Avortul este un termen medical ce descrie întreruperea sarcinii, prin îndepărtarea sau expulzia embrionului sau fătului. Avortul ce survine spontan, fără intervenție din exterior, este un accident nedorit de sarcină și este întâlnit în aproximativ 30-40% dintre cazuri. Pe de altă parte, atunci când se parcurg anumiți pași și etape pentru a întrerupe sarcina, avortul este intenționat.

Deși previne nașterea, avortul nu este considerat metodă contraceptivă, așa cum nici contraceptivele orale nu sunt considerate medicamente de inducere a avortului. Din fericire, în ziua de astăzi, avortul poate fi realizat sub supraveghere medicală, în condiții sigure pentru mamă și complet legal în cele mai multe țări. Avortul medical este realizat și indicat de către un medic specialist, care va controla și monitoriza întreg procesul.

În funcție de trimestrul de sarcină și particularitățile pacientei, se va alege o metodă de avort:

  1. Avortul medicamentos: În acest tip de avort, procedura constă doar în administrare de medicamente. Această metodă poate fi folosită dacă sunteți însărcinată în maxim 10 săptămâni. Nu necesită anestezie și niciun fel de intervenție chirurgicală. Mai mult, administrarea celor două medicamente se poate face chiar în cabinetul medicului sau la dumneavoastră acasă, fiind medicamente administrate pe cale orală. Eficiența și siguranța avortului medicamentos sunt aspecte esențiale pe care femeile trebuie să le înțeleagă înainte de a opta pentru această metodă. Avortul medicamentos este considerat o procedură sigură și eficientă în primele săptămâni de sarcină, în general până la 9-10 săptămâni de gestație, însă poate fi utilizat și până la 12 săptămâni în anumite condiții. Rata de succes a avortului medicamentos este ridicată, variind între 94% și 98% pentru sarcinile sub 9 săptămâni. La sarcini mai avansate, eficiența poate scădea ușor, ajungând la aproximativ 87-93% în jurul săptămânii 12. În cazurile în care procedura nu are succes complet, poate fi necesară o intervenție chirurgicală suplimentară pentru a finaliza avortul și pentru a preveni complicațiile. Riscurile implicate în avortul medicamentos sunt relativ scăzute și includ efecte secundare comune, cum ar fi crampele abdominale, sângerările vaginale mai intense, greața și ocazional febra sau frisoanele. În cazuri rare, pot apărea complicații precum infecțiile, retenția produsului de concepție sau sângerările severe care necesită îngrijire medicală de urgență. Sângerările ușoare, moderate sau abundente în timpul unui avort medicamentos sunt normale, iar cheagurile de sânge apar în majoritatea situațiilor. Cu toate acestea, sângerarea trebuie monitorizată, deoarece anumite situații pot prezenta un risc. La aproximativ 2-3 săptămâni după întreruperea sarcinii prin avort medicamentos pacienta trebuie să revină la un control ginecologic pentru un examen clinic și ecografic pelvin și pentru discuții legate de metode de contracepție. Contactul sexual după avortul medicamentos nu este interzis, însă medicii recomandă ca pacienta să aștepte cel puțin 2 săptămâni pentru a evita orice complicație. De asemenea, trebuie evitată o perioadă folosirea tampoanelor pentru a reduce riscul apariției unei infecții. În ceea ce privește o sarcină viitoare, prima menstruație după avortul medicamentos apare în mod normal după 4-6 săptămâni, însă aceasta poate să fie neregulată din cauza modificărilor hormonale. Avortul medicamentos constă în administrarea unor pastile pentru întreruperea sarcinii până în maximum săptămâna a 9-a de sarcină. Aceste pastile pentru avort vor opri dezvoltarea fătului și apoi vor determina contracția uterului, ce va duce la expulzia sarcinii. Acest tip de avort reprezintă o procedură sigură. În general, nu mai mult de 2% dintre persoanele care apelează la această metodă au de-a face cu complicații. Ele pot include infecțiile sau avortul incomplet, însă acestea apar rar. Există, totuși, o serie de efecte adverse cu care te poți confrunta dacă întreruperea de sarcină se realizează în acest mod. Cel mai comun efect este sângerarea puternică, prezentă timp de câteva zile după administrare. Va apărea și durerea, puțin mai intensă decât crampele menstruale. Astfel de manifestări sunt normale, deoarece țesutul va trebui expulzat din interiorul uterului. Alte manifestări mai puțin comune pot include greața, diareea, vărsăturile, oboseala și sensibilitatea sânilor. Acestea se manifestă în primele 24 de ore până la câteva zile. În general, avortul medicamentos este sigur pentru majoritatea persoanelor. Pastilele de întrerupere a sarcinii sunt eficiente și sigure atunci când sunt administrate sub îndrumarea medicului. Ele funcționează prin oprirea hormonului progesteron și inducerea contracțiilor uterine. Avortul medicamentos este recomandat doar în primele săptămâni de sarcină și presupune eliminarea sarcinii printr-un proces asemănător menstruației abundente. Prima pastilă administrata are rolul de a bloca acțiunea progesteronului, ceea ce va duce la subțierea endometrului, embrionul desprinzându-se de acesta. După 24-48 de ore se va lua și a doua pastilă care, după câteva ore de la administrare, va duce la contracții și sângerări vaginale, acest lucru indicând producerea avortului.
  2. Avortul chirurgical (aspirare sau vacuum): Această metodă este folosită în primele 12 săptămâni de sarcină (primul trimestru) sau la începutul trimestrului doi (săptămânile 12-16). Aspirarea sau vacuum-ul poate fi indicat în cazul în care pacienta prezintă contraindicații pentru avortul medicamentos, sau în caz că s-au depășit 10 săptămâni de sarcină. Avortul chirurgical (chiuretaj prin aspirație) - reprezintă avortul prin aspirație până în săptămâna 14 de sarcină, ce presupune aspirarea conținutului intrauterin. Decizia de a opta pentru o variantă de avort în favoarea celeilalte se face în funcție de vârsta gestațională și doar la sfaturile și indicațiile medicului ginecolog. Avortul chirurgical se poate realiza, la rândul său, prin două tehnici. Prima presupune aspirarea cu vacuum realizată cu un tub, între săptămânile 5 și 12 de sarcină, iar cea de-a doua utilizează o combinație a mai multor tehnici: aspirație, dilatare și chiuretaj, între săptămânile 12 și 14 de sarcină. Nu se realizează avorturi după această perioadă. Avortul prin aspirație reprezintă o metodă sigură de întrerupere a unei sarcini. La fel ca majoritatea procedurilor chirurgicale, există un risc foarte scăzut de infecție, însă medicul îl va limita recomandând un tratament de urmat după intervenție. Medicul îți poate recomanda medicamente fără rețetă sau medicamente pe bază de prescripție medicală pentru gestionarea eventualelor efecte adverse, iar farmacistii. Cea de-a doua tehnică de avort chirurgical este asociată cu un risc foarte scăzut de apariție a complicațiilor sau de avort incomplet. Totuși, anumite complicații sunt posibile, dar apar foarte rar. Ele includ infecții, perforări sau hemoragii intense. În principiu, nu există contraindicații asociate cu avortul chirurgical. Specialiștii noștri recomandă chiuretajul aspirativ sau clasic (avort chirurgical), întrucât se efectuează sub controlul medicului. Nu mâncați și nu beți nimic cu 6 ore înainte de operație (în cazul efectuării anesteziei generale). În cazul nerespectării celor 6 ore în care NU trebuie să consumați alimente sau apă, există riscul să se producă aspirarea conținutului gastric în căile respiratorii! ATENȚIE! Oricare din semnele de mai sus, apărute în urma unui avort chirurgical, impun contactarea urgentă a medicului dumneavoastră! Cum influențează chiuretajul fertilitatea viitoare? Chiuretajul este necesar dacă resturile ovulare rămân în uter sau dacă simptomele persistă. Se recomandă evitarea contactului sexual, a băilor fierbinți și a tampoanelor interne. Sedarea se folosește pentru confort maxim în cazurile mai sensibile sau anxioase. Procedura durează câteva zile și, în acest timp, este necesar să se meargă periodic la control ginecologic. Embrionul desprinzându-se de acesta. După 24-48 de ore se va lua și a doua pastilă care, după câteva ore de la administrare, va duce la contracții și sângerări vaginale, acest lucru indicând producerea avortului. Femeile cu vârsta gestațională de peste 10 săptămâni, dar până în 16 săptămâni, pot opta pentru întrerupere de sarcină prin aspirație. Avortul prin dilatare și evacuare se poate realiza și după 16 săptămâni de sarcină, dar până în maximum 24 de săptămâni de sarcină.
  3. Avortul prin dilatare și evacuare: Se utilizează în trimestrul doi de sarcină, de regulă pentru sarcinile ce depășesc 14 săptămâni. Este recomandată, de obicei, pacientelor ce au amânat avortul din diverse motive, sau celor ce întrerup sarcina din cauza unor anomalii fetale severe. Procedura este realizată într-un spital sau clinică medicală, de către medicul specialist. Poate fi dureroasă, dar veți primi medicamente analgezice. Avortul prin dilatare și evacuare se poate realiza și după 16 săptămâni de sarcină, dar până în maximum 24 de săptămâni de sarcină.
  4. Inducerea travaliului: Acest ultim tip de avort este și cel mai invaziv, întrucât pacienta va trece prin travaliu indus, timp în care va fi expulzat fătul, prin intervenție chirurgicală. Se va folosi anestezie, de regulă epidurală, iar aspectul cel mai neplăcut este prezența unor crampe intense, atunci când uterul se contractă, foarte similare cu nașterea. Acesta poate fi o opțiune pentru sarcinile avansate, de peste 24 de săptămâni, la care metoda dilatare și evacuare nu mai funcționează. Inducerea travaliului se realizează cu medicamente, iar uterul va elimina complet produsul de concepție în aproximativ 12-24 de ore. Medicamentele utilizate pot fi administrate pe cale orală, prin plasare în vagin sau injectare în uter. De obicei, acest tip de avort implică spitalizare pentru câteva ore sau chiar zile, în funcție de starea de sănătate, dar și de alți factori.

