Gastroenterita, numită uneori și "gripă stomacală", este o inflamație a tractului digestiv care poate determina vărsături, diaree și este uneori însoțită de febră sau crampe abdominale. Este cea mai frecventă afecțiune digestivă în rândul copiilor, determinând aproximativ 10% dintre decesele pediatrice și reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial. Modalitatea de dobândire a infecției este contactul direct cu persoane infectate, prin transmitere fecal-orală sau ingestia de apă și/ sau alimente contaminate. Virusurile cele mai întâlnite sunt rotavirus (frecvent la nivel mondial), norovirus (frecvent în Statele Unite), astrovirus sau adenovirus. Gastroenteritele bacteriene reprezintă aproximativ 20% din totalitatea celor diagnosticate, bacteriile implicate fiind: Campylobacter, Clostridium difficile, Escherichia coli (E. coli), Salmonella, Shigella, stafilococi (care provoacă intoxicații alimentare stafilococice) si Yersinia. Substanțele toxice care pot da gastroenterita sunt prezente în plante (ciuperci otrăvitoare) sau în anumite tipuri de fructe de mare exotice. Deși este numită, în mod obișnuit, gripă stomacală, această patologie este diferită de gripă.
În funcție de etiologie, simptomele gastroenteritei virale pot apărea la 1-3 zile după ce pacientul fost infectat și pot varia de la ușoare la severe. Cea mai severă complicație este deshidratarea care apare atunci când se pierd multe lichide prin vărsături și scaun. Sugarii sunt mult mai predispuși decât copiii mai mari la riscul de a se deshidrata și pot dezvolta efecte secundare grave, având nevoie de îngrijire medicală imediată. Testele de laborator pentru diagnostic sunt necesare atunci când simptomele sunt severe sau durează mai mult de 48 de ore. La copii, obiectivele tratamentului pentru gastroenterita acută includ prevenția deshidratării, tratarea atunci când aceasta apare și reducerea duratei și a severității simptomelor. Ghidurile recomandă, de obicei, rehidratarea copiilor deshidratați, continuarea alăptării pe toată durata rehidratării și o dietă adecvată vârstei. Terapiile recomandate în astfel de situații sunt: lichide și soluții de rehidratare, rareori antibiotice pentru anumite infecții, antiemetice sau antidiareice.
Durerea abdominală este unul dintre cele mai întâlnite motive pentru care părinții ajung cu copilul la medic. Uneori, este vorba despre o problemă ușoară, care trece în câteva ore. Alteori, durerea poate ascunde o afecțiune ce necesită o evaluare rapidă. Localizarea durerii, durata, intensitatea și simptomele asociate oferă indicii importante. De exemplu, o durere care se ameliorează după scaun sugerează o tulburare de tranzit, în timp ce o durere care migrează în partea dreaptă jos a abdomenului, însoțită, eventual, de vărsături și/sau febră, ridică suspiciunea de apendicită.
Cele mai frecvente cauze ale durerilor abdominale la copii (non-chirurgicale)
Constipația - cea mai frecventă cauză a durerii abdominale recurente. Constipația apare des între 3 și 10 ani, dar o putem întâlni la orice vârstă. Durerea este de obicei difuză sau localizată în partea inferioară a abdomenului. Pot apărea balonarea, scăderea apetitului și iritabilitatea. Scala Bristol ajută la estimarea consistenței scaunului.
Gastroenterita virală - o infecție digestivă acută. Durerea abdominală este difuză, scaunele moi sau apoase, iar febra poate să apară. Deshidratarea reprezintă principala problemă.
Întrebat despre durerea postprandială, disconfortul după masă poate rezulta din aerofagie sau suprasarcina digestivă.
Durerile abdominale funcționale, fără o cauză organic identifiabilă - pot fi legate de stres și tulburări emoționale. Durerea apare adesea dimineața, înainte de școală, sau în perioade tensionate și Rareori poate trezi copilul din somn.
Apendicita, o urgență medicală
Apendicita - început de multe ori cu durere în jurul buricului, migrând în câteva ore în fosa iliacă dreaptă. Pot apărea greață, vărsături, febră și refuz alimentar. Este necesar consult medical imediat; întârzierea poate duce la perforație.
