Abandonul copiilor în maternități și secții de pediatrie rămâne o problemă socială dureroasă, cu implicații profunde asupra vieții micuților și a societății în ansamblu. Fenomenul, deși în scădere în ultimii ani datorită eforturilor instituționale, continuă să afecteze sute de nou-născuți anual, plasând România într-o situație îngrijorătoare în Europa. Cauzele abandonului sunt complexe și interconectate, adesea având la bază probleme socio-economice stringente, lipsa educației, dar și dificultăți emoționale și psihologice ale mamei.

Condiționări ale abandonului: factori sociali, economici și personali

Printre cele mai frecvente motive invocate se numără sărăcia și problemele financiare, depresia post-natală, lipsa informațiilor de planificare familială și educație sexuală, statutul de părinte singur, sarcina în urma unui viol sau abuz, posibil handicap al copilului, presiunea socială și teama de reacția partenerului sau a familiei, precum și minorele însărcinate. „Decât să îl chinuiesc langa mine, fara sa-i pot oferi resursele necesare unui trai decent, mai bine il las la un centru de plasament”, este principiul care pare să ghideze unele decizii. La minore sarcinile apar întâmplător, ele se sperie, se tem și au tendința să abandoneze, plus statutul lor social.

Este important de subliniat că majoritatea părinților nu își doresc să își abandoneze copiii, însă circumstanțele dificile îi determină să ia această hotărâre, crezând că este în interesul copilului.

Tipuri de abandon și cadrul legislativ național

Proiectul Daphne, finanțat de UE, a diferențiat două tipuri de abandon: abandon deschis (părinte cu identitate cunoscută, respingere deliberată a responsabilității) și abandon secret (copil părăsit fără identificarea părintelui). În România, Legea nr. 47/1993 a evoluat spre o protecție mai eficientă a drepturilor copilului, cu modificări în 2004, 2009 și 2011 pentru a preveni abuzuri și a facilita adopția.

În alte țări europene, cum ar fi Franța, există practici precum „nașterea anonimă” sau „leagăne speciale pentru copii”, care ridică discuții despre efectele acestor măsuri asupra salvării vieților sau asupra încurajării abandonului.

Consecințele abandonului asupra copiilor

Copiii abandonați se confruntă cu un viitor incert, instituționalizare în centre de plasament, rușine, vina și scăderea stimei de sine. Ei pot manifesta dificultăți în exprimarea emoțiilor, tendințe de agresivitate sau de evitare a scolii, precum și fantezii despre părintele absent. Este esențial ca părinții implicați să depună eforturi pentru a atenua impactul abandonului prin sprijin emoțional și consolidarea unei relații bazate pe încredere.

Eforturi de prevenire și intervenție în România

DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) joacă un rol crucial în evaluarea situațiilor, acordarea de asistență psihologică și sprijin pentru revenirea în familie sau pentru soluții de protecție. În Sectorul 1 al Bucureștiului a fost înființat în 2006 un Birou de Prevenire și Intervenție în Situația Părăsirii Copilului în Maternități, cu scopul de a interacționa direct cu mamele aflate în risc și de a facilita accesul la actele de identitate și servicii sociale. Această echipă colaborează cu spitalele locale pentru a identifica situațiile critice și a interveni rapid prin consiliere psiho-socială și monitorizare atentă a cazurilor.

În 2022, pentru primele nouă luni, în 276 de nou-născuți abandonați în maternități, aproximativ 100 s-au întors la părinți, în timp ce restul au fost direcționați spre adopție. Electerul de monitorizare include vizite semestriale la domiciliu ale mamelor monitorizate, pentru a verifica creșterea și îngrijirea copiilor. Un obstacol major rămâne lipsa asistenței sociale în peste 3.000 de localități.

Serviciul pentru Prevenirea Abandonului Copilului, parte a Direcției Protecției Drepturilor Copilului, are ca atributii principală acordarea de asistență socio-umană, prevenirea separării copilului, evaluarea situației socio-familiale, facilitarea accesului la centre materale, tichetarea socială și alte prestații excepționale, precum și consilierea părinților privind drepturile și obligațiile lor.

