Până la vârsta de 2 ani, copilul tău ar trebui să mănânce 3 mese și 2-3 gustări pe zi, la distanță de 2-3 ore. Potrivit Academiei Americane de Pediatrie (AAP), copiii ar trebui să mănânce aproximativ 40 de calorii pe 2,5 cm de înălțime. Deci, în funcție de vârsta, dimensiunea și nivelul de activitate al copilului, acesta ar trebui să mănânce între 1000 și 1400 de calorii pe zi.
Medicii recomandă copiilor de 2 ani să primească nutrienții necesari din dieta lor. Nu te alarma dacă cel mic nu vrea să mănânce de fiecare dată aceste alimente. Mulți copii rezistă să mănânce anumite alimente sau insistă să mănânce doar una sau două alimente preferate. Oferirea unei varietăți de alimente și lăsarea alegerilor la latitudinea copilului îi va permite în cele din urmă să mănânce o dietă echilibrată pe cont propriu.
Limitează mâncarea rapidă și gustările cu conținut scăzut de nutrienți, cum ar fi chipsurile și bomboanele. Dar nu interzice complet gustările preferate din casă. Limitează băuturile zaharoase și acidulate, cum ar fi sifonul și băuturile cu aromă de fructe. Majoritatea copiilor se vor bucura să ajute la pregătirea mesei. În bucătărie, selectează sarcini adecvate vârstei, astfel încât cei mici să fie satisfăcuți că joacă un rol în pregătirea mesei în timp ce stau cu mama sau/și tata.
Alergia la laptele de vacă (APLv): ce înseamnă pentru bebeluși și copii mici
Prepararea meselor pentru copii nu este tot timpul o sarcină ușoară. Dacă bebelușul tău a fost diagnosticat cu alergie la laptele de vacă, ar trebui să introduci o dietă fără lapte de vacă. Simptomele pot varia și includ probleme digestive, probleme ale pielii și probleme respiratorii. Bebelușul tău poate fi balonat, poate avea colici, poate vomita frecvent sau poate avea probleme în a lua în greutate. Unele micuți pot avea reacții ale pielii, cum ar fi dermatită atopică și erupții cutanate cu pete roșii pe obraji, în spatele urechilor și pe membre. Totodată, pot să apară respirația șuierătoare și tusea. Aceste simptome sunt cauzate de un răspuns alergic la proteinele din laptele de vacă, pe care sistemul imunitar al bebelușului le consideră dăunătoare.
Copilul are mai multe șanse să aibă o APLV dacă unul sau ambii părinți, sau frații lui au alergii. Dacă se suspectează o alergie la laptele de vaca, pot fi efectuate analize specifice pentru a confirma diagnosticul. O dietă fără lapte poate fi o provocare, deoarece laptele este baza alimentației bebelușului. O dietă fără lapte pentru mamele care alăptează elimină produsele care conțin proteine din lapte de vacă precum laptele, laptele praf, zerul, smântâna praf, lactoferina sau cazeina. Dacă alăptezi și ai fost sfătuită să adopți o astfel de dietă este important să eviți consumul de lapte, iaurt, brânză, înghețată, budinci, ciocolată, prăjituri, sosuri, produse gata preparate, tartine pentru sandvici și chiar unele medicamente.
O dietă fără lactate pentru un sugar cu o alergie confirmată constă în înlocuirea laptelui cu înlocuitori de lapte. Există multe formule disponibile fără proteine alergene, dar este important să consulți un medic pediatru înainte de a lua o decizie cu privire la ce înlocuitor de lapte vei folosi. Băuturile pe bază de plante nu pot înlocui laptele și nu trebuie folosite ca înlocuitor de lapte în caz de alergie. Deși băuturile pe bază de soia nu conțin proteine din lapte de vacă, ele pot provoca alergii. Dacă ai început deja diversificarea, poți folosi băuturi pe bază de plante ca supliment.
Copiii cu alergie la proteinele din laptele de vacă pot fi expuși riscului de reacții alergice și la proteinele din laptele de capră sau de oaie, din cauza reactivității încrucișate. În anumite situații manifestările alergice care apar la proteinele din laptele de vaca pot fi prezente inclusiv la nou-născuții alimentați exclusiv la sân, în cazul în care mama consumă lapte de vacă pe durata alăptării, din cauza capacității acestor alergeni de a trece în laptele matern. Copiii care prezintă APLV sunt mai predispuși la a dezvolta și alte alergii alimentare la proteinele conținute de către albusul de ou, grâu, peste, arahide sau față de polen, de acarieni și păr de pisică.
Diagnostic și gestionare: cum se gestionează APLV în practică
- Diagnosticul de APLV este stabilit de alergolog pe baza anamnezei detaliate, a antecedentelor alergice în familie, a debutului manifestărilor alergice ale sugarului/copilului mic, a anchetei alimentare și a investigațiilor uzuale: testarea cutanată (prick test) pentru reacții alergice cutanate imediate mediate IgE la proteinele din laptele de vacă, IgE specifice și hemoleucrogramă.
- Dieta de excludere reprezintă un pas important în diagnosticarea APLV non-IgE mediată, constând în eliminarea din alimentația sugarului/copilului mic pentru 2-6 săptămâni a produselor lactate, urmată de reintroducerea treptată a acestora.
