Allergic diseases, including allergic rhinitis/rhinoconjuctivitis, asthma, and urticaria, are common conditions in the adult population, affecting women at the fertile age. Although, ideally, pregnant women should not receive pharmacologic treatment because of associated risks for the unborn child, sometimes quality of life impairment or risks of associated complications make medication necessary. The benefit/risk ratios associated with treatment in allergic diseases are favourable and allow the safe administration of several pharmacological classes. Oral antihistamines, predominantly loratadine and cetirizine, have a good safety profile in pregnant women.
Rinita alergică, urticarie și astm în timpul sarcinii: principii generale
Tratarea astmului este extrem de importantă date fiind riscurile asociate bolii, iar tratamentul de elecţie este reprezentat de corticosteroizii inhalatori, iar alte clase de medicamente antiastmatice pot fi administrate. Medicamentele utilizate pentru tratamentul bolilor alergice sunt adesea administrate pentru mai multe afecțiuni comune la femeile aflate la vârsta fertilă, cele mai frecvente fiind rinita alergică și urticaria. Astfel, s-a estimat că până la 20-30% dintre femei suferă de rinită alergică și 4-7% suferă de astm în timpul sarcinii, care, împreună cu unele suferințe dermatologice, le fac unele dintre cele mai comune grupuri de afecțiuni care complică sarcina.
Profilul de siguranță al medicamentelor utilizate pentru tratamentul bolilor alergice în timpul sarcinii nu a fost încă pe deplin stabilit și aceste medicamente ar trebui utilizate numai dacă, în opinia medicului, beneficiile depășesc riscurile. De mai mulți ani, recomandările privind tratamentele utilizate în timpul sarcinii s-au bazat pe clasificarea FDA, care includea categoriile de siguranță a sarcinii A, B, C, D și X. Acest sistem este în prezent în curs de revizuire, considerându-se că aceste recomandări pot crea confuzie. EMA recomandă luarea în considerare a tuturor cunoștințelor disponibile înainte de a administra medicamente la femeile însărcinate sau care alăptează și la femeile aflate la vârsta fertilă.
Antihistaminice în timpul sarcinii
Antihistaminicele, disponibile atât OTC, cât și pe bază de prescripție, sunt utilizate în mod obișnuit în timpul primelor săptămâni ale sarcinii pentru tratamentul simptomelor astmului, rinitei alergice, urticariei sau pruritului cutanat. În mod colectiv, se estimează că până la 15% dintre femeile gravide folosesc la un moment dat antihistaminicele orale. O analiză recentă a datelor din două studii naționale mari (Marea Britanie și SUA) a arătat că componente individuale ale antihistaminicelor (difhenhidramină, loratadină, cetirizină, clorfeniramină și fexofenadină) sunt folosite de 1-4% dintre femeile gravide în timpul primului trimestru.
Antagoniștii de primă generație ai receptorilor H1 (difenhidramină, doxilamina) traversează bariera hematoencefalică cu efecte sedative și anticolinergice; aceștia sunt utilizați frecvent pentru a trata reacțiile alergice, greața și vărsăturile din sarcină. Antagoniștii H1 de a doua generație (loratadina, cetirizina, fexofenadină, bilastină) nu au aceste efecte și sunt utilizați în principal pentru a trata simptomele astmului și alergiilor.
Ghidurile terapice ARIA recomandă, acolo unde este posibil, evitarea antihistaminicelor de primă generație din cauza profilului de risc/beneficiu nefavorabil. Antihistaminicele de a doua generație sunt, în linii mari, preferate în timpul sarcinii; printre acestea, loratadina (10 mg o dată pe zi) și cetirizina (10 mg o dată pe zi) pot fi considerate antihistaminice de elecție în timpul sarcinii.
Corticosteroizi în timpul sarcinii
Corticosteroizii sunt medicamente antiinflamatoare și imunosupresoare puternice, care trebuie uneori să fie administrați femeilor însărcinate. Corticosteroizii topici sunt frecvent utilizați pentru afecțiuni ale pielii; studiile recente nu au arătat asocieri causale între utilizarea maternă a corticosteroizilor topici de orice potență și evoluția negativă a sarcinii, inclusiv malformațiile congenitale, nașterea prematură, moarte fetală și scăderea scorului Apgar. Totuși, o asociere probabilă a fost identificată între greutatea scăzută la naștere și utilizarea corticosteroizilor topici cu potență mare sau foarte mare, în special dacă dozele cumulative pe durata sarcinii sunt foarte mari.
Corticosteroizii intranazali sunt folosiți pe scară largă pentru rinita alergică, dar există puține date obiective privind siguranța lor. Datorită absorbției sistemice limitate, toți corticosteroizii intranazali de a doua generație sunt considerați în general siguri pentru utilizare în timpul sarcinii; singurul studiu (prospectiv) despre utilizarea acestora a arătat că administrarea intranazală de fluticazonă propionat timp de 8 săptămâni nu a avut efecte dăunătoare asupra creșterii fătului. O meta-analiză nu a evidențiat creșterea riscului de malformații majore sau alte complicații majore.
