Graviditate sau sarcina reprezintă starea în care se află femeia între momentul fertilizării ovulului și cel al nașterii. În această perioadă femeia poartă în uter unul sau mai mulți descendenți, numiți și fetuși sau embrioni. La o sarcină, pot exista mai multe gestații (spre exemplu, gemenii sau tripleții). Nașterea copiilor se întâmplă de obicei la 38 de săptămâni de la fecundație, ceea ce duce la o perioadă de aproximativ 40 de săptămâni de la ultima menstruație. Un termen științific pentru sarcină este graviditate, iar femela este uneori numită și gravidă.
În multe asociații medicale, sarcina umană este împărțită în trei perioade, pentru a simplifica referirea la stadiul de dezvoltare prenatală. Primul trimestru prezintă riscurile cele mai mari de moarte naturală a embrionului. Din al doilea trimestru, dezvoltarea fetusului poate fi mai ușor monitorizată și diagnosticată. Dezvoltarea prenatală este împărțită în două stadii biologice primare. Prima este stadiul embrionar, care durează aproximativ două luni. Din acest punct, începe stadiul fetal. La începutul stadiului fetal, riscul unui avort spontan scade semnificativ, toate structurile principale, precum mâini, picioare, cap, creier, și alte organe devin prezente, și își continuă procesul de creștere și dezvoltare.
Concepția începe cu intrarea spermatozoizilor în vaginul femeii, ai căror pași includ navigarea prin cavitatea uterină și trecerea prin trompele falopiene. Pronucleul spermatozoidului, conținând cei 23 de cromozomi ai săi, timp de circa 12 ore migrează pentru a se întâlni cu pronucleul ovulului, care conține și el 23 de cromozomi. În următoarele 18 ore, acest nucleu de 46 de cromozomi se divide în două celule, apoi în trei, moment în care se decide dacă va rămâne singur sau se programează divizarea în gemeni. Procesul de concepție se încheie la 12-14 ore, după fuziunea pronucleelor. Noua celulă formată se divide apoi în 2 celule, fiecare conținând aceeași informație genetică completă și identică, codificată în moleculele ADN.
• Ziua 1: Spermatozoidul se unește cu ovulul pentru a forma o celulă mai mică decât o granulă de sare. Noua viață a moștenit 23 de cromozomi de la fiecare părinte, în total 46. • Săptămâna 6: Ficatul preia producerea celulelor sângelui și creierul începe să controleze mișcarea mușchilor și organelor. • Săptămâna 8: Acum totul este complet ca într-un adult. Inima bate mai bine de o lună, stomacul produce sucuri gastrice și rinichii încep să funcționeze. • LUNA 4: Fătul are 16-20 de centimetri și cântărește 200 de grame. • LUNA 5: Fătul are aproape 300 de grame și 25-27 de cm. Mișcările lui sunt inconfundabile și deja sunt simțite de mamă. • LUNA 6: Glandele sebacee și sudoripare funcționează. • LUNA 7: Copilașul folosește acum cele 4 simțuri: văzul, auzul, gustul și pipăitul. • LUNA 9: Durata medie de sarcină este de 280 zile, spre sfârșitul acestei luni copilul este gata să se nască. Cântărește în jur de 3000 de grame, iar inima lui pompează 1200 l de sânge pe zi.
Este foarte important pentru o femeie însărcinată să aibă o dietă sănătoasă. Dacă nu are probleme de sănătate specifice (ex: diabet sau edem), ea trebuie să echilibreze cantitatea de carbohidrați, grăsimi și proteine; și să mănânce mâncăruri cât mai variate, inclusiv produse lactate, diferite soiuri de fructe și produse vegetale, toate ducând la o sarcină sănătoasă. Acidul folic (numit și folate sau vitamina B9) este foarte necesar la începutul sarcinii, și chiar înainte de concepție. Acidul folic este necesar pentru a acoperi tubul neural al fetusului, ajutând la prevenirea spinei bifide. Folații sunt abundenți în spanac, verdețuri, salate, pepene, hummus și ouă. Calciul și fierul sunt foarte necesare fetusului în creștere rapidă. Femeile însărcinate ar trebui să mănânce zilnic suficiente produse lactate pentru calciu și carne roșie pentru fier, dacă nu au alergie la lactoză sau sunt vegetariene.
