Apariția unor pete maronii sau gri albăstrui asemănătoare pistruilor, localizate la nivelul feței de obicei, indică faptul că ai de-a face cu o afecțiune denumită melasmă. Melasma mai poate purta și denumirea de mască a sarcinii și apare din cauza funcționării defectuoase a melanocitelor din piele (celulele care determină culoarea pielii), determinându-le să producă prea multă culoare în anumite puncte sau altfel spus, apare din cauza producției în exces de melanină. Această afecțiune dermatologică apare de obicei pe frunte, nas, obraji și buza superioară, sub forma unor pete mult mai închise la culoare decât restul feței, însă în anumite cazuri poate apărea și pe umeri, antrebrațe, zona gâtului, a tâmplelor sau a maxilarului. Melasma este o afecțiune dermatologică cronică și destul de răspândită, care se manifestă prin apariția unor pete pigmentare maro închis, gri-maroniu sau maro deschis pe piele, în special pe față.
Cauzele melasmei
Melasma este cauzată de o combinație de factori externi și interni. Radiațiile, cum ar fi cele ultraviolete, sunt o cauză posibilă. Pe lângă alte efecte nedorite, lumina UV stimulează melanocitele, celule responsabile de producția cutanată de melanină, iar acestea produc hiperpigmentații localizate. Expunerea prelungită la lumina ultravioletă (UV) de la soare este unul dintre principalii factori declanșatori ai melasmei.
Fluctuațiile hormonale din timpul sarcinii, în special creșterea nivelului de estrogen și progesteron stimulează activitatea melanocitelor (celulele responsabile de producerea melaninei, pigmentul pielii), care pot cauza apariția petelor. Sarcina face ca organismul femeilor să producă un nivel mai ridicat de hormoni feminini (estrogeni), ceea ce declanșează o creștere a producției de melanină. Tratamentele cu estrogen și progesteron, precum contraceptivele orale, care au impact asupra nivelului tău hormonal, sunt o altă cauză potențială.
De asemenea, incidența mai mare a melasmei în ultimii ani poate fi determinată și de cazurile frecvente de hiperestrogenie (nivel crescut de estrogen) asociate cu nivelul ridicat de stres, existența de țesut adipos excedentar, consumul de medicamente și alcool ce afectează funcția hepatică (ficatul este principalul organ de metabolizare estrogenică) sau cu asimilarea de xenoestrogeni, adică de estrogeni „străini", care provin din diverse substanțe cu care organismul intră în contact și care acționează asupra sistemului endocrin ca falși mesageri. Predispoziția genetică poate fi un factor major în dezvoltarea melasmei; aproximativ 50% dintre persoanele care dezvoltă melasmă raportează un istoric familial pozitiv al afecțiunii.
Pielea cu pigment mai închis la culoare este mai susceptibilă, comparativ cu cea deschisă la culoare. Persoanele care au un ten mai deschis sunt mai puțin expuse la riscul de a dezvolta melasma față de cele cu tenul închis. Dacă vorbim de sexe, bărbații sunt afectați în proporție de doar 10%. Femeile însărcinate sunt mai afectate decât oricine altcineva din cauza schimbărilor hormonale petrecute în sarcină.
Tipuri și mecanisme
Mecanismele prin care apare melasma nu sunt încă pe deplin elucidate. Aceasta apare atunci când melanocitele - celulele răspunzătoare de pigmentul pielii - sunt hiperactive. Epidermală - caracterizată prin pete maro-închis, cu margine definită, aflată la suprafață. Dermică - se manifestă în partea profundă a tegumentului, fiind caracterizată de pete maro deschis sau gri-maronii, cu margine neregulată sau estompată. Imediat ce constați că prezinți pete pigmentare pe față sau pe corp, trebuie să te prezinți la medicul specialist dermatolog.
Melasma epidermică: Afectează epidermul, stratul superficial de piele. Leziunile sunt de culoare maro închis, uniforme, cu margini bine delimitate și au un răspuns favorabil la tratament, fiind adesea suficiente tratamentele topice; Melasma dermică: Afectează dermul, stratul mai profund al tegumentelor. Astfel, este mai dificil de tratat, fiind necesare proceduri mai complexe de tratament. Are culoarea maro deschis sau gri-albăstrui, iar marginile sunt estompate; Melasma mixtă: Atât epidermul, cât și dermul sunt afectate, fiind cea mai frecventă formă de melasmă. Leziunile pot avea culori mixte - maro, gri și nuanțe albăstrui.
