Trimestrul al III-lea începe după vârsta de 28 de săptămâni de amenoree și durează până la naștere. În această perioadă organismul fătului crește progresiv și organele își definitivează forma și funcția astfel încât să permită adaptarea la viața în afara uterului. Unul dintre organele care încă își schimbă forma, se transformă și evoluează foarte mult, este creierul. Din punct de vedere ecografic, examinarea devine mai dificilă din cauza dimensiunilor fătului, care are mai puțin spațiu, stă mai înghesuit și acoperă cu mâinile și picioarele o bună parte a corpului său, raportul dintre volumul de lichid și volumul fetal este in favoarea celui fetal spre deosebire de trimestrul II când raportul este invers și vizualizarea este mai buna. În plus, oasele conțin mai mult calciu și maschează o parte din structurile care se află în profunzime, în spatele lor. Până în trimestrul II aproape toți feții au cam aceeași greutate și urmează aceeași curba de creștere. După această vârstă, când începe să se formeze țesutul adipos, apar diferențe în greutate corespunzătoare bagajului genetic sau condițiilor intrauterine. Există o curbă destul de largă în care poate varia greutatea unui făt la o anumită vârstă, fără ca aceasta să se abată de la limitele normalului.
Greutatea fetală se estimează prin măsurarea unor parametri fetali, existând mai multe formule pentru calculul greutății fetale (se iau în calcul: diametrul biparietal și/sau circumferința craniană, circumferința abdomenului și lungimea femurului, osul coapsei). Marja de eroare fiind variază în funcție de metodă, în jur de 15%. Greutatea și dimensiunile înregistrate se raportează la graficele de creștere, care iau în calcul limitele superioară, respectiv inferioară ale normalului. Alături de evaluarea greutății, se măsoară și cantitatea de lichid amniotic. Aceasta se evaluează prin măsurarea indexului de lichid amniotic (=AFI, se fac măsurători ale lichidului amniotic din cele 4 cadrane ale uterului gravid) sau prin măsurarea pungii maxime de lichid amniotic (în mod normal trebuie să depășească 2 cm).
Factori care influențează greutatea fetală
- moșteniri genetice, feții mici constituțional - au o dezvoltare simetrică, dimensiunile lor se situează către limita inferioară a normalului dar toate segmentele sunt armonios dezvoltate, cantitatea de lichid amniotic este normală, aspectul placentei este normal, scorul biofizic este normal.
- flux deficitar de sânge către placentă și făt - insuficiență utero-placentară, asociată cu creștere asimetrică, scădere a lichidului amniotic, modificări ale circulației sangelui prin arterele ombilicale, arterele cerebrale și ductului venos.
- afecțiuni genetice - pot perturba creșterea și dezvoltarea fetale.
- infecții congenitale (sifilis, toxoplasmoză, rubeola, CMV).
- diabet gestational matern - hiperglicemia maternă poate duce la creșterea țesutului adipos al fătului și a lichidului amniotic.
Cantitatea de lichid amniotic
Cantitatea de lichid amniotic poate fi excesivă (polihidramnios) - frecvent în trimestrul II sau III, sau scăzută în cazuri de afectare a fluxului placentar. AFI sau pungile maxime de lichid sunt utilizate pentru evaluare.
Biometria fetală
Biometria fetală reprezintă măsurarea unor parametri ai fatului, efectuata prin tehnica ultrasonografică în timpul vieții intrauterine. Se măsoară: biparietal diameter (BPD), circumferința craniului (HC), circumferința abdominală (AC), lungimea femurului (FL) și, în primul trimestru, CRL (lungimea cranio-caudal). Valorile normale sunt comparate cu tabelele de referință și pot exista diferențe între sexe. Scopul major este estimarea vârstei gestaționale, a dimensiunii, a greutății și a ratei de creștere a fătului.