Pe măsură ce sarcina avansează, se recomanda consumul de vegani sau lactate alternative pentru calciu, fier și vitamine. Persoanele specializate care se ocupă de sarcină pot prescrie pastile de fier în caz de anemie. Vitamina D este necesară pentru eficiența absorbției calciului, iar expunerea moderată la soare este una dintre cele mai bune căi de a o asigura. Omega-3 din pești grași contribuie la dezvoltarea creierului și a retinei fetusului, însă este recomandat să se evite peștii cu niveluri ridicate de mercur precum tonul mare sau peștele spadă, consumând pește de 2-3 ori pe săptămână. Evitarea listeriei și toxoplasmei este esențială în alimentație. Alimentația adecvată este importantă după naștere pentru a ajuta mama să se recupereze și pentru a oferi nutrienți pentru hălpuit copilul la alăptare.
Etapele travaliului sunt prezentate în mod general ca fiind împărțite în trei faze: travaliul (latent și activ), nașterea propriu-zisă și delivrenta (eliberarea placentei). Primul stadiu poate varia semnificativ în durată; faza latentă implică înmuierea cervixului și dilatația până la aproximativ 3 cm, iar faza activă duce dilatația de la 3-4 cm până la 8 cm, cu contracții mai puternice. În timpul fazei active, membranele pot să se rupă, iar nașterea poate fi inițiată; ultimul segment al fazei active poate fi intens și dureros. Expulția copilului implică împingerea sub supravegherea medicului, urmată de eliberarea placentei în aproximativ 30 de minute. Îngrijirea imediată post-partum include monitorizarea semnelor vitale, hrănirea la sân și masajul uterului pentru prevenirea sângerărilor.
Există mai multe tipuri de naștere pe cale naturală: spontană, indusă și asistată. Beneficiile nașterii naturale includ o recuperare mai rapidă, posibilitatea alăptării de îndată după naștere și scăderea riskului de complicații în viitoarele sarcini. Pentru fat, avantajele includ o respirație mai rapidă după naștere, funcționarea sistemului imunitar și un risc scăzut de alergii. Cu toate acestea, nu toate femeile pot avea naștere naturală; există situații în care cezariana este indicată, de exemplu în cazul unor complicații ale sarcinii.
Pentru pregătirea nașterii naturale, se recomandă alegerea unui medic empatic și experimentat, pregătirea corpului prin exerciții pentru gravide, participarea la cursuri de pregătire pentru naștere, menținerea unui plan de naștere bine înțeles de medic, și asigurarea sprijinului moșei sau al partenerului în spital. De asemenea, importanța perineului în timpul expulziei și pregătirea acestuia prin exerciții și cursuri este subliniată în pregătirea pentru naștere.
Nasterea naturală este în general asociată cu rezultate pozitive atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș, însă situațiile în care nașterea naturală nu este indicată trebuie evaluate de către medic. În timp ce călătoria spre naștere poate implica temeri legate de durere, pregătirea mentală și fizică poate atenua anxietățile. O echipă medicală bună și comunicarea deschisă cu medicul curant facilitează un proces mai liniștit și sigur.
Travaliu și naștere | Naștere
La începutul sarcinii, este necesară monitorizarea medicală regulată: consultații prenatale, analize de screening și ecografii pentru evaluarea dezvoltării fătului. Este recomandată rezervarea la spital pentru naștere și luarea în considerare a suplimentării cu acid folic înainte de concepție și în timpul sarcinii. Pentru grețuri, renunțarea la fumat și limitarea cofeinei pot facilita confortul psihologic și fizic. O alimentație sănătoasă, echilibrată, hidratarea adecvată și exercițiile fizice regulate sunt piloni cheie ai unei sarcini sigure.
De asemenea, este important să cunoașteți drepturile legate de concediul de maternitate și să investiți timp în pregătirea pentru naștere prin diverse cursuri. Un bagaj corect pentru maternitate, înțelegerea observațiilor despre perineu și stabilirea unui plan de naștere pot crește încrederea viitoarei mame. În final, orice decizie despre modul nașterii trebuie să fie luată în comun cu specialistul medical, în funcție de condițiile de sănătate și de evoluția sarcinii.
tags: #femei #gravide #care #nasc