Cauze deces matern în context global și nașterea sigură: perspective medicale și lecții din istorie

La fiecare două minute, o femeie moare în timpul sarcinii sau al nașterii, potrivit ultimelor estimări din raportul „Trends in maternal mortality” al ONU. Acest demers arată regrese alarmante pentru sănătatea femeilor în ultimii ani, deoarece decesele materne au crescut sau au stagnat în multe regiuni ale lumii. În timp ce între 2000 și 2015 s-au înregistrat progrese semnificative, după această perioadă progresele s-au oprit sau au fost inversate, iar situația Regatului Unit este un exemplu în această direcție.

Raportul arată că, în două dintre cele opt regiuni ONU - Europa și America de Nord și America Latină și Caraibe - rata mortalității materne a crescut din 2016 până în 2020, cu 17% și, respectiv, 15%. În alte părți, rata a stagnat. În 2020, aproximativ 70% din decesele materne au avut loc în Africa Sub-Sahariană. În ciuda acestor provocări, raportul subliniază că progresele sunt posibile, iar multe decese pot fi prevenite prin îngrijire maternă adecvată, nașteri sigure, nutriție corespunzătoare, igienă și salubritate.

Cauze majore ale mortalității materne și lecții din istorie

În secolul al XX-lea, disponibilitatea antibioticelor a schimbat radical perspectiva asupra febrei puerperale, iar decesul mamei este astăzi rar. Însă reducerea mortalității materne a fost un proces lung: în Finlanda, scăderea a început în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar nivelul redus de astăzi s-a atins după mai mult de un secol. Astăzi, principalele cauze ale deceselor materne includ sângerări grave, hipertensiune arterială, infecții asociate sarcinii, complicații ale avortului în condiții de risc și afecțiuni de bază agravate de sarcină (cum ar fi HIV/SIDA și malaria).

Cu toate acestea, există țări în care o tânără de astăzi are riscuri mai mari să moară la naștere decât mama ei în urmă cu o generație. În 2020, decesele materne au rămas concentrate în regiunile sărace și în țările afectate de conflicte, iar în 2020, 70% din decesele materne au fost în Africa Sub-Sahariană. Pe de altă parte, înțelegerea științifică modernă a cauzelor mortalității materne a permis reducerea constantă a ratei mortalității în multe locuri, arătând că schimbări simple în practici pot genera efecte mari.

Figura istorică: dincolo de obstetrică directă

În Imperiul Habsburgic, în Viena, se observau diferențe izbitoare între aripi în ceea ce privea mortalitatea: în prima aripă, 10% dintre tinerele mame mureau din septicemie puerperală, iar în cea de-a doua doar 4% (1 din 25). Semmelweis, tânărul medic venit din secolul al XIX-lea, a demonstrat că sterilizarea mâinilor și spălarea între activități pot elimina o parte semnificativă a acestei mortalități. Descoperirile sale au condus la adoptarea antisepsiei la nivel curent în obstetrică în a doua jumătate a secolului, reducând mortalitatea maternă și salvând mii de vieți.

Acest istoric evidențiază importanța igienei, a practicilor bazate pe dovezi și a managementului corect al nașterii ca elemente fundamentale ale prevenirii mortalității materne. În prezent, prevalența depresiei postpartum a crescut în unele contexte, iar exemple ca programul kraamzorg din Olanda arată impactul pozitiv al sprijinului perinatal intensiv asupra mamei și copilului.

Contextul actual în SUA: cauze indirecte și nevoi de transformare

În Statele Unite, mortalitatea maternă rămâne o problemă gravă de sănătate publică, cu rate semnificativ mai mari decât în alte țări cu venituri înalte. Rata MMR a crescut de la aproximativ 23 de decese la 100.000 nașteri în 2020, la 32,9 în 2021, în contextul pandemiei, dar tendința ascendentă preexista. Disparitățile rasiale și etnice sunt semnificative: femeile afro-americane non-hispanice mor de 2,6-3 ori mai frecvent decât cele albe non-hispanice asociat sarcinii, indicând indeed inechități subiacente în accesul la îngrijire prenatală de calitate și stresul discriminatoriu.