Există anumite afecțiuni pentru care anumite metode de avort nu sunt indicate, precum boli cardiace sau vasculare, boli hepatice și renale severe, sau epilepsie necontrolată.

Ecografie pelvină pentru monitorizarea sarcinii

Avortul Incomplet și Avortul Septic

Avortul incomplet este o formă de avort spontan care se manifestă prin deschiderea colului uterin și pierderea parțială a produșilor de concepție înainte de săptămâna 20 de sarcină. În unele cazuri, acești produși reziduali sunt eliminați natural, însă alteori este necesară intervenția medicului ginecolog, pentru îndepărtarea completă a conținutului uterin, prin chiuretaj.

În peste 50% dintre cazuri, avortul incomplet este cauzat de anomaliile cromozomiale ale fătului (afecțiuni genetice). Cromozomii reprezintă structurile care conțin materialul genetic. Atunci când unul sau mai mulți dintre aceștia prezintă un defect, fătul dezvoltă un sindrom genetic care crește riscul de avort spontan.

Avort septic: Atunci când conținutul uterin nu este expulzat complet, poate produce o infecție uterină severă după 1-2 zile. Afecțiunea este amenințătoare de viață, din cauza riscului ridicat de progresie rapidă spre șoc septic sau septicemie. Simptomele avortului septic sunt febra, sângerarea vaginală, scurgere vaginală urât mirositoare, frisoane, durere abdominală. Dacă recunoști aceste simptome, solicită îngrijiri medicale cât mai repede, deoarece avortul septic este o urgență medicală.

Hemoragie vaginală severă: Sângerările abundente pun viața în pericol. Acestea apar însoțite de palpitații, hipotensiune, amețeli și senzație de slăbiciune. Și în acest caz, pacienta trebuie să primească îngrijiri cât mai repede.

Medicul ginecolog va efectua un examen pelvin (consultația ginecologică propriu-zisă), care poate pune în evidență dilatarea cervixului. De asemenea, determinarea hCG (gonadotropina corionică umană) prin analize de sânge este necesară pentru a verifica evoluția sarcinii. Medicul poate recomanda repetarea acesteia după 48 de ore, pentru a observa modul în care valoarea se modifică. Pot fi necesare și alte analize de sânge, cum ar fi hemoleucograma completă, pentru a evalua consecințele hemoragiei. În plus, determinarea numărului de leucocite poate fi utilă pentru depistarea infecțiilor. În cazul în care a fost colectat produsul de concepție, specialistul poate recomanda analiza acestuia într-un laborator de genetică, în vederea cariotipării celulelor fetale (cariotip din produsul de concepție).

O abordare non-invazivă a avortului incomplet este managementul expectativ. Acesta implică monitorizarea pacientei timp de câteva săptămâni, perioadă în care este de așteptat ca țesuturile reziduale să fie eliminate natural. Dacă produșii de concepție nu sunt expulzați de la sine, medicul îi îndepărtează, fie printr-un tratament medicamentos, fie prin metode chirurgicale. Tratamentul medicamentos implică administrarea pe cale vaginală și orală substanțe farmaceutice care acționează eficient împreună, pentru a elimina conținutul uterin rămas. Tratamentul chirurgical constă în efectuarea unui chiuretaj. Procedura presupune dilatarea cervixului și îndepărtarea produșilor reziduali cu ajutorul unei chiurete, instrument chirurgical ascuțit.

Schema procesului de avort incomplet

Factori de Risc și Cauze ale Avortului Spontan

Cele mai multe avorturi spontane apar deoarece fătul nu se dezvoltă normal. Dat fiind faptul că aceste anomalii sunt rar identificate, adesea este dificil să se determine care a fost cauza avorturilor. Există, totuși, anumite cauze care pot oferi informații referitoare la ce provoacă avortul spontan.

Anomalii la nivelul genelor sau cromozomilor: Cele mai multe avorturi apar din cauza că fătul nu se dezvoltă normal. Anomaliile genetice sau cromozomiale apar întâmplător, pe măsură ce embrionul se divide și crește. Acestea nu sunt anomalii moștenite de la părinți.

Afectiuni ale mamei: Într-un număr redus de cazuri, anumite afecțiuni ale mamei pot cauza avort:

  • Diabet zaharat (necontrolat)
  • Diferite infecții
  • Probleme hormonale
  • Probleme la nivelul uterului sau colului uterin
  • Afecțiuni tiroidiene

Factori de risc în avortul spontan: Numeroși factori pot crește riscul de apariție a avortului. Printre acești factori se află:

  • Vârsta: Femeile cu vârsta peste 35 ani au un risc mai mare decât cele tinere; la 35 de ani, riscul de avort este de aproximativ 20%, la 45 ani crescând până aproape de 80%.
  • Avortul în antecedente: Femeile care au avut două sau mai multe avorturi consecutive au un risc mai mare pentru încă un avort.
  • Afectiunile cronice: Femeile cu boli cronice (ex: diabetul zaharat).
  • Patologiile la nivelul colului uterin sau uterului: Anumite malformații uterine, col uterin incompetent.
  • Fumatul, alcoolul și drogurile: Astfel, stilul de viață nesănătos este un alt factor ce poate provoca avortul.
  • Greutatea: Atât greutatea mai mică decât cea normală, cât și obezitatea.
  • Testele prenatale invazive: Anumite teste prenatale genetice, cum ar fi amniocenteza sau biopsia de vilozități coriale prezintă risc de producere a avortului.

Consumul de alcool maternal, fumatul și utilizarea drogurilor recreaționale - factori puternic teratogeni (care produc malformații fetale); Vârsta maternală înaintată - după 35 de ani, riscul de avort spontan crește constant. Sarcina trebuie monitorizată cu regularitate.

Grafic cu factorii de risc pentru avort spontan

Complicații Potențiale și Riscuri pe Termen Lung

Riscul apariției complicațiilor după avort este rar. Uterul se contractă imediat după avort. Rar acest lucru poate provoca unele crampe sau durere. Femeile simt frecvent crampe sau durere în zona abdomenului inferior după ce au luat cele 2 pastile de prostaglandină Misoprostol (Cytotec®).

