Cazul femeii de 29 de ani care a murit la un spital din Constanța după ce a născut se complică.
Sunt în desfășurare mai multe anchete, inclusiv una a corpului de control trimis de ministrul Sănătății, însă până acum, clinica a fost amendată cu 30.000 de lei pentru că spitalul nu a respectat planul de control al infecțiilor nosocomiale, deci nu au fost descoperite nereguli legate de decesul tinerei.
Inițial, ministrul Sănătății a verificat modul de autorizare a clinicii private și a spus că nu exista secție de terapie intensivă.
Dar reprezentanții spitalului privat neagă cele spuse de ministrul Sănătății.
La clinică există trei paturi de ATI și medicii spun că au respectat toate procedurile pentru salvarea pacientei.
În documentul al Inspecției Sanitare de Stat, se arată că pacienta a fost refuzată de mai multe spitale din București, pentru că ar fi avut riscuri la naștere naturală, așa că ea s-a adresat unui spital privat din Constanța.
Dar soțul ei neagă acest lucru.
Anchetă în cazul femeii moarte la spitalul din Costanța după ce a născut.
Băiețelul născut este sănătos, dar femeia l-a născut pe cale naturală, deși medicii nu i-au recomandat asta.
În plus, doctorii i-au spus că era necesară o histerectomie, adică extirparea uterului.
Numai că ea și soțul ei au semnat un document prin care ar refuza această intervenție chirurgicală.
Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România: „Colegiul Medicilor din Constanța s-a autosesizat și a început o investigație disciplinară.
Orice pacient trebuie să fie foarte bine informat.
Orice naștere, la un moment dat, poate avea complicații, mai ales dacă există și patologii asociate, la modul general.
Când o pacientă se adresează unei clinici pentru a naște, toate aceste lucruri trebuie cunoscute, posibilitățile pe care clinica respectivă le are de a interveni în condițiile în care starea se poate agrava sau pot apărea complicații, cum este și șocul hemoragic după naștere, când, de multe ori, intervențiile trebuie făcute rapid, e nevoie de transfuzii de sânge sau de produse biologice, de multe ori.
Toate acestea trebuie făcute cu toată transparența pentru ca pacientul să ia o decizie informat.
Tocmai aceste detalii trebuie verificate, felul în care a fost informată de aceste lucruri, de ce documente sunt semnate, de ce consimțământ a fost semnat de către pacient și de cum au decurs practic lucrurile și cum sunt consemnate evenimentele în derularea lor.
„Soțul spune însă că nu a existat un refuz propriu-zis și dă de înțeles nu știa exact ce a semnat.”
„Am optat pentru naștere naturală.
Nu avea ceva ca să nu poate să nască natural.
Dacă cineva ne spunea că trebuie cezariană, aia făceam.
A constatat: „Ne-a dat să semnăm o foaie cum că ne asumăm că nu vrem histerectomie.
În stresul ăla, știam că nu fac ceva bine, dar nu am spus că nu vrem.
Are 29 de ani, poate să încercăm altceva....am mai vrea copii.
Dacă nu, nu riscăm viața ei.
Au zis: semnați ca să fie semnat și noi îl vom rupe oricum”, precizează soțul femeii.
Cine a greșit în cazul morții gravidei de la Constanța.
Însă la o oră după ce a născut un băiețel sănătos, au apărut complicațiile.
Pacienta a avut o sângerare masivă, mai ales că ea suferea și de trombofilie.
Astfel că a fost transferată de la clinica privată din Constanța la un spital de stat tot din Constanța.
Însă până să moară, medicii i-au îndepărtat uterul pe cale chirurgicală (histerectomie), iar la cinci ore distanță de la operație, pacienta a murit.
În total, opt ore au trecut din momentul nașterii până când pacienta a murit.
În acest caz, există o mulțime de întrebări, dar cea mai importantă este cine a greșit.
