistică este o parte a diversității biologice. Atunci când dispar specii de animale sau plante, planeta are de suferit. Tot așa, dacă limbile s-ar pierde și am ajunge să comunicăm doar în engleză, spaniolă, germană, franceză și chineză, întreaga lume ar fi mult mai săracă.

Dar ce este o limbă maternă? Limba maternă este prima limbă pe care o persoană o învață în primii ani de viață și pe care o va folosi pe tot parcursul vieții, ca instrument de gândire și comunicare. Modul în care gândim și ne definim este strâns legat de limba noastră maternă. Fiecărei limbi îi corespunde o cultură specifică. Orice limbă este asociată cu un mod diferit de a vedea realitatea. Când vorbim de limba maternă, ne referim la limba pe care ființa umană o dobândește de la părinți sau în cadrul familiei lărgite. În acest mediu imediat, limba maternă se dobândește în mod natural, fără intervenții lingvistice conștiente, de aceea este, în general, limba în care se atinge cel mai mare grad de competență lingvistică atunci când sunt cunoscute sau stăpânite și alte limbi.

Limba maternă este esențială pentru învățare, deoarece facilitează dobândirea abilităților de lectură și scriere, abilități care stau la baza dezvoltării personale. De asemenea, este o expresie unică a identității noastre, a unității noastre ca popor și o sursă de cunoaștere și de dezvoltare a creativității. Din momentul în care un copil este introdus într-o limbă nouă, trebuie să îi oferim oportunități pentru ca acesta să continue să își dezvolte utilizarea primei limbi, deoarece acest lucru va facilita învățarea unor niveluri mai complexe de competențe și cunoștințe, proces pe care modelele de educație multilingvă îl încurajează pentru a construi o punte către învățarea unei noi limbi.

Pe lângă aceasta, limba este poate singurul mijloc prin care are loc procesul de socializare între ființele umane, prin care vorbitorul construiește sensuri pentru a le schimba în dialog cu ceilalți, construind noi semnificații sociale și culturale. Existența umană este indisolubil legată de relațiile sociale, menținute prin comunicare și dialog. Comoara spirituală a oricărei națiuni este limba. Cel mai important lucru pentru orice persoană este limba în care învață mai întâi să vorbească și să recunoască lumea. Aceasta este limba copilăriei, limba vorbită în familie, limba primelor relații în societate.

Statul român, prin intermediul Institutului Limbii Române, direct subordonat Ministerului Educației, oferă copiilor români care trăiesc în diaspora, șansa de a intra în contact atât cu limba lor maternă literară, cât și cu valori ale patrimoniului cultural românesc, prin cursul de limbă, cultură și civilizație românească. Metodele tradiţionale de predare au fost considerate ȋn ultimele decenii ȋnvechite şi chiar depăşite, mulţi teoretinicieni militând pentru metodele moderne, care şi-au dovedit importanţa şi utilitatea mai ales ȋn contextual pandemic actual, ȋn şcoala online. Cu toate acestea, metodele tradiţionale de predare şi-au arătat utilitatea ȋn ultimii ani şi s-au făcut resimţite treptat, Ȋn predarea unei limbi străine, deoarece s-a ajuns la o suprasaturaţie de metode moderne interactive şi online, elevii fiind mult prea familiarizaţi cu ele şi ajungând uneori să se plictisească uşor de acestea.

Astfel, dacă metoda traducerii dintr-o limbă străină, ȋn limba maternă şi invers a fost intens criticată de mulţi specialişti, de-a lungul vremii, aceasta a reapărut ȋn contextul olimpiadelor şcolare de limbi moderne, din anii recenţi, precum şi ȋn manualele de nivel gimnazial, ce urmează noile programe şcolare, demonstrând astfel importanţa ei majoră, ȋn predarea şi ȋnvătarea unei limbi străine. Dacă metodele moderne de predare-ȋnvăţare ȋncurajează asimilarea limbii prin exemple, imagini, situaţii de comunicare, cele tradiţionale pun accent pe traducere ȋn limba maternă şi prin realizarea unor exerciţii repetitive, prin care elevul poate să ȋnsuşească mai bine limba străină pe care o ȋnvaţă.

La vârste timpurii, ȋn primii ani de studiu a unei limbi străine este absolut necesar ca profesorii le traducă elevilor ȋn limba maternă, elementele pe care nu le pot deduce din context sau să le explice anumite chestiuni gramaticale ȋn limba maternă, pentru o bună fixare a cunoştinţelor noi. Totodată, ȋn ultimii ani, ȋn România, documentaţia specifică şi obligatorie, cum ar fi planificările calendaristice şi pe unităţi, care trebuiau redactate ȋn limba străină de predare, au revenit la conţinut total ȋn limba română. În ceea ce priveşte experienţa mea personală ca profesor de limba engleză, la ciclurile primar, gimnazial şi liceal, pot afirma că am ȋncercat mereu să păstrez un echilibru ȋntre metodele moderne şi cele tradiţionale de predare, cele din urmă dovedindu-se adesea mai de încredere şi mai utile decât primele, fiind uneori criticată sub acest aspect, de către persoane competente, mai ales deoarece la ȋnceputul carierei foloseam destul de frecvent limba maternă la clasele cu nivel scăzut de limbă sau la cele de ciclu primar. În concluzie, trebuie să conştientizăm faptul că tradiționalul nu este neapărat depăşit, precum şi că metodele moderne nu sunt ȋntotdeauna cele mai reuşite.