Simptome și diagnostic
Principalul simptom al melasmei il reprezinta zonele inchise la culoare localizate la nivelul fetei sau hiperpigmentarea. Aceste pete sunt de obicei plate si par mai inchise la culoare decat nuanta pielii si pot avea culoarea maro sau gri. Petele se pot dezvolta, de asemenea, la nivelul bărbiei și pielii de deasupra buzei superioare. Melasma se poate dezvolta intr-un anumit loc sub forma unei zone cu margini definite sau poate fi difuza. De obicei, cel mai frecvent se dezvolta pe zonele expuse la lumina soarelui, cum ar fi fata.
Melasma nu este dureroasă și nu produce disconfort sau mâncărimi. Nu, melasma nu este cancerigenă, nu poate evolua în cancer. Melasma nu este contagioasă. Petele se întunecă și se deschid în intensitate în funcție de vreme și anotimp; aceste pete pigmentare își înrăutățesc aspectul vara, însă iarna arată mai bine, zona afectată devenind mai luminoasă, fără un aspect la fel de pronunțat ca cel de pe timpul verii.
Diagnosticul începe de obicei cu o evaluare clinică amănunțită. Medicul dermatolog poate utiliza o lampă Wood (o sursă specială de lumină ultravioletă) pentru a evalua profunzimea pigmentării. De asemenea, acesta poate folosi un dermatoscop pentru a vizualiza mai clar zonele de hiperpigmentare. Deoarece melasma poate semana cu alte afectiuni ale pielii, medicul poate preleva o mica proba pentru biopsie sau o proba pentru a o trimite la un laborator pentru analiza.
Prevenție: măsuri esențiale
Primul lucru pe care trebuie să-l faci pentru a trata melasma este să te asiguri că nu se agravează. Protecția solară: utilizarea unei creme de protecție solară cu spectru larg (SPF 30 sau mai mare), reaplicată la fiecare două ore atunci când pielea este expusă direct razelor UV. Protecția solară: Cea mai eficientă metodă de a preveni melasma este reducerea la minimum a expunerii la soare. Evitarea expunerii la razele solare este un lucru la care trebuie să te gândești în viața ta de zi cu zi: nu este o problemă la care să te gândești doar atunci când mergi la plajă, ci trebuie să ai grijă să nu te expui excesiv razelor UV în general.
La locul de muncă: Dacă lucrezi în apropierea unei ferestre, sunt șanse ca pielea ta să fie expusă zilnic razelor ultraviolete. Acest lucru este cauzat de faptul că radiațiile UVA pot trece prin sticlă. În mașină sau în alte mijloace de transport: Majoritatea parbrizelor filtrează atât radiațiile UVA, cât și UVB, dar geamurile laterale lasă în general să treacă razele radiațiile UVA. Deoarece aceste radiații UV pot provoca melasma sau masca de sarcină, este important să îți protejezi pielea atunci când te afli în mașină.
Prevenirea este mult mai ușoară și preferabilă tratamentului pentru melasmă sau maștii de sarcină și problemelor de pigmentare! Protejează-ți pielea de radiațiile ultraviolete. Este atât de simplu: Protecția solară te va ajuta la oprirea formării melasmei și a altor probleme de pigmentare și va favoriza dispariția lor, odată formate. La locul de muncă, în mașină sau acasă, folosește protecție zilnică. Acasă, dimineața și seara, folosește Serul MELAB3 de la La Roche-Posay pentru a preveni petele pigmentare de melasmă, cloasmă și pentru corectarea petelor maronii de pe față în sarcină. Atât serul MELAB3 precum și o cremă de protecție solară adecvată formează împreună o rutină de îngrijire potrivită.
Tratament medical: opțiuni și recomandări
În cazul diagnosticului potrivit în care este vorba de melasmă, dermatologul stabilește întâi cauzele apariției, apoi un tratament personalizat în funcție de culoarea tenului. Alegerea produsului potrivit pentru fiecare pacient sau a combinației optime de substanțe este sarcina medicului. TratamentulMelasma este una dintre afecțiunile cutanate caracterizate printr-o tendință foarte mică de remisiune spontană. Este important ca tratamentul să fie îndelungat, consecvent, efectuat sub supraveghere medicală.
Produsele depigmentante conțin în general derivați de chinonă, acid azelaic, acid kojic, rucinol, licorice, soia, nicotinamidă, vitamina C, retinol, alfahidroxiacizi, substanțe antioxidante etc. Dermatologul poate prescrie unul sau mai multe dintre următoarele medicamente: hidrochinona, tretinoina si un corticosteroid usor, crema tripla combinata sau alte medicamente mai blânde cu pielea, cum ar fi acidul azelaic, acidul kojic sau vitamina C.