Centru maternal și centru de zi

Centrele materale și centrelor de zi sunt parte a programelor de sprijin, menite să ofere suport financiar, consiliere și facilități pentru a preveni abandonul și pentru a permite reintegrarea copiilor în familie. Actele necesare includ identitatea părinților și copilului, certificate de stare civilă, dovezi de venit, acte medicale, documente școlare etc. Criteriile de eligibilitate vizează domiciliul în sectorul respectiv, situații de risc, și venituri limitate.

Procedurile prevăd monitorizarea cazurilor: vizite la domiciliu, rapoarte despre creșterea și îngrijirea copiilor, precum și măsuri de intervenție în situații de risc. De asemenea, se reglementează condițiile pentru întoarcerea copilului la părinți înainte de adopție, iar în cazuri speciale, soluții de integritate și protecție.

Acte, drepturi și responsabilități

Legea reglementează drepturile copiilor, clarificând responsabilitățile părinților, unităților sanitare și autorităților în mattera protecției copilului. Dacă un copil este lipsit de identitate, instituțiile trebuie să recupereze identitatea, iar în cazuri de identitate lipsă, să ia demersuri de stabilire a nașterii și de înregistrare ulterioară. În situații de părăsire sau lipsă de identificare a copilului, se impun măsuri rapide de sprijin și consiliere pentru părinți și familii, cu monitorizare periodică a situației.

Componentele esențiale includ: sprijin pentru obținerea actelor de identitate, consiliere psihologică în unitățile sanitare, monitorizarea relațiilor părinte-copil și informații privind accesul la servicii sociale. De asemenea, se stabilește cadrul pentru întoarcerea copiilor în țară, identificarea părinților și asigurarea protecției speciale asupra copiilor aflați în situații de risc sau părăsiți în unități sanitare.

Infografic: Cadrul legislativ și fluxul intervenției în cazuri de abandon în maternități

Este important să se asigure respectarea confidențialității cazurilor și colaborarea dintre autorități, unitățile sanitare, și asistenții sociali, pentru a facilita reintegrarea familială sau adoptivele, acolo unde este necesar. În situații de îngrijire a copiilor cu dizabilități sau probleme medicale grave, există și prevederi pentru acordarea de protecție financiară excepțională și suport pentru achiziționarea echipamentelor medicale sau tratamentelor specializate.

Rolul instituțiilor locale și colaborarea cu comunitatea

Biroul de Prevenire și Intervenție în Situația Părăsirii Copilului în Maternități din Sectorul 1 încearcă să Colaboreze cu spitalele, poliția și Evidența Populației pentru a preveni abandonul. În final, obiectivul este să asigure că drepturile copiilor sunt protejate, iar soluțiile se bazează pe sprijin comunitar, consiliere și măsuri sociale adecvate.

Centrul Educațional pentru Integrare Școlară și Prevenirea Abandonului Școlar - SCOP

Statistici relevante (primele nouă luni ale anului 2022)

  1. Număr total de nou-născuți abandonați în maternități: 276
  2. Copii care s-au întors la părinți: aproximativ 100
  3. Copii pentru care se caută soluții de adopție: restul

Aceste date subliniază importanța intervențiilor preventive, monitorizării continue și a sprijinului acordat familiilor vulnerabile pentru a evita abandonul în viitor.

Structuri și roluri specifice din sistemul românesc

Biroul Prevenire și Intervenție în Situația Părăsirii Copilului în Maternități funcționează ca o brigadă de asistenți sociali, cu scopul de a identifica situațiile de risc, a oferi consiliere și a facilita accesul la toate serviciile sociale. Rolul echipei este să intervină rapid, să asigure consiliere psiho-socială, să monitorizeze cazurile și să sprijine obținerea actelor de identitate, precum și să faciliteze întoarcerea copiilor acasă sau în alte forme de protecție, conform legii.

În concluzie, cadrul legislativ românesc, precum și programele guvernamentale, urmărind să prevină abandonul în maternitate, includ evaluări sociale, sprijin financiar, consiliere și monitorizare pe termen lung, cu scopul de a prioritiza interesul superior al copilului și de a promova relațiile familiale adecvate și protecția copiilor aflați în situații de risc.

tags: #hotarare #de #guvern #despre #copii #parasiti

Postări populare: