Regimul alimentar ideal pentru pacienții cu icter: Nutriție esențială în afecțiuni hepatice, obstructive și hemolice

Icterul reprezintă colorarea în galben a tegumentului și a mucoaselor. Icterul este un semn ce poate să apară în mai multe boli, cel mai frecvent fiind întâlnit în tabloul clinic al hepatitelor. În funcție de cauza apariției, icterul la adult se împarte în icter prehepatic, hepatic sau posthepatic. Icterul hepato-celular apare atunci când ficatul este afectat și nu își poate îndeplini funcția de a metaboliza bilirubina. Icterul la nou-născuți apare după vârsta de 2 zile și dispare înaintea împlinirii a două săptămâni de viață.

Bilirubina cuprinde două fracțiuni: directă (conjugată) și indirectă (neconjugată). Bilirubina indirectă crește atunci când celulele roșii din sânge se distrug și eliberează bilirubina (pigmentul galben). Bilirubina indirectă este transmisă către ficat, pentru a fi metabolizată. Ficatul poate fi afectat de boli precum: hepatite virale, boala polichistică hepatică, boală hepatică alcoolică, afecțiuni hepatice în sarcină, boli autoimune, sindrom DRESS sau de consumul excesiv al unor medicamente. Dacă ficatul reușește să metabolizeze bilirubina, dar calea de excreție este blocată, bilirubina directă se va acumula, determinând icter de cauză post-hepatic.

Acesta poate să fie cauzat de afecțiuni ale vezicii biliare, ca litiaza biliară, inflamație în căile biliare, fistulă biliară, sindrom colestatic și obstrucție biliară. De asemenea, icterul poate fi provocat de leziuni de cap pancreatic, tumori pancreatice, pancreatită cronică, fibroză hepatică, carcinom hepatocelular, intoxicații cu ciuperci sau cu paracetamol. Icterul la copil poate fi fiziologic sau patologic, iar la nou-nă-născuți ficatul este imatur.

În regimul alimentar, efecte bune are o cură de coacăze negre, timp de 2 săptămâni. La masă este bine să se servească ardei gras, pătrunjel, mărar, fructe proaspete (mere, pere, piersici). După fiecare masă sau ceai consumat se poate lua câte o linguriţă de bitter suedez. În cazul icterului, regimul de viață impune o atenționare specială, deoarece icterul este o afecțiune contagioasă; se impune o izolare strictă a bolnavului, fie într-un spital, fie la domiciliu. Ciroza hepatică este o îmbolnăvire cronică a ficatului, cu reguli stricte de regim și nutriție, menite să susțină funcția hepatică deteriorată.

Componenta dietetică în ciroza hepatică și hipertensiunea portală

În crizele de ciroză hepatică se începe cu câteva zile de repaus la pat și regim de protecție cu lichide. Se continuă cu un regim alimentar complet (aproximativ 45 cal/kg corp pe zi), bogat în proteine și vitamine. Necesarul proteic este recomandat sub formă de lapte, produse lactate și cereale, mai ales semințe germinate de orz și grâu, ținând seama de faptul că bolnavul metabolizează foarte greu proteinele animale. Necesarul de lipide se preia din produsele lactate, margarină, untdelemn și puțin unt, plus sucuri din legume proaspete și orz verde.

Alcool: Ingerarea zilnică nu trebuie să depășească 12 g de alcool absolut, ceea ce corespunde cu 45 ml de cognac, 180 ml de vin sau 360 ml de bere. Apariția cirozei și a bolii hepatice este declanțată începând de la 60 g de alcool pe zi pentru bărbați și 20 g pentru femei. Pentru accelerarea vindecării cirozei hepatice se aplică comprese calde sau cataplasme pentru decongestionarea ficatului. Boala este cunoscută sub denumirea de ciroză umedă și poate necesita diuretice, restricții de sare și monitorizare atentă a aportului hidric.

Este esențial să se adopte o dietă hiposodică în prezența ascitei, cu plafon de sodiu sub 0,5 g/zi în funcție de gradul de avansare a bolii. Alimentele bogate în grăsimi saturate trebuie utilizate cu moderație; grăsimile nesaturate (de exemplu ulei de măsline) au rol în alimentația hepatică, dar în cantități moderate. Zahărul rafinat și alimentele procesate pot contribui la acumularea de grăsime hepatică, așa că este indicat să înlocuiți cu fructe, iaurt cu conținut scăzut de grăsimi și zahăr redus.