Atunci cand se utilizeaza si machiaj pentru a ascunde melasma, este important ca produsele sa se aplice in ordinea corecta pentru a obtine cele mai bune rezultate. Pentru imbunatatirea rezultatelor, dermatologul poate adăuga una sau mai multe dintre următoarele proceduri planului de tratament: peeling chimic, microneedling, tratamente cu laser si lumina, microdermabraziune sau plasma (PRP). Cateva studii au descoperit ca adaugarea unui tratament cu laser sau cu lumina la schema de tratament poate imbunatati rezultatele pentru pacientii care deja urmeaza un tratament topic si folosesc protectie solara.
Uneori, melasma este extrem de dificil de tratat. Cand se intampla acest lucru, dermatologul poate discuta despre adaugarea urmatorului medicament planului de tratament: acid tranexamic, care poate fi aplicat pe piele sau administrat sub formă de pastile. Peelingurile chimice și tratamentele cu laser sunt adesea recomandate după naștere, deoarece multe creme depigmentante sunt contraindicate în sarcină. Dermatologul dumneavoastră va fi cea mai competentă sursă de informații în acest domeniu. El poate propune tratamente adaptate fiecărui pacient în parte.
Ce se întâmplă în sarcină și prognostic
Melasma, cloasma, masca de sarcină sau denumirea populară de “masca gravidică” afectează multe femei, începând cu a patra lună de sarcină. Până la o treime dintre femeile însărcinate sunt expuse riscului de melasmă, mască de sarcină sau cloasmă. Un studiu recent afirmă că există o prevalență de 36% până la 75% a melasmei în rândul femeilor însărcinate. În principiu, aceste pete pe față în sarcină dispar la șase luni după naștere. În cel mai bun caz, melasma se va inversa lent și va dispărea după naștere, fără a necesita un tratament special. Dar, destul de des, semnele, în special cele de pe față, nu dispar complet, făcând tenul neuniform. Poate fi necesar un tratament.
Nu poți evita afecțiunea dacă este prezentă în istoricul medical familial sau atunci când ești însărcinată. În general, durează între 3 și 12 luni pentru ca melasma să dispară complet. Poate dura mai mult dacă ai avut boala de mai multă vreme și nu te protejezi corect în fața factorilor de risc. Melasma este o afecțiune cronică, ce poate persista mulți ani, uneori pentru toată viața. Fiecare persoană răspunde diferit la tratament și din fericire, există numeroase cazuri când melasma poate dispărea de la sine.
Sfaturi practice și luarea deciziilor
Primul pas în gestionarea melasmei este protejarea pielii de radiațiile UV folosind crema de protecție solară cu SPF minim 30 și alte măsuri de fotoprotecție, precum utilizarea unei pălării cu boruri largi. Evitarea expunerii la soare și purtarea pălăriilor cu boruri largi în sezonul cald reprezintă principalele măsuri de prevenție. Dacă nu există niciun efect asupra pielii tale, folosind aceste metode, se poate recomanda peeling-ul chimic, laser-ul sau alte proceduri.
Unele creme pentru melasmă sunt compatibile cu sarcina, astfel încât, contrar credinței populare, puteți începe un tratament cu mască de sarcină înainte de naștere, dar multe proceduri (peeling chimic, laser) și multe creme depigmentante sunt recomandate doar după naștere. Machiajul non-comedogenic, potrivit pentru pielea sensibilă, compatibil cu sarcina și/sau alăptarea, poate reda încrederea în sine a viitoarei mame.
Cel mai bun tratament pentru melasmă? Dermatologul explică melasma: cauze, tratamente la domiciliu și multe altele
Când să consulți medicul
- Dacă observi apariția de pete pigmentare noi sau schimbări ale celor existente.
- Dacă petele afectează stima de sine sau calitatea vieții.
- În timpul sarcinii, pentru a primi recomandări sigure privind produsele topice și fotoprotecția.
- Dacă tratamentele de bază nu dau rezultate - dermatologul poate propune proceduri avansate sau tratamente sistemice precum acidul tranexamic.
Avertisment
Atenție! Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Informatiile din prezenta sectiune sunt cu titlu exemplificativ si au la bază date incluse în prospectele medicale. Dacă ai nelămuriri sau simptome noi, adresează-te medicului dermatolog pentru evaluare și plan terapeutic personalizat.
tags: #faciesul #cloasma #masca #gravidica
Postări populare:
- Importanța fierului în dieta copiilor: cantități recomandate și pregătire pentru diversificare
- Despre Daniela Văideanu, un stâlp de profesionalism în pediatrie din Cluj-Napoca
- Montarea steriletului Mirena
- de ce să alegi ghete Primigi pentru primii pași
- De ce cărțile despre sarcină sunt utile viitoarelor mame