Pe lângă aceste specializări se vor regăsi și programe de Științe biomedicale, tot la nivel de licență, care sunt necesare pentru a facilita accesul către programele de medicină generală sau pentru profesii de sine stătătoare: biochimist, laborant, tehnician, ș.a. Acest tip de program este accesat deseori de către studenții care vin din afara țării în care se va studia deoarece ei fie nu îndeplinesc de la început cerințele de admitere, fie au nevoie să se acomodeze cu studiile în altă limbă și cu terminologia medicală. De obicei durata studiilor este de 5-6 ani, programele variază în funcție de oferta universitară, uneori există posibilitatea de a studia un an introductiv ca parte a programului de licență. Trebuie menționat că taxele de școlarizare variază de la gratuit la sume de 30000 de euro/an, în funcție de destinația aleasă. În ceea ce privește programele de Masterat în domeniul medical, în străinătate sunt mai variate decât în România, deoarece ele sunt gândite ca alternative ale diverselor programe de studii (Biomedical, Biotechnology, Nursing, Life Sciences, Molecular Sciences, etc.) și nu doar ale programelor de licență în medicină generală. Urmând un astfel de traseu este posibil să ajungi să lucrezi într-un spital, dar nu neapărat sub titulatura de medic.
1. În această perioadă, mulți dintre cei care au ales să urmeze o carieră în domeniul sănătății se pregătesc pentru admiterea la Facultatea de Medicină. Odată ajunși la facultate, studenții la medicină trec prin 6 ani de școală - 3 ani pre-clinici, în care aceștia urmează cursuri teoretice și ore de laborator, urmati de 3 ani clinici, în care studenții urmează în spitale stagii corespunzătoare majorității specialităților. Întrebarea este: ce urmează după facultate? Este necesar ca toți studenții să urmeze un rezidențiat pe o anumită specialitate? Cum devine un medic rezident medic specialist? Ce urmează după ce un medic își ia specialitatea? Și, mai ales, cum difera un medic specialist de un medic primar? Mai întâi, haide să vedem care este ierarhia medicală actuală în România.
A. Titulatura de medic generalist
Medicul generalist o poate avea toți absolvenții Facultății de Medicină care obțin diploma de licență, dar care aleg să nu urmeze o specialitate la rezidențiat. Medicii generalisti mai sunt cunoscuți drept “medici cu competențe limitate”, aceștia neavând dreptul de a obține cod de parafă. Aceștia pot practica medicina în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, cu modificările și completările ulterioare și în conformitate cu Normele metodologice privind încadrarea și activitatea medicului cu competențe limitate aprobate prin Ordinul ministrului sănătății. Aceștia îndeplinesc cu promptitudine indicațiile medicului supraveghetor și colaborează cu asistentul medical în vederea asigurării în mod optim a îngrijirilor acordate pacienților.
B. Specialitățile pentru medicii rezidenți
Specialitățile pe care și le pot alege medicii rezidenți sunt categorisite astfel: specialitățile clinice (ex. Neurologie, Cardiologie etc.), specialitățile chirurgiale (Chirurgie Generală, Neurochirurgie etc.) și specialitățile paraclinice (Anatomie Patologică, Medicină Nucleară etc.). Fiecare dintre aceste specialități are o durată între 3 și 6 ani și cuprinde mai multe stagii de pregătire, nu doar pe specialitatea aleasă la rezidențiat, dar și pe specialități ale căror cunoștințe sunt necesare pentru pregătirea viitorului medic specialist. Spre deosebire de medicul generalist, medicul rezident are parafă de medic rezident, care conține numele și prenumele posesorului, calitatea de medic rezident și specialitatea de bază. Acesta nu are alocat un cod de parafă (precum cel al medicilor specialisti și primari) și are utilitate limitată.
C. Titulatura de medic specialist
Titulatura de medic specialist o obține toți medicii rezidenți care promovează examenul de specialitate, pe care îl dau la sfârșitul perioadei de rezidențiat. Odată obținut examenul de specialitate, medicul are dreptul la propria sa parafă și poate profesa cu drepturi și responsabilități depline.
D. Titulatura de medic primar
Titulatura de medic primar o pot obține toți medicii specialiști care au vechime de peste 5 ani pe specialitatea lor și care promovează examenul de primariat. Atenție: un medic specialist nu este obligat să dea examenul de primariat.
Diferenta între doctor și medic
O întrebare frecvent întâlnită: medicul este persoana care a absolvit cel puțin studiile unei Facultăți de Medicină și poate avea gradele menționate, iar doctorul este persoana care a absolvit un doctorat - forma cea mai avansată a studiilor post-universitare. Un medic poate fi doctor în științe medicale și, prin intermediul doctoratului, poate deveni profesor universitar. O persoană poate fi doctor într-o varietate de domenii.