Dezvoltarea vorbitorilor bilingvi și transferul lingvistic

Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporțional între competenţa în limba maternă și învăţarea unor noi limbi străine. Dezvoltarea unei competențe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însușirea unei a doua sau a treia limbi. Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai ușor de la învățarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită.

Transferul lingvistic este de asemenea favorizat de dezvoltarea optimă a capacităţii de exprimare în limba maternă. În cazul transferului între limbi înrudite, engleză-germană sau română-engleză, exemplele arată că elevul poate asimila mai rapid dacă similitudinile sunt rostite clar. Swain et al. (1990) au demonstrat că abilităţile de comunicare dobândite în context formal ajută la învăţarea unei limbi străine. Astfel, elevii bilingvi cu bune abilităţi de comunicare în limba maternă şi o altă limbă străină manifestă o mai mare uşurinţă în învăţarea unei a treia limbi, în comparaţie cu elevii cărora le lipsesc abilităţile menţionate.

Perspective educaționale asupra învăţării celei de-a doua sau a treia limbi străine indică importanța transferului lingvistic în contexte formale, informale sau combinate. Concluzia este că există o formă de multilingvism progresiv, în care bilingvismul înlesneşte învăţarea unei noi limbi. Între engleză şi rusă, transferul este mai redus decât între engleză şi germană, datorită similitudinilor între limbile înrudite.

Beneficiile cognitive ale bilingvismului

Numerose studii au adus dovezi despre influența pozitivă a bilingvismului asupra dezvoltării cognitive. Cummins, Swain și Bialystok au demonstrat că bilingvismul sporește creativitatea, abilitățile de vedere spațială, conceptualizarea și conștientizarea meta-lingvistică. Elevii bilingvi au o flexibilitate cognitivă sporită datorată faptului că învățarea unei limbi străine creează condițiile propice pentru dezvoltarea strategiilor de procesare specifice. Cu cât este mai bună cunoașterea limbii, cu atât mai mare impactul asupra proceselor cognitive.

Transferul lingvistic poate fi pozitiv sau negativ. Diferența lingvistică afectează transferul: un englez-german transfer pozitiv este posibil datorită similitudinilor, în timp ce transferul română-engleză poate provoca dificultăți, necesitând atenție în predare. Profesorii trebuie să fie conștienți de diferențele dintre L1 și L2 pentru a ajuta elevii să depășească dificultățile și să reducă numărul de greșeli de transfer.

Educația bilingvă în practică

Pașii de urmat pentru a face trecerea de la limba maternă la multilingvism includ consolidarea competențelor în limba maternă înainte de a începe o a doua limbă. Profesorii ar trebui să se familiarizeze cu etapele de dezvoltare a limbajului pentru a eficientiza experiența de învățare prin cele mai bune strategii de creștere a abilităților comunicative. Nu doar planificarea lecțiilor, ci și dezvoltarea profesională continuă sunt esențiale pentru menținerea la vârf a tendințelor cercetării lingvistice în practică.

Infografic: Beneficiile și provocările educației bilingve

Dimensionarea socială a limbii

Limba reprezintă instrumentul fundamental al comunicării, prin intermediul căruia ne exprimăm sentimentele și socializăm. Limba maternă poate fi promovată în mediul educațional prin programe de educație bilingvă, iar transferul de competențe între limbile copilului este o ofertă valoroasă pentru dezvoltarea acestuia. Limba maternă este limba pe care o folosim pentru a gândi, a visa și a simți emoții, oferind totodată baza pentru învățarea unei alte limbi.

Contează limba maternă? | Cât de importantă este o limbă maternă bine dezvoltată pentru un copil?

Impactul tehnologiilor avansate

Inteligența artificială poate facilita traducerea instantanee și comunicarea în timp real, dar poate influența și dispariția diversității lingvistice dacă limbile dominante devin dominante în continuare. Pe termen lung, IA poate accelera dispariția limbilor minoritare, iar modele lingvistice mari pot dependă de limbile cu baze de date rezultate, punând în pericol echilibrul lingvistic global.

Limba maternă ca patrimoniu și identitate

Limba română este descrisă ca o limbă frumoasă, bogată și dulce, cu poeți remarcabili. Cuvântul „dor” este un exemplu de nuanță specifică poporului român, iar limba română poartă în sine poetice și identitare valențe profunde. Însă sentimentul de proprietate asupra unei limbi nu este exclusiv românesc: orice limbă are termeni și nuanțe unice, iar modul în care numim concepte modelează percepția realității.

tags: #edu #ro #barem #limba #materna

Postări populare: