PFAPA provine de la denumirile în limba engleză pentru febră periodică - stomatită aftoasă - faringită -adenită. PFAPA reprezintă termenul medical pentru atacuri recurente de febră, tumefierea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului, durere la nivel faringian (în gât) și ulcere dureroase la nivelul cavității bucale (în gură). Această boală afectează copiii în copilăria timpurie, de obicei cu debut înainte de vârsta de cinci ani, având o evoluție cronică, dar benignă, cu tendință spre ameliorare de-a lungul timpului.
Boala a fost recunoscută pentru prima oară în 1987, când a fost denumită sindromul Marshall. Episoadele de febră încep brusc și durează de la trei la șase zile, iar frecvența acestora poate fi regulată (la 3-6 săptămâni). Între episoade, copilul este asimptomatic și activitatea sa este normală. Principalele simptome sunt febra recurentă, durerea în gât, ulcerațiile bucale sau mărirea ganglionilor din zona gâtului. Aceasta inflamație este auto-limitată și nu există semne de inflamație între două episoade. PFAPA nu este o boală infecțioasă și nu este contagioasă.
Diagnostic și scopul tratamentului
Nu există teste de laborator sau proceduri imagistice specifice pentru diagnosticarea PFAPA. Boala este diagnosticată pe baza combinației dintre examinarea clinică și testele de laborator. Rezultatele unor teste din sânge, precum VSH sau PCR, pot fi crescute în timpul atacurilor. Nu există terapie specifică pentru vindecarea sindromului PFAPA; scopul tratamentului este controlarea simptomelor în timpul episoadelor febrile. Paracetamolul sau medicamentele anti-inflamatorii nesteroidiene pot oferi o oarecare ameliorare, iar o doză unică de prednison administrată la apariția simptomelor s-a dovedit eficient în sensul scurtării duratei atacului, deși poate scurta intervalele dintre atacuri.
Pe termen lung, PFAPA poate dura câțiva ani, însă cu timpul intervalele dintre atacuri cresc iar simptomele pot dispărea spontan la unii pacienți. Pacienții cu PFAPA nu dezvoltă complicații majore. Calitatea vieții poate fi afectată de episoadele recurente de febră, iar frecvent părinții se confruntă cu întârzieri în stabilirea corectă a diagnosticului, anxietate și uneori proceduri medicale inutile. Puseele recurente pot afecta frecventarea școlii, motiv pentru care comunicarea cu casa de învățământ este vitală pentru adaptarea nevoilor copilului. Practicarea sporturilor, menținerea unei diete echilibrate și vaccinarea sunt aspecte relevante în managementul general al copiilor cu PFAPA.
Diagnosticul PFAPA în practică
Diagnosticul PFAPA se bazează pe caracteristicile clinice ale episoadelor: febră recurentă, durere la nivel faringian, ulcerații bucale sau mărire de ganglioni în gât, episoade acute de 3-6 zile la intervale regulate. Nu există semne de inflamație între episoade, iar copilul este în stare bună între atacuri. Testele de sânge pot evidenția VSH și PCR crescute în timpul atacurilor, dar nu există un test unic ce stabilește diagnosticul definitiv. Este esențial să se țină un jurnal al episoadelor pentru a evalua frecvența și durata acestora și pentru a diferenția PFAPA de alte tulburări cu febră recurentă sau infecții repetate.
Aftele bucale la bebeluși și copii: cum se manifestă și cum se tratează
Candidoza orală (aftă bucală) este o infecție fungică cauzată de Candida albicans, frecventă la bebeluși, copii mici, adulți cu imunitate slăbită sau persoane tratate cu antibiotice. Aftele sunt leziuni dureroase, de culoare alb-gălbuie, localizate pe limbă, obraji, gingii sau palat, înconjurate de țesut inflamat. Aftele pot apărea ca urmare a proliferării excesive a ciupercii în gură și pot provoca disconfort în timpul alimentării. Această afecțiune nu este contagioasă în toate cazurile, însă poate fi transmisă mamelor la alăptare, ceea ce necesită tratament pentru mamă și copil pentru a preveni reinfecția.
Tratamentul aftelor la bebeluși este individualizat în funcție de severitatea simptomelor și poate include antifungice ca nistatina sau miconazol, administrate pe zonele afectate sau sub formă de soluție orală, aplicate de mai multe ori pe zi timp de câteva zile. Igiena igienică a suzetelor, biberoanelor și a altor obiecte, precum și igiena mamelor care alăptează, sunt esențiale pentru prevenire. În unele cazuri, modificările dietei pot ajuta la prevenirea infecției, însă nu există alimente interzise universal; este recomandat să mențineți o alimentație echilibrată și să evitați zaharurile adăugate, care pot favoriza creșterea ciupercii.
CANDIDOZA BUCALĂ!
PFAPA și impactul asupra vieții copilului
Este crucial ca părinții și profesorii să colaboreze pentru a încuraja copilul să participe la activități școlare normale, adaptate la nevoile sale. Episoadele de febră pot afecta frecventarea orelor, dar cu sprijin adecvat, copiii pot menține un ritm normal de studiu. Practicarea sporturilor este încurajată, iar obiectivul tratamentului este să permită copiilor să desfășoare o viață normală, fără a se simți diferiți de colegi. Nu există sfaturi dietetice specifice pentru PFAPA, dar este recomandată o alimentație echilibrată. Vaccinarea este posibilă, iar planificarea sarcinii poate ține cont de efectele secundare potențiale ale medicamentelor anti-inflamatoare asupra fătului în cazul familiilor cu istoric PFAPA.
Posibile complicații și tratamente de suport
Calitatea vieții poate fi afectată de perioadele de febră și deîngrijorarea părinților. Pe termen lung, PFAPA poate dispărea spontan sau deveni mai puțin severă înainte de vârsta adultă. Puseele recurente pot duce la anxietate, iar întârzierile în stabilirea diagnosticului pot genera proceduri medicale inutile. Între episoade, copilul este activ și aparent sănătos, iar impactul asupra dezvoltării școlare poate fi minim dacă se gestionează corect perioadele febrile și se asigură hidratarea și alimentația adecvată în timpul atacurilor.
Suplimente, terapii și abordări complementare
În tratamentul afecțiunilor orofrontale recurente se folosesc clorhexidina și octenidina ca agenți antiseptici pentru decontaminarea cavității orale și reducerea bacteriilor. Vitaminele din grupul B (pentru exemplu B5, B2, B3) pot accelera vindecarea mucoasei orale și au efect antiinflamator. Diverse terapii naturale sau suplimente au fost sugerate pentru reducerea durerii și promovarea vindecării, precum mierea aplicată local, plasturi cu alaun, extract de propolis, ulei de citrice sau extract de gălbenele; totuși, este recomandată consultarea unui medic înainte de utilizarea acestor produse, în special la copii și sugari. Un rôle important îl joacă igiena orală corectă, hidratarea adecvată și identificarea factorilor declanșatori pentru recidive.
tags: #este #periculos #daca #se #infecteaza #aftele