Avantajele biometriei fetale sunt caracterul non-invaziv și neionizant. Este efectuată în cadrul ecografiei standard, de obicei 3-4 vizite în timpul sarcinii. Ecografia fetală este metodă sigură, neinvazivă, cu rol esențial în monitorizarea creșterii și dezvoltării fatului. Biometria fetală ajută la identificarea restricției de creștere intrauterină (RCIU) sau macrosomiei, și la estimarea vârstei gestaționale. Datele biometrice sunt utilizate pentru a monitoriza progresul sarcinii și pentru planificarea nașterii.
Valori biometrice importante
- BPD - diametrul biparietal al capului fatului.
- HC - circumferința capului.
- CRL - lungimea cranio-caudală (primul trimestru).
- AC - circumferința abdominală.
- FL - lungimea femurului.
În timpul unei ecografii de rutină, medicul poate măsura diferiți parametri și poate estima greutatea fătului. Dacă rezultatele sunt modificate, se pot recomanda teste aditionale. Majoritatea femeilor au 3 sau 4 ecografii pe parcursul sarcinii, însă se pot realiza și mai multe pentru monitorizare atentă.
Rolul biometriei în detecția și urmărirea creșterii fetale
Biometria fetală este o metodă sigură și neinvazivă pentru a estima vârsta gestațională, dimensiunea și rata de creștere. Ea ajută la identificarea tulburărilor de creștere (RCIU sau macrosomie) și la evaluarea stării placentei și lichidului amniotic. Pe baza valorilor și a rapoartelor de creștere, se poate decide dacă sarcina se desfășoară normal sau dacă sunt necesare investigații suplimentare.
Indicatori clinici folosiți în practică
Indicatorii biometrici fetalți din biometrie pot fi utilizați pentru a estima greutatea fetală, în funcție de formulele specifice. Este important să se facă distincția între dimensiunea fetală la un moment dat și creșterea fetală (un proces dinamic ce necesită evaluări în timp). Istoricul matern, lichidul amniotic și velocimetria Doppler pot oferi informații adiționale despre risc și prognostic.
Aplicabilitatea practică a formulei Hadlock
Formula Hadlock folosește una sau mai multe dintre măsurătorile biometrice pentru a estima greutatea fetală. În practică, se folosesc de obicei BPD, HC, AC și FL, sau o combinație dintre acestea, în funcție de disponibilitatea datelor. Marja de eroare este aproximativ 15%, iar estimarea este corelată cu graficele de creștere, ajutând la urmărirea dezvoltării fatului pe parcursul sarcinii și la detectarea precoce a eventualelor complicații.
Înainte de ecografie, este recomandat ca mama să se hidrateze în funcție de tipul de examinare, iar hainele confortabile să permită acces facil la abdomen. Biometria fetală este o procedură non-invazivă, sigură, iar frecvența scanărilor depinde de riscurile indicate pentru sarcină. În caz de neclarități, discutați cu furnizorul de servicii medicale pentru interpretare și acțiuni ulterioare.
Accente suplimentare despre monitorizarea sarcinii
Momentele în care îți vezi bebelușul pe ecranul monitorului ecografului sunt unice și emoționante. Pe lângă stabilirea vârstei gestaționale, biometria fetală ajută la identificarea problemelor potențiale și la ghidarea deciziilor privind nașterea. Este utilă în special în sarcinile cu risc crescut sau în sarcinile multiple, unde monitorizarea este mai frecventă. Pentru fiecare vârstă gestațională există intervale de referință, iar interpretarea se face în contextul total al sarcinii.
Pașii de bază ai unei examinări cu ultrasunete obstetricale
În cazul trecerii sarcinii prin vârful creșterii, biometria fetală, împreună cu estimarea lichidului amniotic și a lungimii colului, contribuie la decizii clinice legate de naștere, de ex. când să se comunice sau să se evalueze necesitatea inducției travaliului sau a operației cezariană.
Sinteză practică
Raportul biometricii include parametrii BPD, HC, CRL, AC, FL, estimarea vârstei gestaționale și estimarea greutății fatului. Valorile obținute sunt comparate cu tabelele de referință; diferențele față de normal pot sugera RCIU sau macrosomie. Diagnosticul de anomalii sau de risc fetal necesită evaluări suplimentare în funcție de context.
tags: #estimare #greutate #fetala #hadlock