V-ați oprit vreodată să vă gândiți ce s-ar întâmpla dacă limba voastră maternă ar dispărea? Ar fi, cu siguranță, foarte trist. Cu toate acestea, dispariția limbilor este o realitate. De pe Google, aflăm că aproape jumătate din limbile cunoscute astăzi sunt pe cale de dispariție. Diversitatea lingvistică este o parte a diversității biologice. Atunci când dispar specii de animale sau plante, planeta are de suferit. Tot așa, dacă limbile s-ar pierde și am ajunge să comunicăm doar în engleză, spaniolă, germană, franceză și chineză, întreaga lume ar fi mult mai săracă.
Limba maternă este prima limbă pe care o persoană o învață în primii ani de viață și pe care o va folosi pe tot parcursul vieții, ca instrument de gândire și comunicare. Modul în care gândim și ne definim este strâns legat de limba noastră maternă. Fiecărei limbi îi corespunde o cultură specifică. Orice limbă este asociată cu un mod diferit de a vedea realitatea. Când vorbim de limba maternă, ne referim la limba pe care ființa umană o dobândește de la părinți sau în cadrul familiei lărgite. În acest mediu imediat, limba maternă se dobândește în mod natural, fără intervenții lingvistice conștiente, de aceea este, în general, limba în care se atinge cel mai mare grad de competență lingvistică atunci când sunt cunoscute sau stăpânite și alte limbi.
În cazul copiilor noștri, care au o limbă de predare în școală diferită de limba lor maternă, limbă adoptivă care este cunoscută de către părinții lor într-o mai mică sau mai mare măsură, este de la sine înțeles că acești copii nu ajung la școală fără anumite competențe lingvistice. Cu toții au avut experiențe anterioare de la o vârstă foarte fragedă, care au fost dobândite prin intermediul primei lor limbi, limba română, limbă pe care au auzit-o încă de la naștere și în care familia lor a comunicat cu ei. Sunt cunoștințe pe care le pot folosi atunci când încep educația școlară. Limba maternă este limba pe care se bazează cea mai mare parte a înțelegerii lor, a vocabularului și a cunoștințelor de bază. Limba maternă este esențială pentru învățare, deoarece facilitează dobândirea abilităților de lectură și scriere, abilități care stau la baza dezvoltării personale. De asemenea, este o expresie unică a identității noastre, a unității noastre ca popor și o sursă de cunoaștere și de dezvoltare a creativității.
Din momentul în care un copil este introdus într-o limbă nouă, trebuie să îi oferim oportunități pentru ca acesta să continue să își dezvolte utilizarea primei limbi, deoarece acest lucru va facilita învățarea unor niveluri mai complexe de competențe și cunoștințe, proces pe care modelele de educație multilingvă îl încurajează pentru a construi o punte către învățarea unei noi limbi. Pe lângă aceasta, limba este poate singurul mijloc prin care are loc procesul de socializare între ființele umane, prin care vorbitorul construiește sensuri pentru a le schimba în dialog cu ceilalți, construind noi semnificații sociale și culturale. Existența umană este indisolubil legată de relațiile sociale, menținute prin comunicare și dialog.
Comoara spirituală a oricărei națiuni este limba. Cel mai important lucru pentru orice persoană este limba în care învață mai întâi să vorbească și să recunoască lumea. Aceasta este limba copilăriei, limba vorbită în familie, limba primelor relații în societate. Statul român, prin intermediul Institutului Limbii Române, direct subordonat Ministerului Educației, oferă copiilor români care trăiesc în diaspora, șansa de a intra în contact atât cu limba lor maternă literară, cât și cu valori ale patrimoniului cultural românesc, prin cursul de limbă, cultură și civilizație românească.
- Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr, Avrig (Sibiu)
- Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporţional între competenţa în limba maternă şi învăţarea unor noi limbi străine.
Dezvoltarea unei competențe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însușirea unei a doua sau a treia limbi. Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai ușor de la învățarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită. Considerată o competenţă esenţială pentru viaţa în societatea mileniul al treilea, comunicarea eficientă reprezintă unul dintre subiectele preferate ale lingviştilor şi nu numai. Dezvoltarea profesională, individuală şi culturală depind astăzi de competenţa lingvistică în două sau chiar mai multe limbi.
Pașii de urmat pentru a face trecerea de la limba maternă la multilingvism au reprezentat un subiect de studiu extins în ultimele decenii. Un prim pas spre o analiză a parcursului achiziţiei de limbaje noi îl reprezintă invetigaţia factorilor care determină folosirea mai multor limbaje în educaţie sau introducerea mai multor limbi de studiu în curriculumul şcolar. În ţări cu o populaţie eterogenă şi diversitate lingvistică, multilingvismul facilitează comunicarea şi colaborarea între şi în comunităţi. Un alt factor demn de menționat pentru promovarea multilingvismului îl reprezintă dorinţa de promovare a identităţii naţionale, ceea ce ar justifica folosirea mai multor limbi în educaţie.