Legislația care reglementează profesia de medic în România: conform Legii Nr.95 publicată în Monitorul Oficial, etc. (textul complet poate să includă detaliile legislative specifice în funcție de versiunea actualizată). Medici care au încheiat rezidențiatul și nu au susținut acest examen sau nu l-au promovat în sesiunile anterioare.
Odata ce ați promovat examenul de specialitate, medicul specialist poate profesa într-un spital public pe un post ales în timpul rezidențiatului - dacă a utilizat această opțiune. În cazul în care nu are post, poate să se înscrie la concurs atunci când un post devine disponibil într-un spital, pe specialitatea sa.
Salariul unui medic specialist: conform grilei de salarizare din 2018, un medic specialist poate primi la stat un salariu brut de 9900 lei, la care se adaugă plăți separate pentru gărzi și alte sporuri.
Disclaimer
NU ESTE obligatoriu ca un medic specialist să susțină examenul de primariat. Adeverința eliberată de unitatea în care este încadrat medicul, medicul dentist sau farmacistul, din care să reiasă specialitatea în care acesta este confirmat și data de la care este încadrat ca specialist în specialitatea în care solicită susținerea examenului de primariat etc., poate face obiectul dosarului de completare a vechimii în specialitate.
Funcția și responsabilitățile medicului primar
Un medic primar, în general, are aceleași responsabilități ca cele ale unui medic specialist. În plus, este de menționat că medicul primar se subordonează directorului medical și poate avea în subordine o echipă mai mare, formată inclusiv din medici specialiști. Acest lucru nu înseamnă că un șef de secție este obligatoriu medic primar.
Conform noii grile de salarizare în sistemul medical (2018), un medic primar are un salariu brut cu aproximativ 26% mai mare decât cel al unui medic specialist - 12.500 lei vs. 9.900 lei. Medicul specialist poate deveni medic primar odată ce trece examenul de primariat.
Considerații generale despre durata totalăプ de a deveni medic
În cazul în care se urmărește traseul complet până la titlul de medic primar, durata totală poate include facultatea (6 ani), perioada de rezidențiat (3-6 ani, în funcție de specialitate), urmată de promovarea examenelor de specialitate și, eventual, examenul de primariat. Pentru mai multe trasee tipice: medic de familie - 3 ani rezidențiat; specialități de interne și ramuri aferente - aproximativ 5 ani de rezidențiat. În ansamblu, de la începutul studiilor până la atingerea drepturilor depline ca medic specialist sau primar, durata totală poate varia de la aproximativ 10 la 12 ani, iar în cazul unor traiectorii mai dificile sau cu diferențe de structuri profesionale, poate ajunge la circa 43 de ani pentru atingerea titlului de doctor în sens academic.
Un sumar orientativ din materialul prezent: facultatea de medicină generală durează 6 ani, urmată de un an de stagiar, apoi rezidențiatul de 3-5 ani în funcție de specialitate, după care se poate susține examenul de specialitate pentru titlul de medic specialist, iar în funcție de vechime și opțiuni, examenul de primariat poate fi parcurs pentru a deveni medic primar. Pentru medic de familie, durata este de aproximativ 10-12 ani în total până la titlul de medic specialist, iar pentru alte specializări - aproximativ același arc cu variații pe traseu.
Școala românească de medicină: „Stăm prost la practică. Un sfert din ce știu, știu de pe YouTube“
Medicina generală ca disciplină necesită lucrarea în universități, spitale și centre de sănătate, iar specializările în ginecologie se înglobează în categoria specialităților obstetrică-ginecologie în cadrul rezidențiatului, cu durate variabile în funcție de programul universitar și de gradientul național/regional. În acest context, este important să se urmărească programul de rezidențiat, durata acestuia (aproape în toate cazurile între 3 și 6 ani pentru diferite ramuri), precum și necesitatea sau nevoia de a susține examenul de specialitate pentru a obține parafa de specialist și, ulterior, posibilitatea de a se înscrie la examenul de primariat, în funcție de vechimea profesională și de opțiunile personale.
- Facultatea de Medicină durează 6 ani, urmată de stagiară.
- Rezidențiatul poate dura între 3 și 5 ani, în funcție de specialitate (de exemplu, medic de familie 3 ani, interne și ramuri 5 ani).
- După rezidențiat, examenul de specialitate este necesar pentru a deveni medic specialist; pentru a deveni medic primar, este necesar un examen suplimentar (primariat) dacă se dorește acest nivel.
- Salariile în domeniu variază; exemplu: medic specialist ~9900 lei brut, medic primar ~12500 lei brut (conform grilelor de salarizare 2018).
tags: #ginecologie #ani #de #facultate
Postări populare:
- Provocările pediatriei în Spania și oportunitățile pentru românii din Germania
- Înțelegerea sarcinilor licenței de facultate
- Ghid practic al Maternității Bucur: organizare, personal și relatări de la Sf. Ioan
- Legume bune pentru brânză în alimentația bebelușului
- Umor cu Ileana Cosânzeana la maternitate — momente dulci și nebunii