Corticosteroizii inhalatori reprezintă farmacia de bază pentru astmul persistent care necesită control în timpul sarcinii. Studii multiple nu au indicat creșteri ale riscului perinatale. Budesonidul este, în general, considerat corticosterodul inhalator preferat datorită profilului său de siguranță bine documentat, deși celelalte corticosteroide inhalatori nu sunt inscrise ca nesigure. În cazuri severe de astm, poate fi necesară utilizarea corticosteroizilor pe cale orală, în dozele uzuale pentru exacerbări sau pentru urticarie necontrolată.
β-agonisti în timpul sarcinii
β2-agonistii cu durată scurtă de acțiune (BADSA) sunt utilizați ca terapie de salvare pentru toate tipurile de astm în timpul sarcinii, iar β2-agonistii cu durată lungă de acțiune (BADLA) pot fi adăugați în cazuri de astm persistent moderat până la sever, în asociere cu doze mici sau medii de corticosteroizi inhalatori. Se estimează că 40-70% dintre femeile astmatice utilizează BADSA și 8-13% BADLA în timpul sarcinii. Însă toate BADSA și BADLA sunt clasate în categoria de risc C de FDA, indicând că beneficiile pot depăși riscul potențial, dar există posibilitatea de efecte adverse.
Salbutamolul inhalat este adesea terapia de alegere pentru crizele de astm în timpul sarcinii, fiind cel mai intens studiat dintre BADSA. Există studii care au asociat folosirea bronhodilatatoarelor în timpul sarcinii cu riscuri de malformații cardiace sau gastroschizis, dar aceste rezultate pot fi influențate de confuzia cu severitatea astmului. În general, terapiile combinat BADLA + corticosteroizi inhalatori nu arată diferențe semnificative în rata malformațiilor congenitale față de corticosteroizi în doze mari singuri. Budesonidul rămâne preferatul datorită siguranței sale documentate în sarcină.
β-agonistii cu acțiune îndelungată nu trebuie utilizați ca monoterapie pentru tratamentul astmului în timpul sarcinii; pot fi folosiți în combinație cu corticosteroizi inhalatori. Exacerbările severe ale astmului pot implica administrarea corticosteriodilor orali, care au fost asociate cu naștere prematură și greutate mică la naștere, dar pot preveni riscul mortalității materne sau fetale în caz de astm sever. Dozele pentru exacerbările de astm sunt de obicei 1 mg/kg prednison sau doze echivalente într-o singură doză în decurs de 3-10 zile.
Medicamentele folosite în tratamentul alergiilor în timpul sarcinii: recomandări practice
Tratamentul alergiilor în timpul sarcinii poate implica antihistaminicele de primă generație sau de a doua generație, corticosteroizi topici sau intranazali, și, în cazuri necesare, corticosteroizi orali sau inhalatori. Este important să se evalueze beneficiile în raport cu riscurile, iar decizia terapeutică să fie bine supravegheată de medic.
Printre recomandări practice se numără: folosirea antihistaminicelor de a doua generație ca primă alegere în timpul sarcinii; evitarea antihistaminicelor de primă generație dacă este posibil; preferința pentru corticosteroizi intranazali de a doua generație; modularea dozelor în funcție de severitatea simptomelor și de evoluția sarcinii; utilizarea corticosteroizilor inhalatori ca terapie de bază pentru astm; monitorizarea atentă a eventualelor malformații, greutate la naștere și alte efecte perinatale.
Generalități despre stil de viață și suplimente în sarcină
Pe lângă tratamentul medicamentos, există recomandări generale pentru sarcină: evitarea fumatului și a alcoolului, limitarea cafelei, asigurarea unei diete echilibrate, administrarea zilnică de acid folic (0,4 mg) începând dinaintea concepției și în primele 12 săptămâni, și menținerea unei vieți active adaptate trimestrului de sarcină. Colestaza de sarcină, de exemplu, necesită monitorizare medicală pentru a preveni complicațiile pentru mamă și făt.
Efecte adverse, riscuri și măsuri de precauție în timpul sarcinii
Colestaza de sarcină, fumatul în sarcină, consumul de alcool, cafeina și consumul de droguri pot afecta dezvoltarea fătului. Este esențial să discutați cu medicul despre orice medicament luat în timpul sarcinii, să evitați automedicația, și să organizați o evaluare clinică atentă înainte de a începe sau continua un tratament.
Vaccinările în timpul sarcinii sunt reglementate de OMS și CDC. Vaccinurile inactivate pot fi administrate în timpul sarcinii, în timp ce vaccinurile vii ar trebui evitate. Schema de vaccinare recomandată pentru tetanos, pertussis și gripă poate reduce riscul pentru mamă și făt, cu recomandări specifice în funcție de trimestru și istoricul de imunizare.
tags: #ganicus #este #in #timpul #sarcinii
Postări populare:
- Screening prenatal la 15 săptămâni: dublu test pentru anomalii cromozomiale
- Recenzii despre Dr Leu, medic pediatru pentru copii
- Simptomele, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor urinare la gravide
- Atenționări în timpul sarcinii: floarea și fructele socului
- Analiză a primelor două versuri din Pastorul și sugarul