Prof. dr. Cătălina Poiană: „Orice act medical se desfășoară doar după obținerea acestui consimțământ informat, cu excepția cazurilor în care este o urgență amenințătoare de viață.
Și se poate trece peste acest consimțământ în condițiile în care pacientul se află într-o stare în care decizia lui nu poate să fie una coerentă.
Atunci, fie se ține cont de un consimțământ anterior, fie se poate lua în anumite condiții, dacă există timp, și consimțământul de la un aparținător.
Și dacă acesta refuză și viața pacientului este în pericol, cu o comisie de arbitraj, se poate decide o intervenție.
Dar pentru a putea înclina balanța, este nevoie de evaluarea tuturor.
Această evaluare este făcută de departamentul de jurisdicție al Colegiului Medicilor Constanța, care va examina foile de observație și care va evalua toate declarațiile medicilor și ale persoanelor implicate.
După care comisia de jurisdicție întocminderește un referat care este înaintat comisiei de disciplină Constanța, care va audia și va da verdictul final.
Chiar dacă pacienta este într-o situație în care nu-și poate exprima acest consimțământ, când un aparținător refuză această intervenție, medicii pot interveni, se face acea comisie de arbitraj formată din cel puțin trei medici, care iau această decizie și decizia se poate lua când viața pacientului este în pericol.
Momentul respectiv îl pot stabili doar medicii care urmăresc starea pacientului.
Colegiul Medicilor evaluează actul medical și comisia de jurisdicție și cea de disciplină evaluează felul în care a fost efectuat actul medical, corectitudinea actului medical și dacă informarea pacientului a fost făcută corect.
Felul în care s-a intervenit în momentul în care starea pacientei s-a agravat va fi evaluată.
Uneori, pot apărea complicații rare și fără aceste patologii asociate.
Și una dintre cele mai frecvente cauze de deces este tocmai șocul hemoragic.
Uneori, lucrurile necesită o intervenție chirurgicală de urgență, dar și transfuzii, dintre care unele sunt foarte scumpe și sunt absolut necesare și aplicarea lor trebuie făcută foarte repede.
E foarte greu să te pronunți până nu știi cu exactitate.
Este imposibil să ne antepronunțăm.
Ce fac medicii dacă se lovesc de anumite convingeri religioase ale pacientului.
Soții au insistat să nască natural și asta ar putea avea legătură cu anumite credințe personale de natură religioasă, după cum spun surse din interiorul spitalului.
Aici intervine neclaritatea și se face referire la acel document semnat, câtă putere jurírică are și când pot să intervină medicii dacă pacienții nu sunt de acord cu un tratament sau cu o procedură, de exemplu.
Prof. univ. dr. Dominic Gabriel Iliescu: „Sunt situații medicale în care ne permitem să obținem un consimțământ informat pe larg, în care să discutăm în liniște.
Alteori, unele complicații se pot întâmpla pe neașteptate, iar noi suntem nevoiți să fim cât mai clari și mai fermi în a obține consimțământul pentru intervenție.
Această histerectomie de necesitate se face din mai multe cauze, sunt complicații care pot apărea în timpul travaliului, unele țin de patologii ale placentei, altele țin de probleme ale uterului când acesta nu se contractă, hipotonia, altele țin de probleme preexistente, cum ar fi tulburări de coagulare.
De multe ori, acest lucru se întâmplă pe nepregătite.
Pacienta trebuie înștiințată cât mai repede de gravitatea situației.
Și aparținătorul, dacă este implicat.
Tuburările de coagulare pot fi situații de risc, dar nu trombofilia în sine.
Hemoragia reprezintă tocmai o pierdere accentuată de sânge.
Trombofilia beneficiază de un tratament specific, mai ales dacă este cunoscută înainte.
La femeile cu tulburări de coagulare, ele fac parte din cele cu risc de a se întâmpla o astfel de necesitate de histerectomie și noi ne pregătim în consecință.
