Hepatita A în timpul sarcinii: riscuri, diagnostic și tratament pe trimestre

Atunci când sarcina ta este confirmată, nu există o dorinţă mai mare în sufletul tău decât să fii sănătoasă şi bebeluşul pe care îl porţi în pântece să nu fie pus în pericol în nici un fel. Hepatita acută virală reprezintă, după mulţi autori, cea mai gravă afecţiune hepatică întâlnită în gestaţie. Patologiile asociate sarcinilor au implicaţii clinice potenţial semnificative atât asupra stării de sănătate a mamei, cât şi a fătului, iar starea preexistentă a ficatului influențează semnificativ evoluția unei sarcini.

Ce este hepatita A și cum se transmite

Hepatita de tip A este o boală transmisă pe cale digestivă, predominant oral, prin ingestia apei sau a alimentelor contaminate cu dejecţii infectate. Perioada de incubaţie variază de la 2 până la 7 săptămâni. Hepatita de tip A nu produce, de regulă, efecte negative pe termen lung, dar în sarcină efectele sunt dependente de perioada de gestaţie în care survine infecţia.

Simptome și manifestări clinice

Hepatita reprezintă inflamarea ficatului. Semnele şi simptomele pot include oboseală, dureri abdominale, icter (îngălbenirea pielii şi a albului ochilor). Hepatita de tip A este, în general, paucisimptomatică sau asimptomatică, cu o formă uşoară de icter. Totuşi, în sarcină, riscul de avort sau de naştere prematură este crescut la sarcinile complicate cu hepatită de tip A.

Diagnostic în sarcină

Analizele de sânge pentru evaluarea funcţiei hepatice şi a nivelurilor de enzime hepatice sunt esenţiale. Se pot constata creşteri ale transaminazelor, bilirubină mărită, acizi biliari crescuţi şi modificări ale timpului de protrombină. Ecografia abdominală este investigaţia imagistică preferată pentru evaluarea structurii şi dimensiunilor ficatului, fiind sigură pentru făt. Testele de coagulare a sângelui sunt importante pentru detectarea tulburărilor de coagulare, dat fiind riscul sindromului hemoragic grav în anumite situaţii.

Riscuri pentru mamă și făt, după trimestre

În sarcină, efectele hepatitei A depind de perioada de gestaţie în care survine infecţia. Posibilitatea transmiterii pe cale transplacentară la făt este neglijabilă. Pentru nou-născut există anumite riscuri legate de pasajul prin filiera pelvi-genitală. Transferul viral transplacentar este destul de rar, dar probabilitatea avorturilor şi a naşterilor premature este crescută.

Primul trimestru

Dacă infecţia apare în primul trimestru, riscul de întrerupere a sarcinii spontană sau de complicaţii severe care pot impune întreruperea cursului sarcinii este mai mare. Fiind vorba de o infecţie virală acută în sarcină, pacientele trebuie să fie obligatoriu monitorizate în spitale de boli infecto-contagioase, de către medici de specialitate, în colaborare cu medicul obstetrician-ginecolog.

Al doilea trimestru

În funcţie de gravitatea bolii şi de evoluţie, se poate practica declanşarea unui avort în trimestrul II sau se poate menţine sarcina spre termen, cu toate precauţiile privind eventualele complicaţii hemoragice.

Al treilea trimestru

În ultimele luni de sarcină pot apărea riscuri crescute pentru naştere prematură şi complicaţii materne. Recomandarea generală pentru naştere, în cazul hepatitei A, este naşterea pe cale vaginală; riscurile sindromului hemoragic sunt importante şi mult mai mari în operaţia cezariană.

Tratament și prevenție în sarcină

Pentru gravidele expuse la infecţia cu virusul de tip A, este recomandabilă administrarea de imunoglobuline specifice sau standard, urmate de vaccinare. Fiind o infecţie acută, tratamentul este în general de susţinere: rehidratare, repaus, monitorizarea funcţiei hepatice şi a coagulării. Fiind vorba de o boală ce afectează coagularea, pacientele trebuie urmărite îndeaproape pentru apariţia sindromului hemoragic grav care poate pune în pericol viaţa mamei.

