Sarcina poate fi un lucru extraordinar, dar și îngrijorător pentru viitorii părinți, îndeosebi pentru viitoarele mame. Femeile însărcinate experimentează o serie de schimbări fiziologice și emoționale, care per ansamblu pot declanșa anxietatea. Cercetătorii consideră că modificǎrile neuro-endocrine în funcţiile axei hipotalamo-hipofizo-adrenale şi sistemului nervos vegetativ sunt strâns legate de dezvoltarea tulburǎrilor afective şi anxioase, precum depresia şi anxietatea (Mihăilescu et al., 2011, apud Kendler et al., 1999). Social Readjustment Rating Scale (cunoscută ca și „Scala stresului Thomas Holmes și Richard Rahe”) (1967) s-a bazat pe o cercetare în care cei doi psihiatrii americani au studiat fișele medicale a peste 5000 de pacienți, cu scopul de a determina care dintre evenimentele stresante de viață pot cauza îmbolnăvirea oamenilor. Pacienților li s-a cerut să indice ce lucruri semnificative s-au petrecut în ultimele luni din viața lor. Apoi, cei doi psihiatrii „le-au pus pe acestea în relație cu bolile pe care subiecții le manifestau” (Berndt, 2014). Astfel au întocmit o listă care cuprinde 43 de evenimente stresante de viață. Concluzia lor a fost că există o corelație pozitivă între evenimentele lor de viață și bolile pe care le aveau pacienții. În tabelul de mai jos am selectat din cele 43 de evenimente pe primele 20 împreună cu scorurile corespunzătoare acestora. Eveniment de viațăScor Decesul soției/soțului100 Divorțul73 Separare maritală65 Detenția unui membru de familie63 Decesul unui membru de familie apropiat63 Accident sau boala personală53 Căsătorie50 Concedierea47 Reconcilierea maritală45 Pensionare45 Îmbolnăvirea gravă a unui membru de familie44 Sarcina40 Probleme sexuale39 Apariția unui nou membru de familie (ex. Vulnerabilitatea mamei în perioada prenatală și postnatală.
Sarcina și stresul prenatal sunt discutate în contextul impactului asupra fătului; în timp ce stresul psihologic postnatal a fost studiat pe scară largă, în timpul sarcinii atenția a fost direcționată spre efectele asupra fătului. Într-un grup de cercetători vizează identificarea efectelor stresului psihologic prenatal al femeilor asupra comportamentului fătului și dezvoltării copilului, în concordanță cu ipoteza originilor fetale. Potrivit unui studiu din British Journal of Psychiatry (Sinesi et al., 2019), anxietatea în timpul sarcinii afectează între 15 și 23% dintre femei și este asociată cu un risc crescut asupra mamei și fătului. Unele studii au demonstrat că anxietatea antenatală s-a dovedit constant a fi un predictor puternic de anxietate și depresie postnatală. J. Collingwood (2018) include referințe la studii din întreaga lume despre anxietatea maternă în timpul sarcinii și la șase săptămâni după naștere.
Stresul în timpul sarcinii: cauze și efecte
Femeile însărcinate se îngrijorează din cauza durerilor travaliului, anticipând durerea, sau pot fi preocupate de sănătatea copilului sau de schimbările fizice. Într-o meta-analiză asupra depresiei în timpul sarcinii, cercetătorii au constatat că până la 13% dintre femei manifestă episoade depresive în timpul sarcinii sau în primul an postpartum. Nivelurile ridicate de anxietate în sarcină au fost asociate cu nașterea prematură și cu greutatea scăzută a copiilor la naștere. Anxietatea prenatală este pusă în legătură cu consecințe negative la naștere și asupra dezvoltării copilului, iar anxietatea specifică sarcinii între 13 și 17 săptămâni poate prevedea un temperament dificil la 2 ani.
Stresul matern în sarcină poate crește cortizolul din sângele mamei, care traversează placenta către făt, potențial modificând dezvoltarea creierului fetal. Expunerea prenatală la stres poate fi asociată cu riscuri precum naștere prematură, greutate la naștere scăzută, probleme cognitive și socio-emotionale la copil. Cercetările au arătat că efectele pot persista și după naștere, influențând reglarea emoțională, atenția și comportamentul copiilor. Se subliniază faptul că însă Hormonii și schimbările stilului de viață influențează depresia și anxietatea în sarcină, iar intervențiile pot atenua aceste efecte.
- Stresul este o funcție complexă care poate avea atât efecte negative, cât și potențial benefice în contextul anumitor situații dacă este gestionat corespunzător.
- Este esențial să se implementeze strategii de reducere a stresului în sarcină, precum consilierea, exercițiile fizice moderate, relaxarea (yoga, mindfulness), dietă sănătoasă și sprijinul familiei.
- Evaluarea anxietății și depresiei în sarcină este importantă pentru identificarea femeilor cu niveluri elevate de anxietate și intervenția precoce pentru beneficii pe termen lung pentru copil.
Strategii de gestionare a stresului în timpul sarcinii
Este necesar să se adapteze strategiile în funcție de individ, deoarece răspunsul la stres este influențat de vulnerabilități biologice și contextul social. Vorbește cu medicul de fiecare dată când apar nelămuriri legate de sarcină și utilizează grupuri de suport. Relaxează-te și oferă-ți momente de răsfăț. Discuta cu partenerul sau cu familia pentru a împărți responsabilitățile, iar îngrijirea copilului ar trebui să fie o responsabilitate comună. Mișcarea fizică moderată, plimbările în aer liber, yoga, meditația și lectura pot ajuta la gestionarea stresului. Yoga de grup poate fi o metodă eficientă de reducere a stresului în timpul sarcinii.
Este important să nu negăm existența stresului, ci să identificăm cele mai bune modalități de a-l gestiona. Sarcina este o perioadă de schimbări majore ale formei, dimensiunii corpului și somnului. Somnul de calitate, între 7 și 9 ore pe noapte, este esențial pentru sănătatea fizică și psihologică. Exercițiile fizice regulate, cu impact redus, stimulează gestionarea psihologică și îmbunătățesc somnul. Este recomandat să se facă mișcare cel puțin 20-30 de minute zilnic, iar yoga pentru femeile însărcinate poate oferi un echilibru între mindfulness, exerciții fizice și starea mentală.
Ajutorul celor din jur este crucial pentru menținerea echilibrului psihologic înainte și după naștere. Prietenii și familia pot sprijini gestionarea stresului și acceptarea schimbărilor din timpul sarcinii. Dacă nu reușiți să vă odihniți, identificați cauzele stresului pentru a aplica metode de echilibrare emoțională. Farmacistii Catena recomandă crema pentru vergeturi Rilastil Stretch Marks ca suport cosmetic în timpul sarcinii, însă nu înlocuiește sprijinul psihologic.
Plan practic pentru viitoarele mame
- Identificați și monitorizați factorii stresori; țineți un jurnal pentru 1-2 săptămâni și notați situațiile stresante și răspunsurile la acestea.
- Dezvoltați răspunsuri sănătoase la stres; exercițiile fizice și activitățile plăcute pot reduce tendința de a recurge la obiceiuri nesănătoase.
- Stabiliți limite între muncă și viața personală; deconectarea regulată este esențială pentru bunăstarea emoțională.
- Învățați tehnici de relaxare precum meditația și mindfulness-ul; concentrarea asupra unei singure activități ajută la reducerea distragerilor.
- Discutati deschis cu superiorul despre sarcini copleșitoare; solicitați sprijin și clarificări pentru obiective și așteptări realiste.
- Solicitați sprijin de la familie, prieteni sau un specialist pentru a dezvolta mecanisme sănătoase de gestionare a stresului.
Indicatorii de stres profesional pot face diferența între un nivel acceptabil și o problemă serioasă; semnele includ dificultăți în respectarea termenelor, insomnie, schimbări ale regimului alimentar și afectarea somnului. Eforturile pentru gestionarea stresului la locul de muncă includ monitorizarea factorilor, stabilirea limitelor și sprijinul din partea celor din jur. Efectele stresului necontrolat pot implica dureri de cap, tulburări ale somnului, anxietate, depresie și probleme fiziologice.
Consecințe pe termen lung și intervenții
Stresul matern poate afecta dezvoltarea creierului fetal, inclusiv hipocampul, cerebelul și conectivitatea neuronală, ceea ce poate implica tulburări cognitive, socio-emoționale și de învățare la copil. Existența factorilor de risc precum expunerea la neurotoxine sau evenimente traumatice poate intensifica efectele stresului asupra neurodezvoltării. Intervențiile includ sprijin psihologic continuu, activitate fizică moderată, gestionarea stresului profesional și implicarea familiei, precum și monitorizarea hormonilor de stres în cazuri severe. Implementarea acestor măsuri contribuie la o adaptare mai bună a copilului la viața postnatală și la crearea unei reziliențe emoționale mai mari.
Stress during pregnancy: does stress affect fetal and child health?
Concluzie orientativă (fără secțiune de încheiere formală)
Stresul în sarcină este o realitate, iar efectele sale pot fi durabile, motiv pentru care este esențial să se acorde atenție stării mentale a viitoarei mame, să se folosească strategii de relaxare și să se caute sprijin specializat atunci când este necesar. Creierul fetal se dezvoltă rapid în timpul sarcinii, iar mediul gestațional poate influența structura și funcția creierului copilului pe termen lung. Intervențiile precoce pot reduce riscurile pentru naștere și dezvoltarea copilului, iar contribuția partenerilor, familiei și a comunității este crucială pentru crearea unui mediu prenatal sigur și rezonant.
tags: #gravida #si #stresul #la #locul #de