Regimul în icterul obstructiv și în icterul hiperbilirubinemic prehepatic

Icterul obstructiv se asociază cu decolorarea urinei și scaunelor palide și cu prurit sever; regimul trebuie să includă hidratare adecvată, proteine de calitate, lactate degresate și limitarea sării. Diagnosticul și tratamentul icterului obstructiv necesită abordare clinică multidisciplinară, adesea cu intervenții chirurgicale sau endoscopice (ERCP) pentru eliminarea obstacolului. În icterul prehepatic, se vor evidenția modificări ale hemoleucogramei, cu posibile hemolize; dieta este orientată spre menținerea unei greutăți corporale normale și a unui aport proteic moderat pentru a susține regenerarea sângelui.

Tratamentul icterului hepatitiselor virale include, de regulă, repaus, hidratare, o alimentație ușor proteică și evitarea alcoolului; regimul va fi adaptat la toleranța meselor și la necesarul caloric. În cazul icterelor de etiologie autoimună, suplimentarea cu corticosteroizi poate ajuta la ameliorarea simptomelor; în situațiile de hemoliză severă se pot efectua transfuzii de sânge. În icterul conjugat (colestatic), tratamentul vizează cauza: terapie medicamentosă pentru infecții, terapii specifice pentru boli metabolice, iar în atrezia biliară se poate recomanda operația Kasai în copii.

Dieta, hidratarea și obiceiurile alimentare pentru ficat sănătos

Este esențial să urmați o dietă echilibrată, bogată în fibre, fructe, legume și proteine slabe. Fructele și legumele întregi oferă beneficii optime pentru sănătate, iar hidratarea adecvată (minimum 2 litri de apă pe zi) ajută digestia și eliminarea toxinelor. Evitați produsele bogate în calorii, cu conținut scăzut de fibre, sucurile și amestecurile de fructe cu zahăr adăugat. Nucile, leguminoasele, tofu și peștele sunt surse de proteine cu impact redus asupra ficatului; carnea roșie ar trebui consumată cu moderatie. Ciulinul de lapte (silimarină) este sugerat pentru susținerea celulelor hepatice deteriorate, iar formulările cu silimarina pot fi integrate în alimentație prin salate sau ceaiuri.

Este crucial să monitorizați aportul de fier, deoarece excesul poate sensibiliza ficatul la cicatrizare. Alimentele prăjite și grase trebuie consumate cu moderatie pentru a evita acumularea de grăsime în ficat. Desigur, alcoolul trebuie evitat până la dispariția icterului, iar dacă icterul este provocat de consumul de alcool, nu se recomandă consumul său ulterior tratamentului.

Monitorizarea și evoluția icterului

Gestionarea icterului este adaptată în funcție de etiologia de fond. Icterul poate dispărea odată cu tratamentul bolii care l-a determinat. Fototerapia este utilizată în icterul neonatal; exsanguinotransfuzia poate fi necesară în cazuri severe. În cazul icterului de cauză obstaculoasă, tratamentul poate fi chirurgical sau endoscopic. Este important să se păstreze un jurnal alimentar și să se mențină hidratarea adecvată pentru a susține ficatul în procesul de vindecare.

Ce este icterul? Cauze, semne și simptome, diagnostic și tratament

La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Icterul este o stare patologică a organismului care face ca pielea, mucoasele și albul ochilor (sclera) să devină galbene. Colorarea tegumentelor și a sclerelor (icter sclero-tegumentar) are drept cauză creșterea nivelului de bilirubină, un pigment galben-portocaliu biliar. Întârzierea diagnosticului poate crește riscul de a pierde funcția renală în sindroame hemolitice sau de a dezvolta encefalopatie bilirubinică la nou-născuți.

Indicatori clinic-analitici și investigații uzuale

Investigațiile includ hemogramă, nivelul bilirubinei indirecte, directe și totale, transaminaze (ALT, AST) și acizi biliari; anticorpi specifici pentru hepatite; ecografie abdominală pentru arhitectura hepatică și sistemul biliar. Radiologia poate include RMN sau CT pentru a evalua obstrucția biliară. În icterul hemolitic, bilirubina neconjugată se poate observa în ser; în icterul obstructiv, vârfuri ale ALT/AST și ALP pot sugera etiologia obstructivă.

Icterul poate fi prevenit și ameliorat printr-o dietă sănătoasă, bine echilibrată, care susține sănătatea ficatului. Vitaminele, în special vitamina A, joacă un rol important în sănătatea generală, dar deficiența sau excesul pot avea efecte adverse. Planul de dietă se adaptează severității icterului și condițiilor subiacente, cu accent pe hidratare, proteine de calitate, fibre și grăsimi sănătoase.

tags: #hrana #pentru #icterici

Main Menu