Acele paciente vor avea o baterie mai detaliată de analize, niște abortuti venoase mai serioase astfel încât oricând să se poată interveni cu tot felul de soluții cristaloide, coloide, produși de sânge, ca intervenția medicală să fie cât mai rapidă pentru a ține pacienta echilibrată până la momentul scoaterii uterului, dacă într-adevăr nicio soluție medicală nu dă rezultate.
Sunt situații în care medicina se lovește de anumite convingeri religioase și în care simțim că nu putem ajuta pacientul cu adevărata noastră capabilitate.
Noi suntem o maternitate terțiară și deservim o regiune destul de mare, Oltenia, cu populație destul de săracă și, multe ori, cu o slabă educație medicală.
Contează foarte mult încrederea în medic.
Până la urmă, credința este credință.
În schimb, instinctul de conservare există în orice persoană.
Iar dacă medicul reușește să câștige încrederea pacientului și îl convinge de utilitatea unui anumit gest medical, lucrurile merg bine în general, nu tot timpul.
Am avut și noi de-a face cu cazuri grave, în care ni s-a refuzat în mod expres transfuzia de sânge, am avut cazuri grave pe care le-am depistat și am făcut foarte clar faptul că, dacă nu intervenim, mai târziu se poate solda sarcina cu o complicație care pune în pericol atât viața fătului, cât și pe a mamei.
Am avut chiar și caz de comisie de arbitraj, asta se poate face atunci când viața este pusă serios în pericol și a trebuit să intervenim în situații în care tratamentul era refuzat de absolut orice manieră.
Nici noi nu putem fi părtași la un deces știind că avem arma cu care să oprim un drum ce este clar ireversibil și trebuie să depunem toate diligențele: discuția cu pacienta, cu aparținătorii, care pot să fie mai receptivi și o pot convinge.
Ca soluție extremă, există și această comisie de arbitraj, împreună cu medicul anestezist, directorul medical, cu șeful de secție, astfel încât să intervenim in extremis pentru salvarea unei vieți.
Hemoragia postpartum nu degeaba este principala cauză de mortalitate maternă.
Este datorită agresivității evoluției acesteia extrem de rapide și care lasă puțin timp pentru a face comisii, a convinge eficient o persoană sau familia.
Atunci, noi suntem extrem de clari, foarte fermi, nu ne jucăm cu cuvintele și punem foarte clar decesul pe masă în discuția cu pacientul și familia, pentru a înțelege foarte clar care este riscul.
O femeie de 36 de ani, însărcinată în 18 săptămâni cu gemeni, a murit la scurt timp după ce a fost externată de la Maternitatea Giulești, iar familia acuză echipa medicală de malpraxis și neglijență.
Potrivit Observator, rudele susțin că medicii au ignorat timp de mai multe ore simptomele grave ale pacientei și i-au spus că suferă de un atac de panică.
Familia femeii acuză medicii de la Giulești de malpraxis și neglijență.
Georgiana încerca de aproape zece ani să devină mamă și obținuse sarcina în urma mai multor proceduri de fertilizare in vitro.
Sarcina era una cu risc, iar femeia era însărcinată cu gemeni.
Externată, apoi readusă de urgență la spital.
Potrivit Observator, femeia a fost internată la Maternitatea Giulești pe 4 iunie, după ce a observat pierderi de lichid amniotic.
Ea a rămas în spital aproximativ două săptămâni, timp în care medicii i-au efectuat un cerclaj pentru susținerea sarcinii.
Pe 17 iunie, Georgiana a fost externată.
În foaia de externare, consultată de Observator, medicii au consemnat că pacienta prezenta risc de avort, însă au precizat că starea sa generală era bună, era afebrilă și nu prezenta sângerări.
La mai puțin de 24 de ore după externare, starea femeii s-a deteriorat brusc.
A început să aibă frisoane, sângerări și dureri puternice, iar familia a chemat ambulanța, care a transportat-o înapoi la aceeași maternitate.
Familia: „Ni s-a spus că sunt atacuri de panică.”
Rudele susțin că, deși pacienta a ajuns la spital în jurul orei 13.00, aceasta ar fi așteptat ore întregi fără să primească tratamentul necesar.
„Te întorci a doua zi, te ia în primire același doctor care te-a externat și spune că de fapt tu n-ai nimic și că toate durerile tale sunt atac de panică”, a declarat pentru Observator Mihai Miclea, fratele Georgianei.
Potrivit familiei, femeia a cerut în repetate rânduri întreruperea sarcinii din cauza durerilor insuportabile, iar intervenția a fost făcută abia în jurul orei 22.00.
„Efectiv, nu i-au făcut nimic, au lăsat-o pe salon. S-a spus că sunt atacuri de panică și i-au administrat doar calmant, să o liniștească”, a mai afirmat fratele victimei.
Certificatul IML indică septicemie.
În timpul intervenției, medicii au decis extirparea uterului din cauza necrozei, iar pacienta a fost ulterior transferată la Spitalul Universitar.
La câteva ore după transfer, femeia a murit.
Potrivit certificatului medico-legal citat de Observator, cauza decesului a fost o corioamniotită severă, urmată de necroză uterină, septicemie și insuficiență multiplă de organe.
Familia anunță că va depune plângeri penale pentru malpraxis și cere ca persoanele responsabile să răspundă pentru moartea femeii și a celor doi copii.
Observator precizează că a solicitat puncte de vedere atât Maternității Giulești, cât și Spitalului Universitar și a încercat să ia legătura cu medicul ginecolog care a urmărit sarcina.
Până la momentul difuzării materialului, niciuna dintre instituții și nici medicul nu au oferit un răspuns.
Potrivit relatărilor familiei și informațiilor apărute în presă, pacienta s-a prezentat la Maternitatea Giulești cu pierderi de lichid amniotic.
Medicii au internat-o pe data de 4 iunie 2026, iar femeia a rămas în spital aproximativ două săptămâni.
Cu toate că inclusiv în fișa medicală s-a menționat explicit riscul de avort spontan, spitalul a externat pacienta la 17 iunie.
La mai puțin de 24 de ore de la externare, starea femeii s-a deteriorat.
Pacienta a prezentat frisoane, hemoragii și dureri puternice, iar o ambulanță a transportat-o din nou la Maternitatea Giulești.
Familia susține că același medic care o externase a preluat-o și a pus manifestările pacientei pe seama unui atac de panică.
Potrivit rudelor, personalul medical i-ar fi administrat doar calmante, iar starea femeii s-a agravat rapid.
În timpul intervenției chirurgicale, medicii au constatat necroza uterină și au decis să îi extirpe uterul.
Conform informațiilor publicate în presă, certificatul medico-legal menționează cauze ale decesului o corioamniotită severă, urmată de necroză uterină, septicemie și insuficiență multiplă de organe.
Aceste concluzii descriu o infecție gravă care a evoluat și a provocat decesul pacientei.
Relatările publice arată, de asemenea, că cei doi feți au murit intrauterin.
Urmare a acestor circumstanțe tragice, FACIAS a solicitat Maternității Giulești și Spitalului Universitar de Urgență București să comunice public rezultatele anchetelor desfășurate.
Actuala procedură de soluționare a cazurilor de malpraxis medical s-a dovedit în mod repetat ineficientă.
În practică, se ajunge foarte rar la constatarea unui caz de malpraxis, iar victimele rămân adesea fără despăgubiri într-un termen rezonabil.
Pentru a corecta aceste deficiențe, FACIAS a elaborat un proiect de lege care vizează o nouă procedură care să ajute victimele să obțină despăgubiri concrete, acordate în timp util.
Un proces fără precedent se judecă la Iași.