Numeroase ţări susţin învăţarea limbilor străine în şcoli pentru promovarea şi dezvoltarea naţională sau regională. Studiile realizate asupra programelor de învăţare a limbilor străine indică mai multe trăsături comune considerate cheie pentru succes. Acestea includ: susţinere din partea familiei şi a comunităţii; stăpânirea foarte bună a limbii materne ca premisă esenţială pentru dezvoltarea intelectuală; copiii pot învăţa o limbă nouă într-o varietate de moduri; competenţele cognitive şi lingvistice se transferă; profesorii trebuie să fie foarte experimentaţi în folosirea şi predarea limbii străine.
Studiile efectuate în diferite părţi ale lumii au explicat modul în care are loc transferul lingvistic de la o limbă de studiu la alta. Astfel, cercetătorii au concluzionat că bilingvismul influenţează pozitiv învăţarea unei noi limbi, evidenţiind transferul de la o limbă la alta. Totuşi, strategiile şi contexte care optimizează şi facilitează transferul sunt într-un proces continuu de îmbunătățire şi adaptare pentru o maximă eficienţă a procesului instructiv-educativ. Transferul ca premisă pentru multilingvism a fost studiat de Bild şi Swain (1989), iar ideea centrală a fost diferenţa lingvistică ca punct de referință pentru succesul transferului dintre limbi.
Transferul lingvistic este de asemenea favorizat de dezvoltarea optimă a capacităţii de exprimare în limba maternă. În astfel de contexte, educaţia bilingvă are un succes sporit. Neglijarea educaţiei formale atrage după sine o serie de consecinţe pe plan cognitiv, dar şi lingvistic. Legătura dintre însuşirea limbii materne şi învăţarea uneia sau mai multor limbi străine trebuie cu atât mai mult evidenţiată cu cât, în anumite medii, educaţia formală este neglijată în favoarea utilizării unei limbi minoritare. Swain et al. (1990) au demonstrat că abilităţile de comunicare dobândite în context formal ajută la învăţarea unei limbi străine.
Perspectivă educațională asupra învățării celei de-a doua sau a treia limbi străine arată importanța vârstei, cu cercetări de referință de la Singleton, Long și Genesee. Introducerea timpurie a unei a doua limbi străine poate avea efecte mixte, iar mulți cercetători susțin o abordare graduală, consolidând competențele în limba maternă înainte de a începe învățarea unei alte limbi. Profesorii de limbi străine ar trebui să se familiarizeze cu etapele de dezvoltare a limbajului pentru a eficientiza experiența de învățare a elevilor prin adoptarea celor mai bune strategii de creștere a abilităților comunicative. Astfel, nu doar planificarea lecțiilor, ci și dezvoltarea profesională continuă îi poate ține pe profesori la curent cu noile tendințe din cercetarea lingvistică, pregătind elevii pentru biligvism și multilingvism.
Un studiu de caz relevant indică importanța proiectelor comunitare pentru menținerea limbii materne în diaspora. Veronica Tcaci, profesoară de limbă română cu peste 20 de ani de experiență, a lansat proiectul „Vorbește cu Nika românește” în timpul pandemiei pentru a ajuta copiii să păstreze legătura cu limba română în fața exilului și a izolării sociale. Inițiativa a apărut în timpul pandemiei, când părinții nu aveau posibilitatea de a reveni în țară, iar păstrarea limbii române devenea o provocare majoră în contextul migrației și al schimbării mediului familial.
[Învățați pentru viață] Limbile noastre materne
În contextul actual, provocările identității culturale și a alfabetizării în limba maternă necesită atenție constantă din partea instituțiilor educaționale și a comunităților. Înființată de UNESCO în 1999, această zi servește drept un omagiu adus dreptului la identitate culturală și lingvistică. În mijlocul unei migrații în masă, limba română se confruntă cu noi provocări, deoarece mulți copii născuți din moldoveni în afara granițelor țării își pierd legătura cu limba maternă sau nu o vorbesc deloc.
De asemenea, studiile despre transferul lingvistic, bilingvism și multilingvism subliniază importanța echilibrului între predarea limbilor materne și lingviști moderne, astfel încât elevii să dobândească competențe solide în mai multe limbi fără a diminua identitatea culturală a fiecărei comunități.
tags: #eseu #despre #limba #materna
Postări populare:
- Dezvoltarea sarcinii săptămânală: de la concepție la naștere
- Curbe de sarcină pentru motoare asincrone: înțelegerea funcționării și a pornirii în trepte
- este sigur masajul pentru femeile însărcinate?
- Detalii esențiale pentru mentenanța echipamentelor de securitate la incendiu în campusul Universității din Craiova
- Bebeluș 5 luni care explorează prin sărituri: cauze, diagnostic și îngrijire