Steriletul este un dispozitiv medical intrauterin al cărui rol principal este cel contraceptiv. Această metodă contraceptivă este preferată de multe femei, ca urmare a faptului că poate avea o durată de utilizare de câțiva ani. Steriletul are o eficiență destul de ridicată în a împiedica formarea unei sarcini, dar poate apărea și eșecul contraceptiv în cazuri rare, având implicații semnificative precum sarcina ectopică.
Tipuri de sterilet și mecanismul lor de acțiune
Contraceptia cu sterilet (DIU) poate fi hormonal sau cu cupru. Steriletul hormonal eliberează progestin, îngroașă mucusul cervical și poate inhiba ovulația, în timp ce steriletul de cupru creează un mediu inflamator Toxic pentru spermatozoizi, afectând mobilitatea lor. Steriletul cu aur are înveliș de aur și poate fi utilizat între 5 și 10 ani. Ambele tipuri funcționează prin interferarea cu capacitatea spermatozoizilor de a fertiliza ovulul sau prin inhibarea nidării embrionului.
Steriletul poate fi montat în orice moment din ciclul menstrual, cu condiția ca femeia să nu fie însărcinată în acel moment. Montarea durează, în medie, între 5 și 15 minute, iar în timpul inserției este posibil să apară crampe sau disconfort temporar. Firele atașate steriletului, vizibile uneori în vagin, ajută medicul să monitorizeze poziția dispozitivului și să-l retragă ulterior, dacă este necesar.
Cum se poate accidenta sau compromite poziția steriletului
Malpoziționarea steriletului poate apărea prin expulzie parțială sau totală, în timp ce o poziționare prea joasă sau o rotație pot reduce semnificativ eficiența. Perforația uterină este o complicație rară, estimată la aproximativ 1-2 la 1000 de inserții, în care dispozitivul poate penetra peretele uterin sau migra în cavitatea abdominală. Expulzia poate face sarcina posibilă sau poate necesita îndepărtarea dispozitivului. Majoritatea eșecurilor contraceptive ale steriletului sunt mecanice, nu biochimice, și necesită evaluare medicală promptă.
După inserție, riscul de ITS sau infecții este mai mare în primele 20 de zile, în principal dacă există ITS nediagnosticate sau netratate. Steriletul nu oferă protecție față de bolile cu transmitere sexuală, iar ITS pot complica inserția sau evoluția dispozitivului.
Semnele de avertizare ale rupterii sau eșecului steriletului
- sângerări anormale: menstruații abundente sau prelungite, sau spotting între cicluri
- crampe severe sau dureri pelvine persistente
- firele steriletului palpate în vagin sau fire vizibile care par să lipsească
- durere bruscă, amețeală, febră sau semne de urgență medicală
- scăderea eficacității contraceptive, posibil în cazul expulziei parțiale sau al poziționării incorecte
În cazul oricărei suspiciuni de eșec contraceptiv sau de rupere a steriletului, este esențial să consultați un medic ginecolog. Nu încercați să verificați sau să extrageți steriletul singură; utilizați o metodă de rezervă (prezervativ) până la consultație.
Riscuri și complicații asociate cu montarea și folosirea DIU
Riscurile includ riguri precum infecții pelvine în primele săptămâni, expulzie, perforația uterină și, foarte rar, sarcină ectopică. Contraindicațiile absolute includ sarcina, ITS active, cervicită purulentă sau cancer de col uterin netratat, precum și afecțiuni care pot crește riscul complicațiilor. Steriletul cu cupru poate provoca dureri abdominale, sângerări între cicluri și disconfort pelvin; steriletul hormonal poate modifica patternul menstrual sau poate duce la dispariția menstruației la unele paciente.
Durata de viață a steriletelor variază în funcție de tip: DIU cu cupru între 5 și 10 ani, DIU hormonal între 3 și 7 ani, iar în timpul acestui interval pacientele pot solicita extragerea sau înlocuirea dispozitivului. Efectele adverse pot include crampe, dureri de spate și spotting, iar pot apărea reacții alergice în cazuri rare (cupru).
Managementul unei sarcini cu sterilet sau a unei posibile sarcini
Dacă apare o sarcină cu sterilet, recomandarea este îndepărtarea steriletului cât mai curând posibil în primul trimestru pentru a minimiza riscul de avort spontan și alte complicații. Dacă firele steriletului sunt vizibile, consultați imediat medicul. În cazul în care steriletul este malpoziționat, de obicei se recomandă extragerea și, dacă pacienta dorește, inserarea unuia nou în aceeași ședință. Dacă nu este posibilă extragerea imediată, se poate recomanda monitorizarea atentă și consultarea ulterioară.
Îndepărtarea și înlocuirea steriletului
Extracția steriletului este o procedură de rutină realizată în cabinetul ginecologic. Medicul examinează colul, prinde firul de tracțiune cu o pense și trage ușor dispozitivul afară prin col. Majoritatea femeilor resimt doar o crampă ușoară. După extracție, pot apărea crampe ușoare sau spotting pentru câteva zile. Dacă se dorește, se poate introduce un nou sterilet în aceeași ședință.
Înainte de extracția steriletului, este importantă o consultație medicală pentru evaluarea stării generale și pentru a discuta orice simptome. În perioada post-extracție, respectați recomandările medicului și evitați activitatea sexuală protejată dacă este indicat.
Întreținerea și monitorizarea dispozitivelor intrauterine
După montare, verificați lunar firele steriletului:firele ar trebui să atârne la 2-3 cm de col. Dacă simțiți lipsa firelor, contactați medicul, deoarece este un semn critic de malpoziție sau expulzie. Eficacitatea unui sterilet malpoziționat poate scădea semnificativ. Este recomandat să faceți un control ginecologic regulat pentru evaluarea poziției și stării dispozitivului, în special dacă apar simptome neobișnuite sau dacă plănuiți să întrerupeți utilizarea lui.
Contextul românesc și alegerea potrivită a DIU
Există mai multe tipuri de DIU disponibile pe piața românească, cu sau fără hormoni, iar alegerea tipului potrivit se face în funcție de antecedentele patologice, de starea uterului și de preferințele pacientei. Steriletul poate fi montat în perioada alăptării și nu afectează fertilitatea după îndepărtare; fertilitatea revine rapid în majoritatea cazurilor. Înainte de procedură, se efectuează un control ginecologic complet pentru a exclude sarcina și a verifica canalul cervical și dimensiunea uterului.
Condiții practice în explicarea detaliilor procedurii
- Procedura de montare durează aproximativ 5-15 minute; pacientele stau pe masa ginecologică, iar medicul inspectează colul cu ajutorul unui speculum și poate aplica antiseptic.
- După montare, pot apărea crampe, disconfort și sângerări ușoare; se recomandă antiinflamatoare fără prescripție medicală dacă este necesar.
- După înlăturarea steriletului, procedura este rapidă (câteva secunde) și se poate efectua în aceeași ședință dacă pacientele doresc să înlocuiască dispozitivul.
- Este important să evitați utilizarea cupelei menstruale concomitent cu DIU, deoarece poate duce la deplasarea dispozitivului.
Este recomandat să consultați medicul ginecolog de încredere pentru a primi ghidaj personalizat, monitorizare regulată și informații despre cea mai potrivită opțiune DIU în funcție de situația dumneavoastră medicală.
