Gonadotropina corionică umană (hCG) este un hormon pe care corpul uman îl produce în sarcină. Rolul HCG este de a susține sarcina prin producția unei cantități suficiente de progesteron, cantitate care ajută uterul să primească și să implanteze ovulul fecundat. HCG este, în fapt, o moleculă compusă din două subunități: alfa și beta, care sunt legate între ele sau care se regăsesc sub formă liberă (free), nelegate. Determinarea nivelului beta HCG este specifică în sarcină, pentru a stabili dacă aceasta există, dar și dacă este viabilă.
Free beta HCG este o analiză de rutină în monitorizarea procedurilor de inseminare artificială. Dozarea free beta HCG este un test cantitativ și stabilește exact la ce nivel există hormonul, nivelul fiind relevant pentru viabilitatea sarcinii. Deci, determinarea free beta HCG poate fi recomandată pentru a stabili existența unei sarcini și viabilitatea ei. În cazul procedurilor FIV, determinarea free beta HCG este folosită pentru a monitoriza instalarea sarcinii și evoluția sa primară. Împreună cu testul PAPP-A, efectuarea free beta HCG în primul trimestru este utilă pentru a indica dacă există posibilitatea ca fătul să dezvolte o anomalie cromozomială ca sindromul Down, Trisomia 18 sau sindromul Edwards.
Recomandarea determinării nivelului free beta HCG în afara sarcinii este legată de diagnosticarea și monitorizarea anumitor tumori care secretă acest hormon. Nivelul free beta HCG este un indicator folosit și pentru diagnosticarea și monitorizarea anumitor tumori testiculare. În cazul pacientelor care realizează această analiză în sarcină, trebuie să specifice data ultimei menstruații sau vârsta gestațională care a fost determinată ecografic. Tot în sarcină, când determinarea free beta HCG se realizează ca parte din Dublu sau Triplu Test, pacienta va completa o fișă care indică toți factorii relevanți pentru a calcula riscul prenatal.
Pentru bărbați și pentru femei, în afara sarcinii, valorile free beta HCG considerate normale sunt cele de <1 mIU/ml. În cazuri rare, anticorpii heterofili pot să interacționeze cu substanțele din kit-ul de testare și să dea un rezultat neconcludent. În primul și al doilea trimestru de sarcină, un nivel extrem de crescut al free beta HCG indică un risc ridicat ca fătul să dezvolte sindrom Down. Un nivel crescut al free beta HCG poate să fie indicator pentru mola hidatiformă sau pentru prezența unui coriocarcinom. După sarcină, nivelul free beta HCG revine la normal treptat. Scade foarte mult în primele zile, pentru ca mai apoi să se reducă extrem de încet.
HCG total, structura și rolul biologic
Informații generale - HCG total-(HCG+beta). Gonadotropina corionică umană (HCG), un hormon de natură glicoproteică produs în mod normal de placentă şi în mod aberant de unele tumori cu celule germinale, este alcătuit din două subunităţi diferite: α şi β. Subunitatea α, constituită din 92 aminoacizi, este identică cu cea a hormonilor LH, FSH şi TSH. Subunitatea β, ce conţine 145 aminoacizi, este specifică pentru HCG; deoarece testul are o sensibilitate înaltă pentru β-HCG nu există riscul unei reactivităţi încrucişate5. Cu ajutorul acestui test se poate confirma prezenţa unei sarcini, la numai 6-10 zile de la implantarea ovulului fecundat2.
Rolul biologic al HCG constă în menţinerea corpului luteal în cursul sarcinii; influenţează de asemenea producţia de hormoni steroizi. Serul femeilor gravide conţine în principal HCG intact. Concentraţia serică şi urinară de HCG total creşte exponenţial în cursul sarcinii, dublându-se la aproximativ 40-48 ore, atingând un maximum în săptămânile 8-12. Producţia hormonului scade progresiv în săptămânile 10-20 de sarcină, la valori de 1/5-1/20 din concentraţia maximă, după care rămâne în platou până la termen1.
Evoluția valorilor beta-hCG în sarcină
Aparținând același registru, beta-hCG este fracțiunea specifică sarcinii. Beta-hCG crește în primele 8-10 săptămâni, cu regula generală că valoarea se dublează la aproximativ fiecare 48-72 de ore. Vârful atins în jurul săptămânilor 9-12 corespunde momentului de maximă dezvoltare a placentei. După aceasta, nivelul scade și se stabilizează într-un platou până la termen. Interpretarea valorilor beta-hCG se bazează pe trend, nu pe o singură valoare izolată.
Interpretarea valorilor include posibilități precum sarcină ectopică (creștere mai lentă), sarcină molară sau coriocarcinom la niveluri neobișnuit de crescute. În sarcina normală, cresterea rapidă este așteptată; devieri pot indica necesitatea investigațiilor suplimentare, inclusiv ecografie transvaginală. La femei care au omaşat o sarcină, repetarea testului la 48 ore este adesea recomandată pentru a evalua dinamica (trendul).
Teste și utilizări concrete
Testele beta-hCG pot fi:
- calitativ - detectarea prezenței hormonului în sânge;
- cantitativ (beta-hCG) - măsoară exact cantitatea în sânge;
Utilizări principale: confirmarea sarcinii, monitorizarea viabilității acesteia, depistarea sarcinilor ectopice, diagnosticul și monitorizarea sarcinilor molare și a anumitor tumori trofotoblastice sau gonadale. Repetarea la 48-72 de ore poate evidenția dinamica și clarifica diagnosticul.
Săptămânile 1 și 2 de sarcină I Dr. Anca Sultan I Femmeboutiquemedical.com
Valori de referință și interferențe
Valori de referință generale: <1 mIU/ml în afara sarcinii; în sarcină, interpretarea se face în funcție de vârsta gestațională. Intervalele exacte variază în funcție de laborator și de testul utilizat. Interferențe pot exista la pacienți cu anticorpi heterofili sau administrarea biotinei în doze mari, iar unele teste pot fi neconcludente din cauza acestor factori.
În cazul tulburărilor trofoblastice, niveluri foarte crescute de hCG în primul trimestru pot sugera mola hidatiformă; o creștere a raportului free beta-HCG/HCG total poate sugera coriocarcinom sau alte patologii. Monitorizarea postoperatorie a HCG este esențială pentru stabilirea conduitei terapeutice ulterioare.
Utilizări clinice rezumate
HCG total (HCG + beta) este conceput ca marker de sarcină, în timp ce beta-hCG are rol în monitorizarea viabilității și a evoluției sarcinii, precum și în diagnosticul diferential al tumorilor asociate cu produse placentare. În tratamentele de fertilitate, hCG este folosit pentru inducerea ovulației și pentru susținerea corpului luteal în cadrul protocoalelor FIV sau IUI, consolidând posibilitatea implantării și evoluției normale a sarcinii, dar cu necesitatea monitorizării atente pentru sindromul de hiperstimulare ovariană.
După evacuarea molei hidatiforme, valoarea HCG trebuie să revină la normal în aproximativ 12 săptămâni, iar monitorizarea ulterioară se realizează săptămânal, apoi lunar pe o perioadă extinsă pentru depistarea recurențelor. În tumori testiculare sau ovare, HCG (de obicei împreună cu AFP) este monitorizat în diferite etape ale tratamentului pentru evaluarea răspunsului și a remisiunii.
tags: #hormonul #hcg #cresteri