- La sugarul alimentat exclusiv la sân, medicul recomandă mamei să întrerupă consumul de produse lactate, deoarece alergenii pot ajunge la sugar prin laptele matern. Formulele hipoalergenice (hidrolizate parțial/extensiv sau elementale) pot fi indicate în funcție de severitatea simptomelor.
- Dacă alăptarea este necesară, dar simptomele persistă, se poate recomanda întreruperea alăptării și înlocuirea cu substitut extensiv hidrolizat sau formulă pe bază de aminoacizi, până la ameliorarea simptomelor.
Desensibilizarea și vaccinarea împotriva alergiilor
Vaccinarea sau desensibilizarea specifică (imunoterapia specifică cu alergene) își propune creșterea toleranței organismului la alergeni prin inocularea controlată în cantități mici. Doza este crescută treptat pe o perioadă de 3-5 ani. Desensibilizarea este mai frecvent utilizată pentru alergiile la acarienii din praful de casă, polen și epiteliile de animal decât pentru alergiile alimentare. Contraindicația principală este prezența unei boli acute severe (tuse, febră, wheezing).
APLV: evoluția în timp și perspective
APLv dispare odata cu înaintarea în vârstă a copilului prin dezvoltarea toleranței față de proteinele din lapte și maturarea fiziologică a sistemului imunitar (peste 5 ani). În cazul persistenței în copilărie, alergia se poate manifesta pe fond de teren atopic sau inflamație intestinală. Procentual, aproximativ 50% dintre copii dezvoltă toleranță până la 1 an, peste 75% până la 3 ani și peste 90% până la 6 ani. Profilaxia alergiei se bazează pe alimentație mixtă cu formule hipoalergenice și, pentru mamele care alăptează, evitarea produselor lactate pe durata alăptării.
Idei practice de meniu pentru cinele copiilor cu APLV
- Imediat după eliminarea laptelui, introdu rețete cu lapte de cocos pentru a menține textura cremoasă a preparatelor, folosind lapte de cocos organic, fără zahăr adăugat.
- Înlocuiește ouăle în rețete cu alternative comerciale pe bază de cartofi sau alte substituente adecvate, ținând cont că unele alergii pot fi încrucișate (ouă, soia, grâu).
- Înlocuiește untul de arahide cu unt de migdale sau cu unt de semințe de floarea-soarelui; alege variante fără alergeni suplimentari și fără uleiuri hidrogenuate.
- Folosește făinuri fără gluten (cocos, migdale, ovăz, orez) pentru preparate de patiserie, asigurând un aport echilibrat de fibre și nutrienți.
- Includerea semințelor (in, chia, dovleac, floarea-soarelui) ca gustări bogate în proteine și grăsimi sănătoase, evitând excesul de omega-6 și echilibrând cu surse de omega-3.
- Sursele de proteine alternative includ leguminoase ( linte ), fasole și quinoa; dacă se poate, includ copii proteine din carne hrănită cu iarbă sau produse lactate de la animale crescut natural, în funcție de toleranța copilului.
Dietele speciale și tablete de urgență
Printre măsurile de urgență în reacții alergice severe se află utilizarea epinefrinei în caz de anafilaxie și consultul medical de urgență. Antihistaminicele pot reduce reacțiile alergice ușoare în situații de expunere accidentală la alergeni. Îngrijirea preventivă include citirea etichetelor, evitarea contactului în restaurante și comunicarea cu cadrele didactice despre alergia copilului.
Întrebări frecvente (FAQ)
- Cine sunt cei mai afectați de alergia la proteinele din laptele de vacă? Sugarii și copiii mici, cu prevalență între aproximativ 2% și 7,5% în funcție de studiile regionale.
- Cauze și simptome? Simptome variate: diaree, vărsături, dermatită atopică, rinoree, wheezing; pot apărea în primele luni de viață.
- Diagnosticul? Include anamneză detaliată, teste cutanate IgE, IgE specific, teste de sânge și dietă de excludere.
- Tratament? Evitarea laptelui și a produselor lactate, utilizarea formule hibrolergenice, eventual substituenți pe bază de aminoacizi sau surse vegetale, gestionarea simptomelor sub supraveghere medicală.
De asemenea, în cazul în care există un risc de reacție alergică, este necesar un plan personalizat elaborat de un medic alergolog, în care să se specifice substituțiile potrivite pentru laptele de vacă și eventualele formule speciale, precum și pașii de reintroducere treptată a laptelui în alimentația copilului, după ameliorarea simptomelor.
Atunci când LAPTELE face rău! Intoleranţa la lactoză şi alergia la proteinele din lactate.
În concluzie, abordarea pentru o dietă echilibrată în copilul de 2 ani cu APLV se bazează pe diversificare a alimentației, utilizarea unor înlocuitori siguri pentru lapte, monitorizarea atentă a reacțiilor și colaborarea cu un alergolog pentru un plan de tratament individualizat. O alimentație variată și echilibrată, adaptată la alergii, asigură nutriția necesară pentru creștere și dezvoltare sănătoasă.
tags: #idei #de #cina #pt #bebe #2
Postări populare:
- Ioan Sarbu, chirurg pediatru: opinii despre sistemul medical românesc
- Utrogestan și nașterea naturală: ce spune literatura
- Gimnastică prenatală în Arad: ghidul complet pentru o sarcină sigură
- Ghidul tău pentru styling echilibrat al bebelușilor în tendințe
- Tratamentul afecțiunilor dentare în timpul sarcinii