Clasificarea cauzelor mortalității materne a fost extinsă de la obstetricele directe (hemoragie postpartum, preeclampsie, embolie etc.) la cauze indirecte cum ar fi supradoza de droguri, omucidere și suicidul. Aceste cauze indirecte au fost subraportate în analize tradiționale, deoarece certificările de deces pot prioritiza cauza imediată sau nu includ starea gravidă/postpartum în registrul de deces, iar fereastra de observație de 42 de zile postpartum poate subestima riscul în primul an postpartum. Studiile recente subliniază necesitatea unei abordări multidisciplinare pentru prevenire.

1. Supradoza de droguri și opioide: criza opioidelor afectează femeile gravide, iar decesele prin supradoză sunt o parte majoră a mortalității perinatale în unele state.
2. Omuciderea și violența domestică: intensificarea violenței în timpul sarcinii contribuie la decese în perioda perinatală.
3. Sinuciderea: depresia perinatală este subdiagnosticată, agravând riscul de comportament suicidar în perioada antepartum și postpartum.

Abordarea prevenției mortalității materne în SUA necesită screening integrat pentru consumul de substanțe, violența domestică și sănătatea mentală în îngrijirile prenatale, cu protocoale clare de referire și intervenție. Exemplul terapiilor pentru tulburările de consum de substanțe, extinderea serviciilor de sănătate mintală perinatale, precum și intervenții împotriva violenței domestice pot reduce semnificativ riscul. De asemenea, extinderea ferestrei de monitorizare postpartum la 12 luni, conform recomandărilor ACOG, poate surprinde decesele ce apar după 6 săptămâni postpartum.

Soluții practice și programe naționale în SUA

Inițiative precum Alliance for Innovation on Maternal Health (AIM), MMRC (Maternal Mortality Review Committees) și extinderea Medicaid postpartum sunt pași importanți în direcția reducerii mortalității materne. Pentru o impact real, este esențială cuantificarea precisă a tuturor cauzelor de deces matern, inclusiv cele indirecte, astfel încât resursele să fie alocate eficient și progresul să poată fi evaluat în mod obiectiv.

În ceea ce privește nașterea mortă (mort fetal), definita ca decesul fătului după 20 săptămâni de gestatie, există multiple cauze: probleme placentare, infecții, malformații fetale, probleme cu cordonul ombilical sau hipertensiune arterială. Femeile pot experimenta doliu profund și, în ciuda riscurilor, majoritatea pot avea ulterior copii sănătoși dacă primesc îngrijire adecvată și sprijin psihologic.

Concluzie deschisă

Raportul NEJM referitor la SUA subliniază necesitatea recunoașterii supradozei, omuciderii și sinuciderii ca factori majori ai mortalității materne. Abordarea optimă implică depășirea focalizării exclusive pe cauzele obstetricale directe, integrarea screening-ului pentru substanțe, violență și sănătate mintală în îngrijirile prenatale și postpartum, precum și extinderea monitorizării postpartum. Îngrijirea maternă adecvată, nașterea sigură, nutriția corespunzătoare, igiena și salubritatea rămân piloni fundamentali pentru reducerea mortalității materne.

Spot de luat în seamă: o mamă fericită și un nou-născut sănătos sunt rezultatul unei rețele de sprijin bine pusă la punct, de la îngrijirea prenatală regulată la accesul la tratamente pentru depresie și violența domestică.

1. Când copilul moare înainte de naștere, au trei opțiuni. 2. Recuperarea fizică depinde de mulți factori. 3. 4. Medicii legiști au constatat că tânăra de 25 de ani care a decedat la maternitatea dintr-un spital a avut edem pulmonar și sarcină oprită în evoluție, inventarierea cu detalii ale incidentei. 4. Este un exemplu clar despre necesitatea monitorizării atente și a raportării corecte a situațiilor perinatale.

tags: #femeie #moarta #maternitate

Postări populare:

• Ginecologi de top în Cluj-Napoca: servicii și recomandări
• Descoperă povestea Monicăi Davidescu, medic ginecolog și naștere în lumina showbizului românesc
• Teme de referat pentru Ziua Asistentului Medical: pediatria în vizor
• Confortul în călătorii: parasolarul cu filtru UV pentru cei mici
• Autism si sindromul copilului zgaltait: semne si abordari