Apa minerală este o sursă importantă de hidratare, cu numeroase beneficii pentru organism, prin valorile sale nutritive. Potrivit standardelor, apele trebuie să aibă peste 50 mg/l mineralizație pentru a fi catalogate și comercializate ca ape minerale. Apa minerală provine ca atare din izvoare și împrumută calitățile și compoziția minerală specifică locului din care este extrasă, bogățiile minerale ale solului și subsolului din acea zonă. Singurele intervenții care se admit sunt legate de dioxidul de carbon și de fierul din apa minerală. Un tratament care se aplică frecvent este legat de prezența dioxidului de carbon și poate viza eliminarea totală a parțială a acestuia sau îmbogățirea cu dioxid de carbon. În funcție de izvor și de zona din care se extrage, apele minerale au compoziții diferite. Apa minerală carbogazoază este apa minerală în care este prezent dioxidul de carbon, o apă cu un gust specific acidulat. La această categorie de apă dioxidul de carbon provine direct de la sursă, din izvor. Sunt rare cazurile în care apa minerală este natural carbogazoasă. Apa minerală plată este apa din care lipsește dioxidul de carbon care dă caracterul acid, înțepător al apei. În această grupă intră apele minerale carbogazoase, din care se scoate parțial sau total dioxidul de carbon. În urma decarbogazificării parțiale, dioxidul de carbon rămas este cuprins între 400 şi 1500 mg/l. După criteriul mineralizării sau al cantității de reziduu sec, apele cu mineralizație scăzută se mai numesc și oligominerale. Aceste categorii sunt mai puțin răspândite în România și au, de obicei, o mineralizație redusă.
Studiile au arătat că un consum de 1 l de apă minerală pe zi timp de o lună are capacitatea de a reduce nivelul colesterolului rău și de a crește nivelul colesterolului bun. Aportul de minerale precum calciul și magneziul are implicații directe pentru sănătatea oaselor. Efectele apei minerale se răsfrâng și asupra proceselor digestive. Apa carbogazoasă sau carbogazificată reduce senzațiile de greață și preaplin la persoanele cu dispepsie sau indigestie. Cantitatea optimă de nutrienți precum calciul și magneziul contribuie la buna funcționare a rinichilor. Sucurile acidulate aduc și o cantitate mare de zahăr în organism, ceea ce poate fi nociv pentru buna lui funcționare.
Deși sunt rare, apa minerală poate avea contraindicații pentru unele persoane. De regulă, apa minerală la modul general nu poate avea un impact negativ asupra unor probleme de sănătate, ci doar anumite tipuri pot fi mai mult sau mai puțin indicate în funcție de persoană. Spre exemplu, apa carbogazoasă sau carbogazificată nu este recomandată celor care sunt afectați de gastrite, hiperaciditate gastrică sau balonare. Aceasta vine de obicei și cu o cantitate mare de sodiu, un element la consumul căruia hipertensivii trebuie să fie atenți. Alegerea apei minerale potrivite trebuie să țină cont de vârstă, afecțiunile diagnosticate, carențele și particularitățile fiecărui organism.
Impactul asupra digestiei și simptomele asociate
Stimulează digestia? Multe persoane observă o ușoară îmbunătățire a digestiei după consumul de apă carbogazoasă. Unele studii au arătat că aceasta poate accelera golirea gastrică și poate stimula senzația de „ușurare” după masă. De asemenea, poate reduce senzația de greață la anumite persoane. Poate provoca balonare? Da, în unele cazuri. Bulele de CO2 pot duce la creșterea volumului de gaz în stomac, ceea ce determină eructații (râgâieli) sau balonare. Totuși, reacția este individuală: unele persoane tolerează perfect apa carbogazoasă, în vreme ce altele sunt mai sensibile, în special cele cu sindrom de colon iritabil. Afectează flora intestinală? Nu există dovezi că apa carbogazoasă ar afecta negativ microbiomul intestinal. Acidul carbonic este slab, însă poate scădea ușor pH-ul apei, făcând-o mai acidă decât apa plată.
„Apa carbogazoasă îngrașă.” Fals. Apa carbogazoasă nu conține calorii, grăsimi sau zahăr. Nu există mecanisme metabolice prin care ar putea determina creștere în greutate. Singurul motiv pentru care „te simți mai plin” este volumul de gaz, nu caloricitatea. „Irită stomacul și provoacă gastrită.” Parțial fals. Apa carbogazoasă poate provoca disconfort la persoanele sensibile sau la cele cu reflux gastroesofagian, deoarece bulele pot crește presiunea asupra sfincterului esofagian. Cu toate acestea, nu există dovezi că apa carbogazoasă provoacă gastrită sau ulcere. Ea poate agrava simptomele existente doar la anumite persoane. „Afectează rinichii.” Fals. Apa carbogazoasă nu afectează negativ funcția renală. Singurele băuturi asociate cu un risc crescut pentru pietre la rinichi sunt cele bogate în zahăr sau acid fosforic. „Crește tensiunea arterială.” Fals. Nu există dovezi că apa carbogazoasă, fie minerală sau simplă, are efect asupra tensiunii arteriale. „Provoacă deshidratare.” Complet fals. Apa carbogazoasă hidratează la fel de bine ca apa plată. Unele studii sugerează chiar că oamenii beau mai mult când consumă apă carbogazoasă. „Persoanele cu boli digestive nu au voie să bea apă carbogazoasă.” Depinde. Refluxul sever sau balonarea pot apărea mai pregnant la unele persoane, în timp ce altele pot simți ameliorare a simptomelor.
Alegerea apei potrivite și populații specifice
Apa minerală conține săruri minerale esențiale, precum calciu, magneziu și potasiu, care pot aduce beneficii suplimentare organismului. Apa carbogazoasă simplă, fără minerale semnificative, hidratează la fel de bine, însă nu furnizează aceste microelemente. Copiii pot consuma apă carbogazoasă, însă în cantități moderate. Bulele pot provoca balonare sau disconfort digestiv la cei mici, iar apa aromatizată sau îndulcită ar trebui evitată din cauza zahărului ascuns. Apa minerală poate fi o opțiune bună pentru aportul de minerale, în timp ce apa carbogazoasă simplă rămâne o alegere sigură pentru hidratare.
Apa tonică nu este același lucru cu apa carbogazoasă. Apa tonică este o băutură carbogazoasă care conține, pe lângă dioxid de carbon, zahăr sau îndulcitori și chinina, un compus cu gust amar. Ea nu este recomandată pentru hidratare regulată. În ceea ce privește apa cu arome, multe variante conțin zahăr sau îndulcitori artificiali, ceea ce le face calorice; opțiunile fără zahăr sau cu arome din fructe sunt sigure, însă este necesar să verificați eticheta.
Ce rol au mineralele din apa minerală carbogazoasă? Mineralele precum calciul, magneziul, potasiul și sodiul contribuie la menținerea echilibrului electrolitic, susțin sănătatea oaselor și a sistemului cardiovascular. Consumul regulat de apă minerală poate completa aportul zilnic de minerale, mai ales în cazul persoanelor care nu consumă suficiente alimente bogate în aceste microelemente. Este potrivită pentru sportivi sau după exerciții fizice, însă apa carbogazoasă poate provoca disconfort gastric dacă este băută în cantități mari imediat după efort.
Aspirații practice: cura de băut și recomandări
„Cura de băut apă minerală” implică consumul unei cantități prescrise de apă minerală de mai multe ori pe zi. În general se bea înainte de mesele principale, deoarece pretanta hidratare pe stomacul gol poate regla mai bine funcția stomacului și a intestinelor. Pentru aportul de minerale, apa minerală carbogazoasă poate fi utilă, dar consumul exclusiv de apă carbogazoasă poate fi inconfortabil pe termen lung. Apa plată rămâne sursa de hidratare cea mai sigură și eficientă.
Cum alegem apa minerală naturală plată de pe raft?
Apa alcalină: concepte, beneficii potențiale și posibile riscuri. Ph-ul apei alcaline este între 8 și 9, iar efectele pot include neutralizarea parțială a acidității gastrice, hidratare potențial superioară datorită mineralelor și posibilitatea de a influența oxidarea. Studiile privind efectele asupra sănătății sunt încă în curs, iar contrindicțiile includ hipociditatea gastrică și disfuncțiile renale. Consumul zilnic poate fi posibil în intervalul general de 2-3 litri pentru adulți sănătoși, dar este recomandată consultarea medicală înainte de a începe o cura cu apă alcalină.
tags: #filtru #apa #deranjat #la #burtica