Management multidisciplinar și monitorizare

Fiind o afecţiune ce poate pune în pericol atât mama, cât şi fătul, monitorizarea atentă a sarcinii este esenţială pentru detectarea precoce a oricăror complicaţii şi pentru managementul adecvat. În funcţie de severitate, este recomandat managementul integrat, multidisciplinar, cu implicarea medicului infecţionist, a obstetricianului şi, dacă este cazul, a medicului gastroenterolog.

Particularităţi comparative: Hepatita A faţă de B şi C în sarcină

Există mai multe tipuri de hepatită (A, B, C, D, E, G), fiecare cu caracteristici proprii. Hepatita B şi C sunt cunoscute pentru posibilitatea transmiterii la naştere şi pentru riscul evoluţiei în forme cronice care pot cauza leziuni hepatice pe termen lung. Hepatita B este una dintre cele mai temute infecţii virale din lume datorită transmisibilităţii de la mamă la făt. Hepatita C este, de regulă, paucisimptomatică, dar majoritatea persoanelor infectate dezvoltă forme cronice.

Diferenţele esenţiale: pentru hepatita A transmisia este fecal-orală şi boala nu lasă de obicei sechele pe termen lung; pentru B şi C transmiterea este sanguină sau perinatală şi pot produce infecţie cronică. În cazul hepatitei B, la nastere, copilul va primi prima doză de vaccin împotriva hepatitei B, urmat de imunoglobulinul anti-hepatita B, pentru a reduce semnificativ riscul de infectare.

Recomandări practice pentru gravide

• Se recomandă screeningul pentru hepatitele B şi C în primul trimestru de sarcină.
• În cazul expunerii la hepatita A, administrarea de imunoglobuline şi ulterior vaccinarea conform indicaţiilor medicale.
• Dacă apar semne de afectare hepatică (icter, dureri abdominale persistente, tulburări de coagulare), adresarea imediată la medic şi monitorizarea hospitalieră dacă este necesar.
• Naşterea pe cale vaginală este recomandată pentru hepatita A; cezariana nu este indicată doar pentru prezenţa infecţiei, decât dacă există alte indicaţii obstetrice.
• Implicarea echipei multidisciplinare (obstetrician, medic infecţionist/gastroenterolog) pentru stabilirea conduitei terapeutice şi a planului de naştere.

Complicaţii posibile și condiţii asociate

Bolile hepatice în sarcină pot duce la numeroase complicaţii, atât pentru mamă, cât şi pentru făt: avort, naştere prematură, colestază intrahepatică, steatoză hepatică acută de sarcină sau sindrom hemoragic. Consumul excesiv de alcool şi factori de mediu pot agrava riscul apariţiei unor afecţiuni hepatice în timpul sarcinii.

Investigaţii de urmărire

În funcţie de evoluţie, testele vor fi repetate la câteva luni sau săptămâni. Pentru evaluare sunt utilizate analiza transaminazelor, bilirubinei, acizilor biliari, albuminei, fosfatazei alcaline (care poate fi crescută normal în sarcină din cauza placentei) şi teste de coagulare. Ecografia abdominală şi, dacă este necesar, imagistica prin rezonanţă magnetică, pot oferi informaţii suplimentare.

Ce trebuie reţinut

Hepatita A în sarcină are trasmitere predominant fecal-orală, perioadă de incubaţie 2-7 săptămâni şi, în linii mari, un prognostic bun pentru infecţia maternă, dar cu riscuri crescute de avort şi naştere prematură. Managementul preventiv (imunoglobuline + vaccinare la expunere) şi monitorizarea atentă a funcţiei hepatice şi a coagulării sunt esenţiale. Fiecare caz este unic, astfel încât deciziile terapeutice şi obstetrice trebuie luate individualizat, în echipă multidisciplinară.

Dacă ai fost expusă sau suspectezi o infecţie hepatică în timpul sarcinii, discuţia cu medicul curant este esenţială pentru a stabili investigaţii, monitorizare şi conduita terapeutică adecvată fiecărui trimestru de sarcină.

tags: #hepatitis #a #in #timpul #sarcinii #trimestrul

Postări populare:

• Istoricul secției ORL Marie Curie
• Specificații caiet de sarcini pentru achiziție și instalare elevatoare auto
• Simptomele constipației în timpul sarcinii
• Pregătire corectă și pași ai unui consult ginecologic pentru tinere
• Stingerea piciorului în sarcină: cauze, tratament și soluții practice