Sângerările după un avort chirurgical de obicei sunt mai mici decât la o menstruație normală. Totuși acestea pot fi neregulate. De exemplu, se întâmplă frecvent să nu existe sângerări în primele 1-2 zile. În câteva cazuri, sângerările sunt mai abundente decât în prima zi de menstruație. Uneori sângele se coagulează imediat ce acesta ajunge în vagin, ceea ce provoacă eliminarea de cheaguri de sânge. Acestea nu sunt țesut uman, ci pur și simplu sânge.

La avortul prin tratament medicamentos de obicei sângerările încep numai după ce se administrează Cytotec®. Totuși, câteodată sângerările încep chiar înainte de a se administra prostaglandin. În majoritatea cazurilor, sângerările sunt mai abundente decât în prima zi de menstruație. Aceste sângerări abundente de obicei durează o jumătate de zi și se diminuează după ce a fost eliminat sacul gestațional.

În primele 2 zile după avort se recomandă să nu aveți raporturi sexuale, să înotați sau să utilizați tampoane, pentru că există riscul de infecție. Înainte de orice avort chirurgical recoltăm un frotiu cu secreții vaginale. Dacă depistăm semne de infecție, vă prescriem antibiotice. Infecția este extrem de rară după un avort. Totuși, o infecție poate provoca febră în termen de 2-3 zile de la efectuarea avortului.

De obicei grețurile provocate de sarcină dispar la o zi după avort. Ar putea dura până la 4 săptămâni pentru a se elimina din corp hormonul de sarcină hCG. Testele de sarcină standard efectuate cu urină sunt foarte sensibile și ar putea continua să dea rezultate pozitive până la următoarea menstruație, chiar și după un avort reușit. Numai o ecografie poate furniza o confirmare imediată și sigură referitoare la un avort reușit.

Un avort chirurgical în primele 3 luni de sarcină reprezintă una din cele mai sigure și rapide proceduri chirurgicale. Medicamentele utilizate pentru anestezia generală sunt foarte bine tolerate. În mod frecvent există sângerări abundente timp de câteva ore după ce a fost administrat prostaglandina Cytotec®. Pentru majoritatea femeilor durerea fizică este comparabilă cu o menstruație. Efectuăm un examen ecografic imediat după fiecare avort chirurgical pentru a vă asigura că este complet golită cavitatea uterină.

Corpul dumneavoastră începe un nou ciclu imediat după avort. În consecință, majoritatea femeilor vor avea ovulație la 2-3 săptămâni după avort și următoarea menstruație va fi peste 4-5 săptămâni.

Viitoare sarcini premature: Avortul cauzează o slăbiciune a cervixului, ceea ce crește riscul de sarcină prematură, în viitor. Un avort indus crește acest risc cu 25-27%. Două sau mai multe avorturi cresc acest risc cu până la 62%. Copiii născuți înainte de 37 săptămâni de gestație au rata de supraviețuire ca adulți mult mai mică, având risc crescut pentru numeroase boli și anomalii.

Complicații posibile ale avortului chirurgical:

  • Hemoragia uterină (de la 100 la 1000 de ml de sânge pierdut).
  • Perforația uterină: este o complicație de temut, ea poate apărea în timpul histerometriei (măsurarea uterului cu ajutorul histerometrului), a dilatării sau a chiuretajului.
  • Leziunea colului uterin: este o complicație frecventă și foarte serioasă, care poate să apară în timpul chiuretajului, mai ales în timpul dilatării colului.
  • Embolismul letal (trombi sanguini, aer și lichid amniotic).

Infecția este deseori asociată retenției de țesuturi fetale. Avortul infectat poate avea ca rezultat avortul septic sau chiar toxico-septic; este o complicație foarte gravă, frecvent mortală.

Infografic cu riscurile și complicațiile avortului

Aspecte Psihologice și Recuperare

Pentru majoritatea femeilor perioada de dinaintea avortului este foarte stresantă și ele se simt ușurate după ce s-a efectuat avortul. Foarte puține femei au probleme psihologice cronice după un avort sau din cauza unui avort. Majoritatea femeilor se simt ușurate după un avort.

