Stabilire paternitate. Calitate procesuala pasiva. Asigurarea respectarii dreptului de acces la justitie. Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Slatina reclamantul L.I. a solicitat instantei ca prin hotărârea ce va pronunţa în contradictoriu cu pârâta B.G., să se stabilească filiaţia sa faţă de defunctul T.I.. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca s-a născut din relaţia de concubinaj a mamei sale O.E., cu T.I., care la momentul respectiv nu a făcut o recunoaştere voluntară de paternitate deşi s-a comportat întotdeauna ca şi tată, astfel că în 1959 în registrul agricol reclamantul figura împreună cu mama şi surorile sale în aceeaşi gospodărie cu T.I.. Acesta a decedat la 14.12.1978 fără să rezolve din punct de vedere juridic situatia paternităţii reclamantului.
Înainte de deces, T.I. s-a căsătorit cu T.Ioana, în prezent decedată, iar pârâta B.G. este fiica acesteia. T. Ioana s-a comportat faţă de reclamant acceptând o filiaţie sui-generis, câtă vreme nu a contestat înscrierea acestuia pe adeverinţa provizorie de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile ce au apartinut lui T.I. şi nici titlul de proprietate emis la 29.08.1995, în care figurează înscrisă alături de reclamant.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 59 alin. 3 şi art. 60 din C. fam. Pârâtă legal citată a formulat la data de 09.04.2008 întâmpinare prin care a invocat ca excepție lipsa calității procesuale pasive, deoarece nu este moștenitoare legală a pretinsului tată, T.I. Acesta a fost căsătorit legitim cu mama pârâtei T. Ioana, însă pârâta provine din prima căsătorie a def. T. Ioana, nefiind fiica lui T.I..
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii reclamantului, arătând că faptul că acesta figurează înscris în registrul agricol şi în titlul de proprietate emis pe numele autorului T.I. nu îi conferă niciun drept. La 25.06.2008 reclamantul a formulat o precizare pentru stabilirea cadrului procesual, în sensul că a solicitat introducerea în cauză a Statului Român. În motivarea acestei cereri s-a arătat că acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei are un caracter personal, dar trebuie să se acorde eficiență și aspectului patrimonial al acesteia, care poartă asupra problemei culegerii succesiunii.
< tagimg>Infografic: regimele filiației, titularii acțiunii în tăgada paternitățiiDacă se consideră că pârâta B.G. nu are calitate de moștenitoare a autorului, sub aspect personal, pentru că ea, altfel, a cules succesiunea mamei sale, reclamantul apreciază că acțiunea trebuie să se pronunțe împotriva Statului Român. Pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei şi Finanțelor, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât, arătând că statul vine la moștenire numai sub aspect patrimonial și numai în situația existentei unei succesiuni vacante.
Instanța a dispus atașarea la dosar a testamentului autentificat nr. 261/14.02.1976 în baza căruia s-a întocmit certificatul de moștenitor nr. 521/19.07.1979, după autorul T.I., înscris depus la fila 60 dosar. Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B.G., instanța a reținut că actiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei se introducere împotriva pretinsului tată, iar potrivit art. 59 alin. 3 C.fam., dacă acesta a decedat, acțiunea poate fi pornită și împotriva moștenitorilor săi. Aceasta a fost T. Ioana, sotia sa supravietuitoare, potrivit certificatului nr. 521/19.07.1979 emis de notaritatul de Stat al judetului Olt (f.34). Aceasta a decedat la 23.06.2006, iar pârâta B.G. a cules succesiunea mamei sale, T. Ioana, potrivit certificatului de mostenitor nr. 173/14.09.2006 (f.37).
Potrivit art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, oricare persoană are dreptul la judecarea într-un mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și impartiala, instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. Curtea a stabilit că dreptul la un proces echitabil nu poate fi examinat în abstract, ci doar la lumina împrejurărilor specifice ale fiecărui caz. În hotărârea Golder c. Marea Britanie, Curtea a arătat că statul poate aduce limitări exercitiului dreptului de acces la justiție, însă aceste restrictii trebuie să urmărească un scop legitim și să nu afecteze în mod substanțial dreptul, fiind necesar să se stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit și mijloacele alese. Astfel, aceste restricții pot apărea sub formă de condiții procedurale ale acțiunii în judecată, ce privesc calitatea procesuală pasivă - în cauză reprezentând moștenitorii pretinsului tată, conform art. 59 alin. 3 C.fam.
În situația în care această acțiune nu este promovată împotriva moștenitorilor, consecința poate fi respingerea cererii ca fiind promovată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Defunctul T.I. nu mai are alți moștenitori - decât soția supraviețuitoare decedată, respectiv descendenți cu filiația stabilită, iar dispozițiile art. 59 alin. 3 C.fam. îl împiedică pe reclamant să obțină examinarea debtinii sale de către instanță, reprezentând un obstacol insurmontabil chiar și pentru orice tentativă viitoare de stabilire a paternității față de defunctul T.I..
Aplicarea strictă a textului invocat ar induce reclamantului o sarcină disproporționată și l-ar priva de orice posibilitate clară și concretă de a obține examinarea de către instanță a dreptului său cu caracter civil, aducând atingere substanței dreptului său la acces la justiție. Orice prevedere a Convenției trebuie interpretată astfel încât să garanteze drepturi concrete și reale, nu teoretice sau iluzorii, după cum a stabilit Curtea în cauza Lupaş şi alţii împotriva României. Față de cele ce preced, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta B.G.
Analizând cererea reclamantului pe fond, instanța constată că acesta este născut la data de 24.09.1945, fiul lui O.E. (certificat naștere-f.8 dosar). În extrasul din Registrul Agricol aferent perioadei 1959-1963 reclamantul figurează înscris ca fiu în gospodăria administratorului T.I., cap de gospodărie, alături de O.E.- soție, O. Angela -fiică și Z.V.-fiică, fila de registru purtând semnătura defunctului T.I. (f.10).
La termenul din 01.10.2008, la solicitarea pârâtei, s-a luat un interogatoriu reclamantului: la întrebarea nr.16 a spus că mai are două surori, fiice ale lui T.I., aspect necontestat de pârâtă și care corectează cu înregistrările efectuate de Comisiile de fond funciar în adeverința provizorie de proprietate și în titlul emis pe urma autorului: vorbim despre B. V. și P. Angela. Declarațiile martorilor C. A., L. I. și C. Ghe. au arătat că reclamantul mai are două surori. Pe de altă parte, din căsătoria autorului T.I. cu T. Ioana nu au rezultat copii.
La 14.02.1976, printr-un testament autentificat nr. 261/1976 (f.60), T.I., în vârstă de 48 de ani, dispunea ca după încetarea sa din viață întreaga sa avere să fie stapânită în deplină proprietate de către soția sa, T. Ioana. Testatorul a recunoscut cei trei copii rezultati din relația sa cu O.E., însă nu i-a individualizat prin nume; acesta este motivul pentru care instanța nu va constata o recunoaștere voluntară de paternitate făcută în formă autentică, ci va stabili paternitatea pe baza probatoriului administrat. Se constată că cei trei copii la care se referă autorul T.I. sunt reclamantul și cele două surori ale sale. Având în vedere dispozițiile art. 56 C.fam., filiația față de tată se stabilește, în afara cazurilor prevăzute în art. 53, prin recunoaștere sau prin hotărâre judecătorească, așadar instanța trebuie să admită cererea reclamantului și să stabilească că defunctul T.I. este tatăl biologic al reclamantului L.I. Instanța va dispune efectuarea cuvenitului modificări în actul de naștere al reclamantului, introducând în rubrica tată numele T.I.【Stabilire Paternitate. Jurisprudența】
Conținuturi principale despre calitatea procesuală pasivă în acțiunile de tăgadă a paternității
Acțiunea în tăgăduirea paternității este reglementată de art. 429 NCC, conform căruia pot formula cererea soțul mamei, mama, tatăl biologic, precum și copilul; mama sau copilul pot acționa împotriva soțului; tatăl biologic poate acționa împotriva soțului mamei și a copilului; indiferent de cel care iniția acțiunea, admiterea acesteia prin hotărâre produce modificări în starea civilă a copilului. În caz de moartea părintelui, acțiunea poate continua împotriva moștenitorilor săi. Astfel, moștenitorii pot avea interes în formularea cererii, deoarece drepturile și obligațiile pot fi transmise în cursul procesului, transferând astfel calitatea procesuală, activă sau pasivă.
Distincția între calitatea procesuală activă a reclamantului și calitatea procesuală pasivă a pârâților este esențială pentru dreptul la acces la justiție. Conform jurisprudenței europene, orice restricție a accesului la justiție trebuie să persigne un scop legitim și să fie proporțională cu obiectivul urmărit, iar situațiile de prescripție pot afecta sau nu dreptul la acțiune, în funcție de modul în care este invocată prescripția. În speța de față, Curtea a reiterat că dreptul la acțiune al copilului există și este recunoscut prin art. 429 alin. 4 C.Civ, iar acțiunea poate fi introdusă prin reprezentant legal în timpul minorității.
Instanța poate respinge excepția lipsei calității procesuale pasive dacă determină că acțiunea în tăgada paternității poate implica moștenitorii ca pârâți legitim, sau dacă se poate pune în discuție statutul copilului în cadrul unei examinări ulterioare. Într-un alt registru, hotărârea Ostace c. României subliniază necesitatea de a echilibra interesul privat cu interesul public și protecția dreptului la viața privată, în contextul probelor și a testelor ADN, în scopul stabilirii filiației reale.
Într-o analiză practică, decizia instanței de a admite excepțiile de procedură, cum ar fi lipsa calității procesuale active sau pasive, poate conduce la anularea sau restabilirea situației părților în cadrul dosarului, iar cercetarea în fond poate deveni inutilă dacă excepțiile sunt admitate. În același timp, examinarea fondului poate fi amânată sau anulată în funcție de clarificările privind calitatea procesuală a părților și de efectul recunoașterii sau refuzului acesteia asupra procedurii de stabilire a paternității.
Observații practice despre prescripția acțiunii în tăgada paternității
- La nivelul normativei române, termenul de prescripție curge în funcție de situația solicitantului (soțul mamei sau copilul) și de momentul la care a luat la cunoștință despre prezumția de paternitate sau despre necorespondența acesteia cu realitatea.
- Unele decizii mai vechi sau modelele de grefă pot aplica termene diferite în funcție de cadrul legislativ, evoluția Codului civil (NCC) și a Codului familiei, precum și de deciziile Curții Constituționale.
- Raportarea la jurisprudența europeană poate conduce la reinterpretări ale termenelor de prescripție, în special în situația copiilor născuți înainte de intrarea în vigoare a noilor reglementări.
Concluzii procedurale și de fond pentru o justiție echitabilă
În fișa din această speță s-a demonstrat importanța respectării dreptului de acces la justiție prin stabilirea clară a calității procesuale pasive și a interesului legitim în promovarea acțiunii. Stabilirea paternității poate avea implicații nu doar pe plan personal, ci și patrimonial (modificări în actul de naștere, în registrul de stare civilă, în succesiune). Astfel, procurorul poate avea calitatea de a promova anumite acțiuni, iar legea procesual civilă reglementează cadrul în care moștenitorii pot continua sau iniția acțiuni în numele și pe seama minorilor. Aceasta asigură un echilibru între interesele persoanelor implicate, protejarea demnității copiilor, și respectarea principiului egalității în fața legii.
tags: #exceptia #lipsei #calitatii #procesuale #active #in
Postări populare:
- Caracteristici esențiale ale tetinelor cu curgere lentă
- Sinonimele lui sarcină și utilizări în contexte variate: variante și nuanțe
- Ghid practic pentru urgențe obstetricale majore: protocoale actualizate
- Ghid complet: landoul practică și accesibil pentru copii
- Îndrumătorul complet pentru filmarea bebelușilor de jucărie folosind AI