O femeie vrea să obțină în instanță dreptul de a deveni mamă prin fertilizare in vitro cu soțul său decedat.
După deces, clinica a refuzat să continue procedura, iar disputa a ajuns în fața magistraților.
Cei doi soți au apelat la clinica de fertilizare in vitro după ani de încercări de a avea un copil și au obținut doi embrioni viabili.
Al doilea embrion a fost păstrat la congelator, pentru o nouă încercare programată în mai 2023.
Oana Chiriță, avocata femeii: ”Clinica a fost foarte precaută și a refuzat continuarea procedurii în lipsa unei hotărâri judecătorești.
Femeia, în vârstă - acum - de 39 de ani, s-a adresat justiției.
În fața judecătorilor, femeia a povestit cât de mult a încercat, împreună cu soțul, să aibă un copil.
„Admite acţiunea civilă. (...) Obligă pârâta (n.r. În proces au fost citați și părinții, precum și fratele bărbatului decedat.
După moartea acestuia, familia își împărțise deja moștenirea.
Bărbatul avea afaceri în agricultură, iar toate terenurile și utilajele erau pe numele lui.
Tânără însărcinată moartă la o zi după externare.
Georgiana își dorea cu disperare un copil.
10 ani s-a luptat pentru acest vis.
Minunea s-a întâmplat, după mai multe încercări nereuşite de fertilizare în vitro.
Era, în sfârşit, însărcinată în 18 săptămâni şi urma să aibă gemeni.
Femeia de 36 de ani a ajuns la Maternitatea Giulești pe 4 iunie.
Se temea că sarcina i-ar putea fi pusă în pericol din cauza unor pierderi de lichid amniotic.
A rămas internată vreme de două săptămâni, până când medicii i-au spus că pericolul a trecut.
La nici 24 de ore de când a ajuns acasă, starea ei s-a agravat brusc.
„Te rog! ”Când am ajuns în spital la ora 1, adusă de Smurd, cu toate sângerări, cu un dop gelatinos, cu vomă și cu frisoane.
La ora șapte seara am luat decizia, am rugat frumos să întrerupă sarcina, să întrerupă sarcina.
Nu mai putea de dureri.
„Efectiv, nu i-au făcut nimic, au lăsat-o pe salon.
La ora 22:00, Georgiana a intrat în sala de operație pentru avort, dar era deja prea târziu: infecția era generalizată.
În timpul intervenției, medicii au decis să-i extirpe uterul, din cauza necrozei.
„Ne-au sunat că starea este foarte gravă și că va trebui transferată de urgență la universitar.
Ne-am urcat în mașină și am plecat acolo.
Șansele erau foarte mici.
A ajuns mai mult decedată decât vie.
Singurul medic cu care am discutat a fost cel de la ATI.
După ce au declarat decesul, nu au explicat care au fost cauzele, starea în care a ajuns la ei.
Certificatul medico-legal de la IML indică o corioamniotită severă, urmată de necroză uterină și insuficiență organică multiplă.
„Totul a venit ca un fulger așa.”
„S-a întâmplat mult prea repede și nu pot să înțeleg care e cauza.”
La 6.30 au declarat decesul.
În niciun moment nu ne-am așteptat că se va ajunge în situația asta.
Fratele: A fost un om bun, vesel, iubitor.
Echipa Observator a solicitat oficial puncte de vedere atât de la Maternitatea Giulești, cât și de la Spitalul Universitar.
Până în acest moment, nicio instituție nu a avut vreo reacție.
tags: #femeia #care #a #ramas #gravida #cu
Postări populare:
- Cadouri personalizate doctor ginecolog - decoratiune metalica
- Umorul bărbaților când află că devin tați: reacții savuroase și învățăminte pentru viitoarele generații
- Fototerapia neonatală: rolul măștii cu suport cefalic
- Ginecologie Centru Newman
- Diagnosticul și tratamentul uterului septat în sarcină