Sarcina în curs confirmă faptul că sunteți fertilă, ca femeie și ca și cuplu. Un avort fără complicații nu are niciun impact negativ asupra fertilității dumneavoastră. În consecință, următoarea dumneavoastră ovulație va avea loc în termen de două săptămâni de la avort. Puteți rămâne însărcinată din nou imediat dacă nu utilizați o metodă de contracepție sigură. Din această cauză, trebuie să începeți să luați imediat după un avort chirurgical măsuri de contracepție, inclusiv orice contracepție hormonală cum ar fi Pilula, inelul vaginal, plasturele, injecția la 3 luni sau implantul.

Vindecarea emoțională: Vindecarea emoțională poate dura mai mult decât cea fizică. Avortul poate fi resimțit ca o pierdere chinuitoare, pe care cei din jur nu o pot înțelege complet. Emoțiile resimțite pot fi de furie, vină sau disperare. Acordarea timpului pentru a procesa pierderea sarcinii este, astfel, esențială.

Tulburări psihice: Remușcări obsesive sau sentiment de vinovăție ca fiind „consecința șocului emoțional, a sechelelor organice ale avortului sau a complexului psihic rezultat din interpretarea suferințelor, complicațiilor postabortum, a consecințelor lor personale, familiale și sociale, a fricii de o nouă sarcină etc. Acestea reprezintă o exteriorizare, prin intermediul simptomelor psihice, a stării de păcat în care se află persoana respectivă, după un avort provocat. Cu alte cuvinte, este vorba de o suferință sufletească, sufletul fiind bolnav după săvârșirea păcatului. Aceste simptome psihice sunt variate, de la cele mai ușoare până la cele mai grave, inclusiv suicid din cauza deznădejdii.

Sindromul Posttraumatic: Stressul posttraumatic poate fi definit ca o „nevroză traumatică”. Termenul de traumatism a fost împrumutat din patologia chirurgicală pentru a sublinia prezența unui eveniment brutal și violent ce irupe în viața psihică și o bulversează. Simptomele tipice includ: renașterea repetată a evenimentului traumatic în amintiri invadante („flashbacks”), vise sau coșmaruri; ele survin într-un context durabil de „anestezie psihică” și de slăbire emoțională, de detașare în raport cu alții, de insensibilitate la mediu, evitare a activităților sau a situațiilor care ar putea redeștepta amintirea traumatismului. Simptomele se însoțesc și de insomnie, anxietate, depresie sau ideea sinuciderii.

Simptome psihice pot apărea la toți cei care contribuie la un avort: tată, medic, asistentă medicală etc. Unii se plâng de coșmaruri și, mai ales, de depresii nervoase. Acești indivizi pot suferi de sindromul postavort (posttraumatic), respectiv de depresii cronice, psihoze sau chiar reacții schizofrenice.

Ilustrație reprezentând impactul emoțional al avortului

AVORTUL - Alegerea care schimbă vieți | PulsUrban S2E10 #avort #viata #alegeripersonale

Prevenție și Recomandări

De cele mai multe ori, avortul spontan nu poate fi prevenit. Totuși, este importantă asigurarea stării optime de sănătate, atât a mamei, cât și a fătului. Frecventarea consultațiilor prenatale și evitarea factorilor de risc, cum ar fi fumatul și alcoolul, sunt, de asemenea, metode profilactice utile.

În cazul în care articolul nu a acoperit în totalitate un anumit aspect care vă interesează, vă încurajăm să ne trimiteți sugestii pentru completare.

La SANADOR, pacientele beneficiază de servicii medicale complete pentru monitorizarea sarcinii și pentru naștere. În cazul unei iminențe de avort, avort spontan sau avort incomplet, echipa medicală experimentată poate interveni prompt și eficace, pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare. Pacientele care suferă mai multe avorturi spontane sau care se confruntă cu infertilitate au acces la serviciile Centrului FIV SANADOR. Atunci când sunt indicate teste genetice, acestea sunt realizate cu echipamente de ultimă generație în Laboratorul de Genetică Medicală SANADOR. La SANADOR beneficiați de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect.

tags: #in #vis #spune #sa #fac #avort

Postări populare: