Senzația de greață poate să apară de la orice, mai ales diminețile: mirosurile de la micul dejun, simplul fapt de a vedea sau de a ne gândi la mâncare. Poate te întrebi cum se face că un moment atât de frumos din viaţă trebuie să fie însoţit constant de greaţă? S-a întâmplat ceva? În niciun caz! Se numesc „grețuri matinale.“ Şi nu eşti singura care le are.
Ce sunt grețurile matinale?
Grețurile, însoțite uneori de vomă, reprezintă un simptom frecvent întâlnit în primele luni de sarcină. Circa 50-70 la sută din gravide se confruntă cu el în primul trimestru. Nu este doar un lucru normal, ci chiar un semn că sarcina se desfășoară bine. Deşi se numesc „grețuri matinale“, când eşti însărcinată poţi simţi că ți se face greaţă sau poţi vomita în orice moment al zilei. Se crede că aceste simptome sunt cauzate de hormonul hCG, care apare în timpul sarcinii, însă există şi alţi factori secundari precum: hipoglicemia, aciditatea gastrică pronunţată, stresul şi oboseala.
Cum le poți preveni
Prevenția este cea mai bună armă împotriva grețurilor matinale. Să ai mereu pe noptieră biscuiți sărați simpli, turte de orez sau ciocolată şi să mănânci atunci când te trezeşti, ca să îți crească glicemia înainte să te ridici din pat. În loc de trei mese mari pe zi, mănâncă cinci sau șase mese mici pentru a nu rămâne niciodată cu stomacul gol și a menține glicemia stabilă. Asigură-te că mănânci suficiente proteine (carne, pește, ouă, brânză) și carbohidrați complecși (fructe, legume, cereale) pentru a acoperi nevoile bebeluşului aflat în curs de dezvoltare. Unii nutriționiști recomandă un supliment alimentar de 75-100 mg de vitamina B6 pentru prevenirea grețurilor. Nu uita să iei regulat vitaminele prenatale și evită mâncarea picantă sau grasă. În plus, ai grijă să nu îți fie prea cald sau să transpiri și odihnește-te cum trebuie.
Ce să faci când ai grețuri
Pe lângă măsurile de prevenție, poți încerca și următoarele sfaturi:
- Respiră încet - inspiră pe nas și expiră pe gură - sau încearcă să te gândești la ceva care îți face plăcere.
- Suge sau mestecă gheață spartă sau o lămâie proaspăt tăiată.
- Dacă îți vine să vomiți când te speli pe dinți, încearcă să treci la apă de gură, pentru prospețime.
- Bea un pahar de lapte sau ia două tablete de calciu pentru a neutraliza aciditatea gastrică.
- Pune-ți o compresă udă sau gheață pe gât.
- Presară ghimbir ras peste legume sau mâncare.
- Bea ceai de mușețel sau de ghimbir.
- Asigură-te că bei destule lichide, chiar dacă nu poți mânca alimente solide.
- Apasă sau pune gheață pe oasele de la baza craniului (ceafă) și în spatele urechilor.
- Încearcă brățările împotriva grețurilor, care au un buton cu ajutorul căruia pui presiune într-un punct, reducând senzația de greață.
On termen lung
Vestea bună este că majoritatea femeilor scapă de grețurile matinale până în luna a patra de sarcină, când nivelul hormonilor începe să scadă ușor. Dacă simptomele persistă, dacă nu poți să mănânci sau să bei nimic sau se prelungește după primul trimestru, vorbește cu medicul. Constipația este frecventă în sarcină și poate apărea odată cu creșterea nivelurilor hormonale, cu obiceiurile zilnice și cu aportul de apă. Hauta soluții includ fibre, apă, probiotice, exerciții fizice cu aprobarea medicului, și, dacă este necesar, laxativele recomandate de medic.
Alimentația în sarcină: ce este bine să consumi
Top 5 alimente pentru perioada sarcinii includ pestele, fructele, legumele, lactatele și proteinele cu carbohidrați potriviți. Pestele este o sursă importantă de proteine, fier, zinc și omega-3, dar trebuie evitat în exces anumite specii cu conținut ridicat de mercur. Se recomandă până la 340 g de peste pe săptămână, aproximativ două porții medii. Alegerea sigură include somon, sardine, hering, ton de lungă durată, fileuri de crap, biban, etc. Evită peste crud și limită tonul ambalat la 170 g pe săptămână.
Fructele asigură aportul de vitamine; alege citrice, mere, căpșuni sau vișine, cu o recomandare de 3-4 porții pe zi. Legumele, bogate în fibre, beta-caroten, potasiu și acid folic, ar trebui consumate în 4-5 porții pe zi. Lactatele asigură calciul necesar dezvoltării fătului; 4-5 porții pe zi, cu opțiuni pasteurizate.
Proteinele și carbohidrații trebuie să fie echilibrate: 2-3 porții pe zi, aproximativ 250 g total de carne/peste, ouă fierte, iar carbohidrații să nu depășească 10 porții pe zi, cu distribuție atentă în timpul meselor pentru a preveni greața.
S1.Ep27: Nutriția corectă în Sarcină | Cum să nu luăm multe kg în sarcină? | Dr. Vanda Sărițeanu
Evitați alimentele nepasteurizate, brânzeturi moi sau cu mucegai dacă nu sunt de lapte pasteurizat, precum și fructe de mare prea procesate. Gatirea corectă a pestelui până la 63°C este esențială. Evitați carnea crudă sau insuficient preparată și ouăle crude; asigurați igiena snabă pentru a preveni Salmonella și toxoplasma.
În trimestrul doi și în al treilea, se recomandă adaptări ale dietei: creșteți aportul de calciu, vitamina D, fier, acid folic, magneziu; mențineți mesele regulate, evitați excesul de zahăr sau consumul de alcool. O alimentație echilibrată, împreună cu exercițiile recomandate, ajută dezvoltarea fătului și menținerea mamei într-o stare optimă.
Planuri practice pentru trimestrul doi
- Gătiți sau pregătiți mâncare din timp, evitați să săriți peste mese, luați gustări sănătoase la birou sau acasă.
- Alegeți alimente bogate în calciu și vitamina D, fier, acid folic, magneziu; nu suprautilizați carbohidrați în exces.
- Evitați ouăle crude, maioneza făcută în casă, brânzeturi moi nepasteurizate, fructe de mare afumate sau peste crud.
- Păstrați legumele și fructele bine spălate, asigurați igiena în bucătărie, nu consumați carne crudă sau parțial gătită.
tags: #ingdiende #naturale #pentru #gravide
Postări populare:
- Rolurile cheie în elaborarea Caietului de Sarcini
- Totul despre bebelușul de 9 luni: etape de alimentație și odihnă
- Rețete hrănitoare pentru diversificare: paste cu brânză și ou pentru bebeluși
- Medicul ginecolog Cristian Iuhas din Cluj-Napoca: recenzie cu servicii, reputație și experiențe ale pacientelor
- Implicații ale genetici pentru fertilitate: roluri ale factorilor genetici în embrion