Apendicita la copii. Ce greşeli să nu facă părinţii atunci când la cei mici apar dureri de burtă
Infecțiile urinare
Infecțiile urinare pot provoca dureri în partea inferioară a abdomenului, usturime la urinare și urinări frecvente; manifestările la sugari pot fi nespecifice.
Intoleranțe alimentare
Lactoză, fructoză, histamină pot provoca crampe, balonare și diaree. Diferențierea între aceste intoleranțe necesită evaluare medicală și diagnostice specifice.
Refluxul gastroesofagian și dispepsia
Refluxul poate genera arsură în partea superioară a abdomenului, gust acru și disconfort după masă. Tratamentul poate include măsuri comportamentale sau medicamente pe recomandare.
Alte cauze importante
Boala celiacă, boli inflamatorii intestinale (Crohn, colită), gastrită cu Helicobacter pylori pot explica dureri abdominale persistente. Ecografia abdominală este o investigație utilă, non-invazivă, în evaluarea organelor interne.
Când trebuie să mergi urgent la medic?
Solicitați evaluare rapidă dacă apar semnele de alarmă: durere severă sau bruscă, durere nocturnă, febră persistentă, vărsături verzi sau cu sânge, sânge în scaun, scădere în greutate inexplicabilă, abdomen rigid sau stare generală alterată. Nu amânați consultația.
Ce poți face acasă în cazul durerilor ușoare?
Dacă durerea este ușoară, asigură hidratarea, odihna și observarea simptomelor. Poți administra paracetamol în doză potrivită vârstei, evita antiinflamatoarele fără recomandare, și monitoriza eventualele semne de alarmă.
Diagnosticul durerilor de burtă la copii
Diagnosticul este pus de medicul de familie sau pediatru, bazându-se pe anamneză și examen obiectiv. Investigațiile pot include: analize de sânge, sumar de urină, urocultură, examene din scaun, ecografie abdominală și, în cazuri severe, radiografie, endoscopie sau colonoscopie.
Tratamentul durerilor de burtă la copii
Tratamentul este adaptat cauzei. Măsuri la domiciliu: odihnă, hidratare, dietă ușoară (BRAT extins). Evită grăsimile, dulciurile concentrate, lactatele ne tolerate. Comprese calde și repaus fizic pot ajuta în cazuri ușoare. În cazuri grave, poate fi necesară intervenția chirurgicală (apendicită, peritonită, torsiune de testiclu/ovare).
Complicații și prevenție
În general, durerile abdominale la copii nu prezintă complicații pe termen lung dacă sunt tratate adecvat. Complicații pot apărea în apendicită netratată (peritonită). Prevenția se bazează pe alimentație echilibrată, hidratare adecvată, igienă riguroasă și stimularea unui mediu familial stabil.
Somnolenta la copii
Somnolenta la copii este un simptom frecvent, cu copii dormind între 12-15 ore pe zi până la vârste mici. Constanta somnolenta poate semnala oboseală acumulată, stres, anemie sau probleme tiroide. Odihna adecvată, program regulat de culcare și evaluări medicale sunt esențiale.
Întrebări frecvente
- De ce copilul are dureri abdominale doar dimineața?
- Este normal ca durerea să apară frecvent în perioada de creștere?
- Cât timp pot aștepta înainte să merg la medic?
Răspunsuri și recomandări: durerea matinală poate avea caracter funcțional; creșterea nu provoacă direct dureri; dacă durerea persistă sau se agravează, consultați medicul.
tags: #ii #e #somn #si #doare #burtica
Postări populare:
- Descoperă caruciorul Tei 3 în 1: versatil și sigur pentru bebe
- Ghid practic pentru aerosoli la copii de 2 ani în timpul somnului
- Recomandări utile despre ginecologi în Argeș
- Apariția spermei în afara vaginului: ce înseamnă pentru fertilitate
- Ana gravida cu preotul: analiza impactului abuzului asupra victimelor și mecanismele de sprijin